Decizia civilă nr. 40/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 40/RC/2012
Ședința 7 mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul D. M. E. împotriva deciziei civile nr. 3. din 30 ianuarie 2012, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimata C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatorul D. M. E., lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare a fost formulată și motivată în termenul legal, a fost comunicată intimatei și este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care contestatorul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea contestației în anulare.
Contestatorul solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată și în baza art. 318(1) și 296 C.pr.civ., modificarea deciziei civile nr. 3. din 30 ianuarie
2012, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul contestației în anulare depus la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 3./(...) a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), s- au respins ca nefondate recursurile declarate de pârâta C. J. DE P. C. și reclamantul D. M. E. împotriva sentinței civile numărul 4776 din (...) a Tribunalului C. pronunțată în dosar numărul (...), care a fost menținută, fiind obligată intimata C. J. DE P. C. să plătească intimatului D. M. E. suma de 300 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Curtea de A. a reținut că prin sentința atacată, prima instanță a obligat C. J. de P. C. să emită o nouă decizie de pensionare pentru perioada (...) - (...), cu luarea în calcul a unui punctaj mediu anual de 1,83359 puncte.
Cum nici una dintre părți nu a recurat sentința sub acest aspect, dispoziția evocată a devenit irevocabilă, intrând, ca atare, în puterea de lucru judecat. Prin urmare, pentru perioada menționată recurentul reclamant este îndreptățit să beneficieze de un punctaj mediu anual de 1,83359 puncte.
Acest punctaj a fost stabilit de către prima instanță în raport de concluziile din expertiza efectuată la fondul cauzei (f. 108, 299 dosar (...) ). După cum sepoate remarca, la determinarea acestuia expertul nu a avut în vedere și punctajul suplimentar rezultat ca urmare a aplicării dispozițiilor OUG nr. 1..
La data de (...) s-a emis de către CJP C., în baza OUG nr. 1., decizia nr. 1. prin care s-a stabilit în favoarea reclamantului recurent pentru activitatea desfășurată în grupa I și a II a de muncă un punctaj mediu anual suplimentar de 2,18743 punte. La determinarea acestuia CJP C. s-a raportat la punctajul mediu anual anterior de 1,78230 puncte(f. 65 dosar fond).
Potrivit art. 169 al. 1 din legea nr. 2., pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.
(4) Prevederile alin. (1) se aplică prin acordarea diferenței dintre creșterea punctajului mediu anual rezultată și cea acordată conform OUG nr. 1. pentru completarea L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin nr. 1..
Curtea notează că dispozițiile al. 4 ale art. 169 explicitează modalitatea de stabilire a punctajului anual suplimentar ca urmare a majorărilor indicate la al.
1 al aceluiași articol, existând o legătură indisolubilă între acestea, context în care se apreciază că aceste prevederi sunt incidente în cauza dedusă judecății.
În măsura în care s-ar acredita susținerea privind aplicarea exclusivă a art. 169 al. 1, s-ar ajunge la situația în care o persoană pensionată anterior intrării în vigoare a legii nr. 2. și care și-a desfășurat activitatea în grupe de muncă să aibă un dublu beneficiu, respectiv să i se acorde atât majorarea stabilită prin OUG nr. 1., cât și cea din Legea nr. 2., ceea ce contravine flagrant intenției legiuitorului.
În raport de aspectele evocate, Curtea consideră că nu se poate reține nici existența unei contradicții între considerentele hotărârii.
Este adevărat că instanța de fond a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii de pensionare începând cu data de (...) cu luarea în calcul a punctajului suplimentar pentru activitatea desfășurată în grupa I-a și a II-a de muncă, în conformitate cu prevederile L. nr. 2.. Real este și faptul că prin aceeași sentință s-a dispus și respingerea capătului de cerere privind luarea în calcul a punctajului de 2,33771, începând cu data de (...) pentru activitatea desfășurată în grupa I și a II-a de muncă.
Cele două dispoziții nu sunt însă contradictorii, respectiv, acestea nu se exclud.
Reclamantul recurent este îndreptățit la un punctaj suplimentar majorat, aspect necontestat de către nici una din părți, însă punctajul mediu anual solicitat de către acesta ca urmare a majorării nu este cel indicat (2,33771, respectiv, 2,33708 ), ca atare petitul formulat în acest sens nu putea fi admis.
Eroarea de calcul derivă din faptul că prima instanță a stabilit în mod irevocabil că pentru perioada (...) - (...), reclamantul recurent este îndreptățit la un punctaj de 1,83359 puncte, punctaj în care nu este inclusă majorarea cuvenită în baza OUG 1..
Conform art. 169 al. 1 coroborat cu al. 4, punctajul se stabilește ca o diferență între punctajul determinat potrivit L. nr. 2. și creșterea stabilită prin
OUG nr. 1.. Însă, în cauză, punctajul determinat în baza OUG nr. 1. este greșit, întrucât pornește de la un punctaj mediu anual de 1,78230 puncte, deși acesta,prin dispoziția irevocabilă a instanței de fond a fost stabilit pentru acea perioadă ca fiind de 1,83359 puncte.
Ca atare, nu poate fi primită nici una dintre variantele pretinse de către recurentul reclamant prin memoriul de recurs, respectiv prin întâmpinare.
Neîntemeiată este și critica privitoare la reținerile instanței de fond referitoare la constituționalitatea art. V din OUG nr. 114/2009, întrucât aceste trimiteri au legătură cu paralelismul legislativ ce a subzistat în privința beneficiilor recunoscute persoanelor care și-au desfășurat activitatea în grupa I și/sau a II a de muncă anterior pensionării ( art. I din OUG nr. 100 din 27 august 2008 și art. II din Legea nr. 218/2008 ).
În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocată de către recurentul reclamant, Curtea constată că aceasta reprezintă o schimbare a cauzei acțiunii intervenite în recurs, prin prisma faptului că nici în primul ciclu procesual și nici în al doilea acesta nu și- a fundamentat acțiunea pe C.
Pârâta CJP C. critică soluția instanței, subliniind că a emis o decizie în baza L. nr. 2., prin care s-a stabilit în favoarea reclamantului un punctaj de
2,19715 în loc de 1,85521 puncte, respectiv mai mare cu 0,34194 puncte, astfel că apreciază aceasta că nu s-ar mai impune emiterea unei noi decizii.
Criticile sunt nefondate atât pentru aspectele deja evidențiate cât și ca urmare a faptului că decizia nr. 1. din (...)(f. 3 recurs) a fost emisă în baza L. nr.
2., iar nu în baza hotărârii instanței de fond care a fost pronunțată unsprezece luni mai târziu, respectiv la data de (...).
Ținând seama de considerentele expuse, în baza art. 312 al. 1 coroborat cu art. 304 pct. 7 și 9 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile.
Având în vedere că ambele recursuri vor fi respinse și reținând că au fost solicitate cheltuieli de judecată în faza procesuală a recursului doar de către reclamantul recurent, Curtea, în baza art. 276 Cod de procedură civilă va obliga intimata C. J. de P. C. să plătească intimatului D. M. E. suma de 300 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând onorariu avocațial parțial, conform chitanței depuse la dosar(f. 32)";.
La data de (...)(conform mențiunii de pe plic), a formulat o contestație în anulare contestatorul D. M. E. prin care a solicitat, în baza art. 318 (1) și 296
Cod de procedură civilă modificarea D. nr. 3./2012 dată de Curtea de A. C. în data de 30 ianuarie 2012, în sensul admiterii acțiunii așa cum aceasta a fost formulată și precizată.
În susținerea contestației, contestatorul arată că la fondul cauzei s-a efectuat o expertiză judiciară în vederea stabilirii punctajului mediu anual, iar concluziile expertizei nu au fost contestate de către C. J. de P., care nu a făcut nici o observație în termenul legal de 30 de zile.
Conform expertizei la pag. 2 poziția 5 din Raportul suplimentar întocmit de expertul a stabilit că punctajul la 31 decembrie 2008 este de 1,83359 fată de
1,78230 luat în considerare de C. J. de P. C.
De asemenea, Tribunalului C. prin S. nr. 4. din 3 noiembrie 2011 a stabilit același punctaj de 1,83359. Prin aplicarea prevederilor L. 218/2008 din luna octombrie 2008 expertul a stabilit pentru perioada în care activitatea a fost desfășurată în grupele I și II de muncă un punctaj mediu anual de 2,33771, conform Anexei nr. 6 din raportul suplimentar de expertiză.
Cu toate acestea, instanța a omis să îl ia în considerare justificat de faptul că acest raport suplimentar a fost depus în instanță după pronunțarea sentinței
- (...), iar punctajul a fost stabilit la (...).
Consideră contestatorul că prevederile L. 218/2008 din luna octombrie
2008 trebuiau aplicare din (...), dar au fost amânare conform O.U.G. 209/2008, art. II (4) până în (...), apoi conform O.U.G. 114/23, decembrie 2009, art. V (4) până în (...), iar punctajul pentru perioada 31 decembrie 2008 și până la 1 ianuarie 2011, conform noii legi nr. 2. este de 1,83359.
Acest punctaj nu a fost însă avut în vedere la pronunțarea D. nr.
19321R/(...) a Curții de A. C., din dosarul (...), datorită amânărilor succesive.
Curtea de A. C. a trimis spre rejudecare cauza pe motiv că nu s-a răspuns de către instanța de fond la toate motivele de fapt și de drept pentru pronunțare, astfel că s-a format un nou dosar înregistrat sub nr. (...).
Prin sentința pronunțată în urma rejudecării, Tribunalul a respins acordarea punctajului final de 2,33771 stabilit prin expertiză ce cuprinde și munca în grupele I și II.
Prin amânări succesive, s-a ajuns la aplicarea L. 2. din (...), dar care preia toată metodologia legii 218/2008 și care este înlocuită de aceasta (Legea
218/2008, Legea 1912000, O.U.G. 209/2008, O.U.G. nr. 114/2009).
Apreciază contestatorul că greșeala vehiculată constă în faptul că, deși instanțele de judecată și C. J. de P. și-au însușit calculele rezultate din expertiza judiciară, respectiv punctajul de 1,83359 la 31 decembrie 2008, totuși calculele ulterioare s-au făcut pornind, în mod eronat, de la punctajul de 1,78230, în final ajungându-se la un punctaj mediu anual de 2,19175 în loc de 2,33708 (greșit s- a luat 2,33771- eroare de dactilografie).
O.U.G. nr. 1. a fost aplicată greșit în calculul punctului de pensie, întrucât s-a aplicat la un punctaj greșit 1,(...)1 (O.U.G. 100/(...)1 conform deciziei 1./(...), în loc de 1,(...)1= 1,90650
În punctajul de 2,(...)8) nu a fost cuprinsă această valoare a O.U.G. nr. 1., pentru că nu a fost adăugată la punctajul acceptat de instanță prin expertiză de
1,83359, care la rândul său nu are cuprinsă O.U.G. nr. 1. cu valoare de
0,07291.
Conform Anexei 6, coloana 6, pagina 26 din raportul suplimentar de expertiză, prin aplicarea sporului de grupă I, conf. L. 2., art. 169 (1) și (4) din
2010, rezultă următorul punctaj suplimentar: anii - (...),
(...)(...)(...)(...)(...)7x0,50=2, 11345) T. 13,30717 majorat cu 5 % spor, conform L.
208/2008 și 13,(...)5 (majorat cu 5% spor). Prin urmare, punctajul suplimentar pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă este de 4,43572.
Pentru grupa a II- a de muncă, conform Anexei 6, pagina 26 din raportul suplimentar de expertiză rezultă: coloana 3 - punctaj luat ca bază de calcul: din total coloana 3 se scade 55,(...)5 gr. I de muncă nemajorat cu (...)9; punctaj rezultat din calcul coloana 6 se scade 70,(...)7 gr. I majorat cu (...)(...)(...)(...)4 puncte suplimentare pentru gr. II de muncă; T. 4,43572+ (...)4=(...) - 15,1. ani=0,50349, în loc de 0,41485. Se scade O.U.G.100/(...)1.
Astfel, totalul punctajului suplimentar (se adaugă) 0,(...)0=2,33708, în loc de 2,19715 a C. J. de P. comunicat prin fax la data de (...).
Prin aplicarea O.U.G.1., instanța a ajuns la 1,85521, în loc de 1,90650
(eroare neluată în seamă). Apoi, prin aplicarea art. 169 din Legea 2., s-a ajuns la
0,41485, în loc de 0,50349. Din Împărțirea numărului suplimentar de puncte pentru gr. I și II de muncă 15,1. ani (stagiu complet de cotizare) = 0,50349, în loc de 12,44559, conform C. J. de P. (Decizia 1. din (...)). Din aceste valori se scade O.U.G. 1. după cum urmează:corect 0,(...)1= 0,43058, care se adaugă la
1,9. 2,33708, totalul punctajului final la (...).
Prin urmare s-a procedat eronat, astfel: 0,(...)(...)4 care s-a adăugat la
1,8.,19715.
Mai mult, există o contradicție, respectiv, instanța a acceptat expertiza, stabilind punctajul de 1,83359, dar a greșit luând în calcul punctajul de
1,78230, care nu a fost contestat.
Ca atare, în punctajul de 1,83359 nu este inclusă O.U.G. 1.. În punctajul de 2,33708 nu a fost inclusă O.U.G. 1.
A fost aplicată Legea 2. art. 169 pct. 1 și 4, adăugându-se la punctajul de
1,83359 diferența dintre Legea 218/2008 și O.U.G. 1. conform L. (0,07291).
Prevederile O.U.G. 1. s-au adăugat o dată la punctajul 1,83359 și apoi s- au scăzut prin calculul făcut anterior: 0,(...)1=0,(...)59=2,33708 punctaj final
Nu s-a așteptat rezolvarea contestației trimise la C. N. de P. B. în (...) sub nr. 29105 .
Referitor la studiile universitare și concentrările în armată, apreciază contestatorul că acestea trebuiau materializate de C. J. de P. în anul 2002.
Situația este similară și pentru stagiul pentru lucrul din perioada din (...)-
(...), (Decizia 2709/2002), (adeverințele au fost expediate în 3 rânduri și anume:
- sub nr. 2622/20 decembrie 2001, 44457/14 noiembrie 2007 și 105179/(...), instanța de fond urmând să vadă dacă sunt identice).
În final, contestatorul precizează că din 1991 a pierdut sume mari de bani, ca urmare a faptului că au fost emise 15 decizii de pensii, greșite.
Intimata CJP C., deși a fost legal citată, nu și-a exprimat poziția procesuală.
Nu au fost administrate probe noi.
T recând l a soluț ion ar e a con tes taț ie i în an ul are, Cur te a reț ine ur măto arele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi promovată împotriva hotărârilor irevocabile, dar numai pentru motivele strict și limitativ prevăzute de art. 317 pct. 1 și 2 C. proc. civ. - și numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului -, respectiv, pentru cele prevăzute în art. 318 C. proc. civ.
Două ipoteze sunt așadar conținute în textul art. 318 C. proc. civ., respectiv cea prevăzută de teza I - dezlegarea dată recursului să fie rezultatul unei greșeli materiale și cea reglementată de teza II - omisiunea instanței de recurs de a se pronunța ori de a analiza vreunul din motivele de recurs invocate, contestatorul având în vedere teza I.
Textul art. 318 teza I C. proc. civ., vizează greșeli de fapt, erori materiale, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv, de apreciere a probelor, de interpretare sau aplicare a unor dispoziții legale, sau de rezolvare a unui incident procedural.
În consecință, prin intermediul unei contestații în anulare speciale, nu pot fi invocate greșeli de judecată.
A da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, respectiv, de modul în care a aplicat ori a interpretat legea la respectiva stare de fapt, ar însemna să se deschidă dreptul părților de a provoca rejudecarea căii de atac, ceea ce ar echivala cu transformarea contestației în anulare într-o cale ordinară de atac.
Numai o greșeală materială esențială, propriu-zisă, care a determinat o soluție eronată, în sensul celor mai sus exemplificate, poate fi invocată pe calea contestației în anulare, această greșeală materială apreciindu-se în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă.
În nici un caz însă, pe calea unei astfel de contestații în anulare nu pot fi invocate greșeli de judecată, după cum, nu pot fi invocate greșeli materiale din cele ce se încadrează în textul art. 281 C. proc. civ.
Aceste greșeli materiale, care ar fundamenta admisibilitatea unei contestații în anulare speciale, trebuie să constea în greșeli pe care instanța derecurs le-ar comite prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată, respectiv în greșeli materiale cu caracter procedural, care au dus la pronunțarea unei soluții eronate.
Contestația în anulare specială reglementată de art. 318 teza I C. proc. civ., urmărește neregularități evidente privind actele de procedură, iar nu neregularități referitoare la problemele de fond, împrejurare raportat la care în nici un caz prin intermediul unei contestații în anulare speciale nu pot fi invocate nici un fel de greșeli de judecată, de aprecierea probelor, de schimbarea stării de fapt, de interpretarea unor dispoziții legale, ori de aplicare a unuia ori alteia dintre prevederile legale în vigoare.
Prin prezenta cerere contestatorul face trimitere la aplicarea eronată a dispozițiilor OUG nr. 1. și ale art. 169 al. 1 și 4 din Legea nr. 2., considerând că punctajul mediu anual cumulat cu punctajul suplimentar pentru activitatea desfășurată în grupele I și a II a de muncă este mai mare decât cel reținut prin decizia pronunțată în recurs.
Acesta consideră, în esență, că greșeala care ar justifica reformarea deciziei pronunțate în recurs decurge din modul eronat în care instanța a aplicat prevederile legale evocate, respectiv, din faptul că deși instanța și-a însușit calculele rezultate din expertiza judiciară, respectiv punctajul de 1,83359 la 31 decembrie 2008, calculele ulterioare s-au făcut pornind, în mod eronat, de la un punctaj de 1,78230, în final ajungându-se la un punctaj mediu anual de
2,19175 în loc de 2,33708.
Pentru a evidenția eroarea instanței de recurs, contestatorul prezintă exhaustiv algoritmul de calcul a punctajului pretins ca fiind corect și legal.
De asemenea, își exprimă nemulțumirea cu privire la modul în care instanța de recurs a înțeles să valideze concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, precum și la modul în care au fost interpretate și aplicate dispozițiile L. nr. 2..
Curtea constată că, în concret, contestatorul formulează critici punctuale cu privire la interpretarea probațiunii de către instanța de recurs, respectiv la interpretarea și aplicarea unor prevederi legale, chestiuni ce nu intră sub incidența noțiunii de „. materială";, așa cum aceasta a fost avută în vedere de către legiuitor.
Practic, prin prezentul demers contestatorul urmărește rejudecarea căii de atac a recursului, ceea ce contravine prevederilor art. 318 Cod de procedură civilă.
Pentru considerentele mai sus expuse și constatând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 318 teza I C. proc. civ., susceptibile să fundamenteze admisibilitatea unei contestații în anulare, Curtea urmează să respingă contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul D. M. E. împotriva deciziei civile nr. 360 din (...) a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. G. S. D. L. D. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 351/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 55/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
