Decizia civilă nr. 3712/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I C.
Dosar nr. (...)
D. C. NR. 3712/R/2012
Ședința din 24 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : L. D.
G. : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D. M. împotriva sentinței civile nr. 694 din 17 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. M., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 septembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată C. J. de P. M. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a sentinței recurate, precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că prin cererea înregistrată la data de (...) sub nr. dosar (...) contestatoarea D. M. împreună cu alți contestatori au solicitatinstanței, în contradictoriu cu intimata C. J. DE P. M., anularea deciziilor de revizuire a pensiilor recalculate în baza O. 5., emiterea unor noi decizii și repunerea în forță juridică și în plată a deciziilor privind pensia de serviciu; obligarea intimatei la plata sumelor reținute abuziv din pensia de serviciu indexate cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă de la data de (...) și până la punerea în executarea a hotărârii.
La data de (...), prin sentința civilă nr. 6., pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., s-a respins contestația formulată de contestatoarea D. M., în contradictoriu cu intimata C. J. de P. M., ca nefondată.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Prin decizia privind stabilirea pensiei de serviciu emisă de C. J. de P. M., reclamantei i s-a stabilit o pensie de serviciu în cuantum de 3261 lei RON.
Prin D. nr. 2. din (...), pensia de serviciu i-a fost recalculată în baza art. 1 lit. c din Legea 1., rezultând un cuantum de 1089 lei RON.(f.25)
În cuprinsul deciziei de recalculare s-a consemnat că, în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea 1., pensia stabilită prin D. nr. 2. din (...) a devenit pensie în înțelesul L. 19/2000.
Reclamanta a contestat această decizie în dosar nr. (...), prin S. civilă nr.
1443 din (...) i-a fost respinsă contestația, iar prin D. C. nr. 806 /(...) a C. de A.
C. s-a respins recursul împotriva sentinței tribunalului, decizia de recalculare a pensiei rămânând definitivă.
Prin D. nr. 2. din (...) privind revizuirea pensiei, pensia recalculată a fost revizuită în baza art. 1 alin. (1) din O. nr. 5., cuantumul pensiei revizuite fiind tot de 1095 lei.
Potrivit art. 1 al. 1 din O. 5. pensiile prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Acest act normativ cuprinde metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Reclamanta a apreciat că Legea 1. vine în contradicție directă cu dispozițiile art. 1 Protocolul 1 adițional la C. E. a D. O., potrivit căruia „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional";, iar prin anularea abuzivă și nelegală a pensiei de serviciu obținută în condiții de deplină legalitate i se încalcă dreptul de proprietate ocrotit de art. 1 din Protocolul 1 la C. E. a D. O.
Potrivit art. 1 din Legea 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, „pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul L. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, lit. c a acestui articol menționând pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Prin D. nr. 871 din (...) Curtea Constituțională a decis că dispozițiile L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate în sesizare, iar prin D. nr. 873 din (...) a decis că Legea 1. nu încalcă prevederile art.15 al. 2 din Constituție, care instituie principiul constituțional al neretroactivității legii și nici principiul doctrinar al drepturilor câștigate.
Astfel, în considerentele general obligatorii ale Deciziei nr. 873/(...), Curtea a reținut că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. A. acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituție.
P.le speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Curtea a considerat că o atare rațiune este atât grava situație de criză economică șifinanciară cu care se confruntă statul (bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale de stat), cât și necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităților din acest sistem.
În ce privește neconcordanța L. 1. cu C. pentru Apărarea D. O. și a
Libertăților Fundamentale și încălcarea prin D. de revizuire a pensiei nr. 2. din
(...) a dreptului de proprietate al reclamantei, drept protejat de art. 1 din
Protocolul 1 adițional la C., tribunalul constată următoarele:
Așa cum corect a arătat reclamanta, în conformitate cu art. 20 din
Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a D. O., cu pactele și celelalte tratate la care R. este parte, în caz de neconcordanță între acestea din urmă și legile interne, având prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
În speță, s-a invocat contrarietatea dintre dispozițiile L. 1. și dispozițiile C.i, respectiv ale art. 1 Protocolul 1 adițional la aceasta, instanței revenindu-i obligația de verifica existența unui asemenea conflict, iar în caz afirmativ, de a-l soluționa în modul indicat de art. 20 al. 2 din Constituție, adică de a înlătura aplicabilitatea L. 1. în prezentul raportul juridic dedus judecății.
Potrivit art. 1 Protocolul nr. 1 „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții, sau a amenzilor.";
Noțiunea de „. este înțeleasă în sens extins, iar una dintre cele mai remarcabile extinderi ale noțiunii de bunuri privește prestațiile sociale, Curtea statuând că acestea intră în sfera de aplicarea a art. 1 din Protocolul 1 dat fiind caracterul lor patrimonial (Gayguzus c.Austria, Willis c. Regatul Unit, Buchen c. Cehia, Stec și alții c. Regatul unit).
Astfel, raportat la jurisprudența C. E. a D. O., instanța consideră că pensia este un bun care intră sub protecția art. 1 din Protocolul 1 la C.
Însă, simpla lectură a dispozițiilor cuprinse în art. 1 Protocolul nr. 1 evidențiază faptul că protecția pe care el o instituie nu este una absolută, căci nu conține numai principiul protecției dreptului de proprietate, ci și două limite ale exercițiului acestui drept: posibilitatea privării de proprietate pentru cauză de utilitate publică și reglementarea exercitării acestui drept în conformitate cu interesul general. Curtea E. a D. O. a consacrat și o limită jurisprudențială dată de „. substanței"; dreptului, respectiv cerința existenței unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul avut în vedere.
În urma recalculării în baza L. 1., pensia reclamantei s-a diminuat de la
3261 lei la 1089 lei, iar prin revizuirea realizată în baza O. 5., cuantumul pensiei s-a stabilit la nivelul sumei de 1095 lei, față de pensia de serviciu, aceasta suportând o restrângere semnificativă a dreptului de proprietate.
Ingerința statului în exercitarea dreptului este, în întregime, posibilă dacă se sprijină pe o bază legală, urmărește un scop legitim și este necesară într-o societate democratică și aceasta deoarece dreptul de proprietate, ca aproape toate drepturile ocrotite de C., nu are un caracter absolut.
De asemenea a fost analizata cauza și din perspectiva { H.
"http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/view.asp?action=html&documentId=9.&portal=hbkm&source=externalbydocnumber&table=F69A27FD8FB86142BF01C1166DEA
398649" "_." | de inadmisibilitate pronunțată la data de 7 februarie 2012 încauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețu împotriva României (nr. (...)(...)(...)(...)8/11), Curtea E. a D. O. a constatat neîncălcarea de către S. român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C., sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul L. nr. 1..
În ce privește temeiul juridic al revizuirii pensiei , pe lângă prevederile L. 1., au fost aplicate și dispozițiile O. 5. care a stabilit metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, { H. "http://10.27.60.53/sintact%203.0/cache/Legislatie/temp329948/00147935.HT M" l "#" |}Legea nr. { H. "http://10.27.60.53/sintact%203.0/cache/Legislatie/temp329948/00132684.ht m" |1.} constituind reglementarea de drept substanțial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, iar Ordonanța de urgență a G. nr. { H. "http://10.27.60.53/sintact%203.0/cache/Legislatie/temp329948/00141158.ht m" |5.} prevederea legală de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor și modul de calcul al drepturilor de pensie, ținând cont de specificul situațiilor categoriilor socio-profesionale în cauză.
Susținerea reclamantei potrivit căreia nu se justifica stabilirea metodologiei de calcul privind revizuirea pensiilor printr-o ordonanță de urgență deoarece nu există împrejurarea ce vizează interesul public și constituie elementele unei situații extraordinare, ce nu suferă amânare, Guvernul nerespectând exigențele art. 115 alin. (4) din { H. "http://10.27.60.53/sintact%203.0/cache/Legislatie/temp329948/00068397.ht m" |Constituție}, poate fi verificată doar pe calea controlului de constituționalitate ce intră în competența C. Constituționale, însă în speță reclamanta nu a înțeles să invoce excepția de neconstituționalitate a O. 5..
În ce privește modul de calcul al pensiei revizuite, reclamanta nu a formulat critici concrete.
Față de considerentele expuse, constatând că D. nr. 2. din (...) fost emisă cu respectarea prevederilor L. 1. și ale O. 5., instanța a respins contestația formulată de reclamantă, ca neîntemeiată. F. cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta D. M., solicitândadmiterea recursului, modificarea integrala a sentinței recurate in sensul admiterii acțiunii si anularii deciziei de recalculare a pensiei de serviciu in baza L. nr. 1. si HG nr. 737/2010, corelativ cu menținerea in plata a deciziei de pensionare emisa in baza L. nr. 567/2004 reactualizata, in baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 raportat la cele ale art. 304 pct.9 Cod Procedura C..
În susținerea recursului, reclamanta face trimiteri la practica C. în materie
- cauza Stec și alții contra Regatului Unit, cauza Muller contra Austriei,
Pravdenaya contra R.iei, subliniind că pensia de serviciu constituie un „bun"; în sensul art. 1 din Primul Protocol Adițional la C. E. a D. O.
Mai arată că prin dispozițiile de abrogare ale art. 1-3 din legea nr. 1. au fost eliminate pensiile de serviciu de care a beneficiat personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, context în care, apreciază recurenta că a avut loc o ingerință a statului asupra dreptului la respectarea bunurilor.
După o expunere exhaustivă, recurenta concluzionează că ingerința statului nu îndeplinește cerința legalității, ca urmare a faptului că prevederile L.
1. au fost aplicate retroactiv, respectiv acestea au produs efecte cu privire la situații juridice anterioare, definitiv stabilite. Mai mult, acestea au lipsit de substanță însuși dreptul la pensie, câtă vreme pensia a fost diminuată cu peste
50%.
Învederează că se află într-o situație de vulnerabilitate financiară și socială sub aspectul mijloacelor de subzistență, ca urmare a faptului că statutul profesional i-a impus interdicții incompatibile cu desfășurarea altor activități, astfel că a fost în imposibilitate să își suplimenteze veniturile.
Se mai invocă încălcarea flagrantă a principiului proporționalității și a principiului nediscriminării.
Pârâta intimată CJP M. s-a opus admiterii recursului pentru motivele arătate prin întâmpinarea f. 19).
Nu au fost administrate probe noi. Recursul este nefondat.
Legea 1. a realizat o analiză concretă de convenționalitate raportată la situația reclamantei în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. E. a D. O., analiză la care era obligată conform art. 20 din Constituție, așa cum s-a dispus cu caracter obligatoriu și prin D. nr. 2. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii în această materie.
De asemenea, prin D. nr. 806/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...), s-a respins, cu opinie majoritară ,ca nefondat recursul declarat de reclamanta D. M. împotriva sentinței civile nr. 1443 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), care a fost menținută.
Pentru a pronunța această hotărâre, raportându-se la jurisprudența C. E. a
D. O. (inclusiv D. de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României) și la D. nr. (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de recurs a apreciat în privința reclamantei că prin aplicarea L. nr. 1., nu a fost depășit „pragul de dificultate";, care ar atrage o considerare a încălcării art.1 din Protocolul Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O.
Prin D. nr. 2./(...), emisă de C. J. de P. M. (contestată în prezenta cauză) s- a revizuit în temeiul OUG 5. pensia reclamantei stabilită prin D. nr. 2./(...) și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de (...), ca personal de specialitate al instanțelor judecătorești. Rațiunea emiterii OUG 59/2010 (așa cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ) a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității, prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând și că atât motivele pentru care s-a solicitat de către reclamantă anularea deciziei de revizuire, cât și considerentele reținute de instanța de fond pentru admiterea acțiunii se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestată în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamantă, Curtea apreciază că instanța de fond a interpretat în mod corect dispozițiile OUG 59/2010, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O. trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele dezlegate cu putere de lucru judecat prin hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a constatat că decizia de recalculare emisă în baza L. 1. este conformă exigențelor C.i.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamantei. F. cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L. D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta D. M. împotriva sentinței civile nr. 694 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G.
S. D. D. G. L. D. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...)
Jud.fond: B.G.
| ← Decizia civilă nr. 2094/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 367/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
