Decizia civilă nr. 41/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 41/R/2012

Ședința data de 10 ianuarie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva sentinței civile nr. 3966 din 26 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII S. A M. A. N. și M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare de recalculare a pensiei.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantului recurent C. I., avocat B. D. și reprezentantul pârâților intimați C. de P. S. a M. A. N. și M. A.

N., consilier juridic R. C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 decembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâții intimați au depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, la care a fost anexată delegația de reprezentare în instanță, din care un exemplar se înmânează reprezentantei reclamantului recurent.

Reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar împuternicirea avocațială.

Reprezentantul pârâților intimați depune la dosar note de ședință, prin care se invocă excepția lipsei de interes a recursului și copia deciziei de revizuire nr. 91692 din (...), din care câte un exemplar le comunică reprezentantei reclamantului recurent.

Atât reprezentanta reclamantului recurent, cât și reprezentantul pârâților intimați arată că nu au alte cereri de formulat sau excepții de invocat.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent solicită respingerea excepției lipsei de interes a recursului, întrucât apreciază că recursul prezintă interes în prezenta cauză, interesul reclamantul este clar, având în vedere că decizia contestată a fost emisă în baza H. nr. 7., hotărâre de guvern care a fost suspendată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, astfel că această hotărâre de guvern nu produce efecte juridice. Pe fond solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, pentru a se pronunța pe fondul cauzei, susținând pe larg motivele expuse în memoriul de recurs depus la dosar.

Reprezentantul pârâților intimați solicită în principal respingerea recursului ca lipsit de interes, pentru motivele invocate în notele de ședință. Arată că, cuantumul sumei stabilite prin decizia de pensie emisă în temeiul H. nr. 7. nu a fost pus în plată și a fost anulată implicit prin emiterea unei noi decizii.

Pe fond, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate susținând pe scurt motivele expuse în întâmpinare.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A asupra recursului civil de față, reține:

Prin cererea înregistrată la data de (...), reclamantul C. D. a chemat în judecată pe pârâții CASA DE PENSII S. A M. A. N. și M. A. N. și a solicitat anularea ca nelegală a D. nr.91692/(...) privind recalcularea pensiei de serviciu emisă în baza prevederilor Legii nr. 119/2010 și a HG nr. 7. coroborate cu cele ale Legii nr.19/2000, restabilirea situației anterioare în sensul repunerii în drepturile legal dobândite prin D. nr. 0118090/(...) a Direcției F. Contabile din cadrul M. A. N. și restituirea sumelor reținute.

În motivarea cererii reclamantul a susținut că decizia contestată este nelegală ca nefiind emisă de către organul competent; ca emisă prin aplicarea H. 7. - act normativ suspendat prin S. civila nr. 338/(...) a Curții de A. C., sentința executorie de la pronunțare cu efecte asupra tuturor pensionarilor militari si care a rămas irevocabila la data de (...) prin D. nr.38/(...) a I. ca urmare a respingerii recursului declarat de Guvernul României.

Recalcularea pensiei pe baza unei legi care prevede alte principii si reguli de stabilire a pensiei decât cele aplicabile la data pensionării precum si diminuarea cuantumului pensiei încalcă principiul neretroactivității legii și prevederile art.1 din Protocolul adițional la C., ca și pe cele ale art.180 alin.7 din L. nr. 19/2000.

Prin întâmpinare pârâtul M. A. N. a solicitat respingerea cererii reclamantului ca rămasă fără obiect, față de revizuirea pensiilor recalculate în acord cu prevederile O. nr. 1. și de împrejurarea că până la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei, se mențin în plată cuantumurile pensiei avute în luna decembrie 2010.

Prin sentința civilă nr. 3966 din (...) a T. C. pronunțată în dosar numărul

(...), a fost admisă excepția tardivității formulării completării la acțiune invocatede pârâtul M. A. N. B. A fost respinsă acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamantul a trecut în rezervă la data de (...) conform D. nr.

0118090/(...) emisa de D. F.-C. din cadrul M. A. în baza Legii nr. 164/2001, pensia corespunzătoare gradului militar deținut și vechimii în munca a fost stabilita la 3347 lei brut actualizată la 4377 lei brut.

Prin D. nr. 91692/(...) privind recalcularea pensiilor militare în temeiul Legii nr.119/2010, recalculare având la baza HG 7., contestata prin prezenta, i s-a recalculat pensia în baza venitului mediu brut pe economie, astfel ca în luna ianuarie 2011, a primit o pensie bruta de 1770 lei.

Reclamantul a contestat această decizie de pensionare la data de (...) și a solicitat în principal anularea deciziei de recalculare a pensiei ca netemeinică și nelegală ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate, a principiilor neretroactivității legii și egalității în drepturi, precum și încălcareaprincipiului drepturilor câștigate și în subsidiar, a contestat cuantumul pensiei.

Prin D. nr.2002/(...) pârâtul M. A. N. a decis respingerea contestației întrucât a rămas fără obiect prin intrarea în vigoare a O. nr.1..

Această decizie i-a fost comunicată reclamantului la data de (...).

Reclamantul, la data de (...) a contestat această decizie și a solicitat modificarea ei în sensul admiterii contestației cu consecința anulării ca nelegală a deciziei de recalculare nr. 91692/(...) emisă de S. P. M. și menținerii D. nr. 0118090/2008 emisă de D. F. C. din cadrul M. A. N.

Potrivit prevederilor art. 149 alin. l și 2 din L. 2. deciziile de pensie emise de casele sectoriale de pensii pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la C. de C. din cadrul M. cu respectarea procedurii de examinare a acestora care reprezintă procedura prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.

Conform prevederilor art. 150 alin.3 din L. 2., în soluționarea contestațiilor, comisia de contestații din cadrul M. adoptă hotărâri.

Aceste hotărâri pot fi atacate la instanța competentă - tribunalul, care soluționează în primă instanță litigiile privind hotărârile comisiei de contestații din cadrul M. privind deciziile de pensie așa cum prevede art. 153 lit.d din L. nr. 2..

În lumina acestor prevederi legale, instanța a constatat că legiuitorul a atribuit competența de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor de pensie emise de C. S. din M. Comisiei de contestații care funcționează în cadrul acestui minister și nu instanțelor judecătorești.

Așa fiind, primul capăt de cerere a fost respins întrucât tribunalul nu a avut competență generală să soluționeze contestația împotriva deciziei de pensie emisă de pârâtul M.

Cererile privitoare la restabilirea situației anterioare și restituirea sumelor reținute au fost respinse având în vedere că începând cu (...) pensia reclamantului este identică cu cea din decembrie 2010, iar diferențele de bani neacordate în luna ianuarie 2011 i-au fost restituite în cursul unii februarie

2011, așa cum prevede art. 6 alin.1 și alin.2 din OUG nr. 1..

Potrivit prevederilor art. 151 alin.2 din L. 2., hotărârile Comisiei de C. din cadrul M. A. N. pot fi atacate la instanța judecătorească competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.

Având în vedere data la care a fost comunicată hotărârea Comisiei de contestații și data la care a fost contestată a fost admisă excepția tardivității formulată de către pârâtul M. A. N. cu consecința respingerii contestației împotriva Hotărârii nr. 9210/(...) ca tardiv formulată.

Nefiind îndeplinite prevederile art. 274 Cod Procedură Civilă cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând întemeiul art. 304 pct. 7 și 9, cu aplicarea art.312 (5) C.pr.civ., desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare T. C.

În motivare recursului reclamantul a arătat în esență că sentința nu conține motivele care au determinat pronunțarea soluției de respingere a acțiunii. Instanța de fond se rezuma la a constata ca nu este competenta sa soluționeze cererea acestuia printr-o interpretare eronata a legii și fără a analiza cauza pe fond.

În plus, la primul termen de judecata, tribunalul si-a verificat competenta și a constatat ca este competent sa soluționeze cererea.

D. de recalculare emisa la data de (...), nu a fost emisa de C. S. de P. din cadrul MApN, ci de D. F.-contabila din cadrul MApN, prima nefiind nici măcarînființata. Prin urmare, nu i se pot aplica prevederile Legii 2., reținute de instanța de fond.

L. 2. prevede înființarea în subordinea MApN, MAI și SRI, a unei noi structuri organizatorice responsabila cu pensiile, respectivele case de pensii sectoriale fiind succesoare în drepturi ale structurilor responsabile cu pensiile din instituțiile menționate, insa nu stipulează și desființarea acestora din urma.

Desființarea acestora este prevăzuta abia în hotărârea de guvern privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale, adoptata pe

16 martie și publicata pe data de 24 martie 2011.

Mai mult, deși L. 2. prevede ca atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale trebuiau stabilite prin hotărârea G. adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării Legii (20 decembrie 2010), respectiva hotărâre de G. a fost adoptata abia pe 16 martie 2011 și publicata în MO la data de 24 martie 2011.

Este inacceptabila motivarea conform căreia competenta de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale aparține Comisiilor de contestații care funcționează în cadrul MApN și nu instanței de judecata.

Chiar daca dispozițiile Legii nr.2. sunt deficitare în ce privește atacarea în instanța a deciziilor emise de casele de pensii sectoriale, este evident ca după contestarea la comisie și după emiterea de către aceasta a unei hotărâri nesatisfăcătoare și aceasta din urma poate fi atacata în instanța. În caz contrar, s-ar încălca principiul liberului acces la justiție consacrat de art. 21 din Constituție.

Neexaminarea susținerilor reclamantului recurent a condus de fapt la încălcarea dreptului la apărare și echivalează cu o necercetare a fondului.

În mod greșit T. a admis aceasta excepția tardivității raportându-se la L. nr. 2..

În primul, ca în speța nu sunt aplicabile prevederile Legii 2..

La data de (...), data emiterii deciziei nr. 91692, L. nr. 2. nu intrase în vigoare.

Art.87 din L. 19/2000, prevede ca decizia de pensionare poate fi contestata la instanța judecătoreasca competenta în a cărei raza teritoriala se afla domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare. De altfel, în decizia din (...), se menționează ca decizia de pensie poate fi contestata în termen de 30 de zile de la comunicare la comisia de contestații pensii și în continuare, ca în conformitate cu art. 88 din L. 19/2000, decizia de pensionare necontestata în termen, este definitiva. Deci, decizia de pensionare poate fi contestata la comisia de contestații pensii conform prevederilor H. nr. 7., dar rămâne definitiva conform prevederilor Legii 19/2000, care nu prevedea procedura prealabila obligatorie introdusa prin L. nr. 2..

Mai mult, comisiile de contestații au fost înființate abia prin O. nr. 1. din

2 mai 2011 publicat în MO din 9 mai 2011, astfel ca, pana la aceasta data, aceste structuri nici măcar nu existau. De altfel, decizia de recalculare poarta antetul M., D. F. C., nefiind stampilata.

Reclamantul a considerat necesară completarea acțiunii, dat fiind faptul ca soluționarea contestației s-a făcut mult după termenul de 45 de zile prevăzut de L. nr. 2.. Daca e să se ia în considerare acest act normativ în speța de fata, art.151 (2) din acesta, hotărârea comisiei de contestații poate fi atacata la instanța în termen de 30 de zile de la comunicare. R. i-a fost comunicata aceasta hotărâre la data de (...), deci mult după termenul prevăzut de lege.

În drept a invocat prevederile art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civila, art.312 Cod pr.civila, L. nr. 2., art.274 Cod pr.civila.

Prin întâmpinare depusă la data de (...), pârâtul intimat M. A. N. a solicitatrespingerea recursului.

Se arată, în motivare, în esență, că sunt întemeiate reținerile primei instnațe, cu sublinierea că reclamantul a avut ca scop, prin cererea de anulare a deciziei, numai menținerea cuantumului pensiei din decembrie 2010, așa după cum a formulat și capătul subsidiar de cerere.

Or, începând cu luna februarie și în continuare, reclamantului i s-a achitat și i se achită drepturile de pensie în cuantumul avut în decembrie

2010, potrivit dispozițiilor O. nr. 1., până la revizuirea deciziei.

Pe fond, raportat la cererea contestatorului privind anularea deciziei de recalculare și repunerea în starea anterioară deciziei a cuantumului pensiei lunare, precum și la prevederile O. nr. 1., se arată că pensia va fi revizuită din oficiu, iar până la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei, se mențin în plată cuantumurile pensiei avute în luna decembrie 2010.

În ceea ce privește considerentele pentru care reclamantul apreciază că decizia contestată este contrară normelor prioritare și imperative ale C.i, în cauză existând gravă încălcare a dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1, coroborate cu cele ale art. 14 din C., se arată că L. nr. 119/2010 a fost supusă controlului anterior de constituționalitate, iar prin D. nr. 8., Curtea Constituțională a analizat criticile textelor din L. nr. 119/2010 atât în raport cu dispozițiile art. 44 din Constituție cât și cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a constatat că, în raport cu criticile formulate, dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale.

Dispozițiile comunitare au fost interpretate și lămurite de Curtea E. a D. O. în jurisprudența sa, care a precizat în mod constant că art. I din Primul protocol adițional la C. nu garantează dreptul vreunei persoane la o pensie într- un anumit cuantum deoarece textul nu recunoaște dreptul de a deveni proprietarul unui bun.

Chiar dacă poate fi încadrată în noțiunea de „., pensia de serviciu reprezintă, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi. iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația unei exproprieri.

De asemenea, instanța de contencios european a reiterat pe calea unei jurisprudențe constante că art. l din Protocolul nr. l nu stabilește nicio restricție pentru statele membre în a alege orice formă a sistemului de asigurări sociale, tipul ori cuantumul beneficiilor acordate în cadrul unui anumit sistem, însă. în situațiile în care un stat membru a adoptat o legislație care prevede dreptul la pensie, ca drept de securitate socială, indiferent dacă este condiționat sau nu de plata contribuțiilor acea legislație trebuie primită ca generând un interes patrimonial ce intră sub incidenta art. l din Primul

Protocol al C.i, în privința persoanelor care satisfac cerințele prevăzute de lege.

L. nr. 119/2010, procedând la recalcularea cuantumului pensiei și transformând pensia de serviciu în pensie de asigurări sociale, a urmărit un scop legitim reprezentat de interesul public al diminuării dezechilibrelor bugetare și menținerii deficitului bugetar în limitele sustenabile.

În privința cerinței de proporționalitate a măsurii adoptate, cu scopul urmărit, respectiv a necesității menținerii unui just echilibru între interesele în discuție, analiza Curții Europene a D. O. din perspectiva art. 1 din protocolul nr. 1 a fost, în unele cazuri, concurentă cu analiza efectuată din perspectivaart. 14 din C., pentru a se determina dacă tratamentul juridic diferit a avut o justificare rezonabilă și obiectivă și a păstrat acest raport de proporționalitate.

În ceea ce privește recalcularea pensiei, aceasta nu numai că nu a fost suprimată. așa după cum greșit a reținut instanța de fond. dar este în acord și cu C. și protocoalele sale adiționale, Curte statuând că nu este exclus dreptul statului de a adopta, în domeniul civil. prevederi legale noi care să reglementeze drepturi care decurg din vechea legislație. cu condiția ca acea lege să nu aducă atingere principiilor convenționale.

Cu atât mai mult, pensia reclamantului, așa după cum a precizat mai sus, nu a fost nicidecum suprimată sau eliminată, fiind în continuare achitată în cuantumul stabilit anterior deciziei contestate.

În al treilea rând, reclamantul nu a avut în vedere că L. nr.119/2010 a afectat toate pensiile de serviciu stabilire prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechități din sistem, legiuitorul alegând să abroge toate categoriile de pensii speciale și să le supună unui regim unitar de stabilire și calculare.

Prin notele de ședință depuse la dosar la data de (...), intimatul M. A. N. în nume propriu și reprezentant legal al Casei de pensii sectoriale a M. A. N. a solicitat respingerea recursului ca lipsit de interes, cu sublinierea că interesul născut și actual trebuie să existe nu doar în momentul formulării acțiunii, și pe tot parcursul procesului. Or, prin decizia de revizuire nr. 91692/(...) reclamantului i s-a revizuit pensia începând cu (...). Cum decizia contestată nu a produs niciodată efecte juridice și nici o vătămare reclamantului, pensia stabilită prin noua decizie de revizuire fiind plătită începând cu data de (...), prin cererea de anulare a acestei decizii nu mai poate obține nici un folos practic.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:

În mod greșit prima instanță a reținut ca nefiind de competența instanțelor de judecată litigiile având ca obiect contestațiile împotriva deciziilor de pensie emise de C. S. din M., cu referire expresă la contestația împotriva deciziei nr. 91692/(...) emisă de C. de P. a M. A. N.

Astfel, reclamantul avea calea contestației împotriva acestei decizii la comisia de contestații pensii, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în temeiul art.14 alin.1 din H. nr.7., ce a fost menționat chiar în decizia de recalculare.

Înlăuntrul acestui termen de exercitare a dreptului de contestare prevăzut de H. nr.7., a fost abrogată însă această hotărâre de guvern, conform art.10 din O. nr.1..

Aflându-se în această situație într-o stare de incertitudine în ceea ce privește procedura ce trebuia urmată pentru contestare și autoritatea competentă să o soluționeze, reclamantul s-a adresat în mod corect instanței competente în litigii de asigurări sociale.

Se mai reține că, având în vedere faptul că decizia contestată privea drepturi de securitate socială, în mod corect acesta nu a așteptat noi reglementări, care au apărut abia în luna mai 2011, prin art.6 alin.2 din O. nr.1453/(...), stabilindu-se că deciziile de pensie emise în sistemul de pensii militare și de stat ale polițiștilor, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare până la data de 1 ianuarie 2011, precum și cele emise în condițiile O. nr.1., se supun căilor de atac prevăzute de legislația în baza cărora au fost adoptate și se soluționează de comisiile de contestații prevăzute la alin.1, ce au fost înființate conform art.1 din acest ordin.

Astfel, se reține că în mod greșit prima instanță a reținut și incidența în cauză a disp.art.149 din L. 2..

Curtea mai constată că, în situația în care reclamantul ar fi așteptat, în situația dată, emiterea unei hotărâri a comisiei de contestații, acesta ar fi fost desigur prejudiciat prin nesoluționarea cererii sale privind drepturi de asigurări sociale într-un termen rezonabil.

Având în vedere faptul că prima instanță s-a pronunțat de fapt pe o excepție de prematuritate, necercetând fondul cauzei, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.2 și 5 Cod. proc. civilă, să se admită recursul declarat de reclamantul C. D., să se caseze în tot sentința primei instanțe și să se trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca instanța să analizeze pe fond toate susținerile recurentului privind recalcularea pensiei sale în temeiul

Legii nr.119/2010, formulate atât în fața primei instanțe, cât și în recurs.

Nu se poate reține nici lipsa de obiect a acțiunii în raport de revizuirea în baza O. nr. 1. a deciziei de recalculare ce face obiectul contestației în prezenta cauză, cu consecința stabilirii unui alt cuantum al pensiei, plătibil de la data de (...), față de următoarele considerente: obiectul cauzei îl constituie contestarea deciziei de recalculare a pensiei militare în baza Legii nr. 119/2010 nu doar sub aspectul cuantumului pensiei, ci inclusiv sub aspectul nelegalității procedurii de recalculare a pensiei militare în lipsa unei cereri din partea reclamantului în acest sens, prin aplicarea unui act normativ (H. nr. 7.) suspendat, cu încălcarea principiului neretroactivității legii, a dispozițiilor art. 7 alin. 1 din L. nr. 19/2000, cu ignorarea faptului că pensiile militare nu pot fi recalculate pe baza principiului contributivității și nici incluse în sistemul unitar de pensii, întrucât beneficiarii nu au contribuit la fondul de asigurări sociale.

Practic, se neagă legalitatea recalculării pensiei militare și a trecerii la o pensie în înțelesul Legii nr. 19/2000.

Or, în acest context, faptul ulterior al revizuirii, în baza O. nr. 1., a pensiei recalculate conform dispozițiilor Legii nr. 19/2000, nu lasă acțiunea fără obiect, întrucât prin revizuire nu se revine la pensia militară, așa cum solicită reclamantul prin acțiune. Din contra, revizuirea poartă chiar asupra pensiei recalculate (contestată în cauză), cu menținerea principiului stabilirii pensiei în raport de regulile aplicabile în general în sistemul public de pensii, așa încât practic, prin revizuire, se menține, cel puțin la nivel principial, situația criticată de reclamant prin acțiune ca nelegală și vătămătoare pentru sine.

Așa fiind, și din acest punct de vedere, față de reținerea lipsei de obiect a acțiunii de către prima instanță, se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Totodată, sub aspectul modului de soluționare a petitului din completarea de acțiune, prin care se contestă răspunsul dat reclamantului de către C. de contestații a M., în cuprinsul deciziei nr. 2002/(...), se constată că tribunalul, admițând excepția tardivității acestei completări de acțiune, a omis să observe că decizia nr. 2002/(...) poartă asupra contestației cu care reclamantul, anterior sesizării instanței, a sesizat C. de contestații din cadrul M. pentru constatarea nelegalității deciziei de recalculare nr. 91962/(...).

Or, cu aceeași contestație împotriva deciziei de recalculare nr. 91962/(...) și pentru aceleași motive, a sesizat și instanța prin acțiunea inițială, așa încât cu greu s-ar putea considera că demersurile reclamantului din precizarea de acțiune ar fi tardive, în condițiile în care acesta chiar anterior primirii unui răspuns și anticipând care va fi acesta, s-a adresat și direct instanței, iar ulterior primirii răspunsului pe cale administrativă, a completat demersul săuîn instanță, inițiat deja, cu o precizare care să vizeze și acest răspuns administrativ. În substanță însă, acest răspuns fusese vizat chiar prin acțiunea inițială, apriori, temeiul criticilor de nelegalitate fiind același atât în acțiunea înaintată instanței, cât și în contestația cu care a sesizat C. de contestații din cadrul M., ambele având ca obiect decizia de recalculare nr. 91962/(...). Ca urmare, fundamental, contestația împotriva deciziei nr. 2002/(...) nu poate fi privită ca tardivă, instanța fiind sesizată chiar anterior emiterii acestei decizii cu motivele de nelegalitate ce sunt reiterate în completarea de acțiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite recursul declarat de reclamantul C. D. împotriva sentinței civile numărul 3966 din (...) a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o casează în tot și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

G.-L. T. I. T. D. C. G.

Red.I.T./S.M.

2 ex./(...) Jud.fond.P. U.

GREFIER, A. B.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 41/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale