Decizia civilă nr. 4154/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 4154/R/2012
Ședința publică din data de 3 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
C. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. M. împotriva sentinței civile nr. 809 din 4 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat R. I., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 3 octombrie
2012, prin fax, reclamantul intimat a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită respingerea recursului, menținerea în totalitate a sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată și judecarea cauzei în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 809 din 4 mai 2012 a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă excepția tardivității cererii, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. M..
A fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor realizate în acord global conform adeverinței nr. 63 din data de (...), emisă de S. I. S. B. M. și adeverinței nr. 9 din data de (...), emisă de SC C. S. B. M., începând cu data de (...).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În deliberare cu privire la excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, s-a apreciat că aceasta nu a fost întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 7 alin.3-6 din O. nr. 4., în vigoare la data depunerii cererii de recalculare a pensiei de către reclamantă, decizia prevăzută la alin.1 poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionat, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au învedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Cererile prevăzute la alin.3 se soluționează în termenul prevăzut la art.86 din L. nr. 19/2000, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 și art. 169 din L. nr.19/2000 de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii.
Pentru persoanele care depun cererea prevăzută la alin. 3 după 5 ani de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, noile drepturi recalculate se acordă potrivit art. 169 alin.3 din L. nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, respectiv începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă, reținând că textul de lege nu instituie un termen în care să se solicite recalcularea drepturilor de pensie, data depunerii cererii prezentând relevanță doar sub aspectul momentului de la care vor fi acordate drepturile recalculate, tribunalul a respins excepția tardivității cererii, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale incidente, tribunalul a reținut următoarele:
Unul dintre principiile de bază, care guvernează organizarea și funcționarea sistemului public, este cel al contributivității, în conformitate cu
care fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, așa cum statuează art. 2 lit. e) din L. nr. 19/2000.
Potrivit art. 78 alin. 4 din același act normativ, punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale.
De asemenea, art. 10 din L. nr. 3/1977 a fost modificat prin L. nr. 4., în sensul că, pe lângă salariul de bază, la calcularea pensiilor se au în vedere și sporurile cu caracter permanent.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, pentru sporurile permanente primite în cadrul acordului global angajatorul avea obligația virării la bugetul asigurărilor sociale de stat a unei contribuții de 15%, calculată asupra câștigului brut realizat de salariat, dispoziție care a fost menținută în L. nr. 4., care a majorat doar cuantumul contribuțiilor.
Conform art. 23 al. 1 din L. nr. 19/2000, baza lunară de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale o constituie venitul brut realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile prevăzute de lege sau contractul individual de muncă și care se au în vedere la stabilirea punctajului prevăzut de art. 78 din aceeași lege.
Conform adeverinței nr. 63 din data de (...), emisă de SC I. SA B. M. și adeverinței nr. 9 din data de (...), emisă de SC C. SA B. M., contestatorul și-a desfășurat activitatea în perioada 1977-1998, în acord global, conform Legii nr.
57/1974, realizând câștiguri cu caracter permanent, pentru care, în conformitate cu Decretul nr. 389/1972, s-au achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS).
De altfel, prin decizia nr. 1., Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat și a statuat, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin.1 și 2 din L. nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din OUG nr.4., că formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin.1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă aufost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. M., solicitândmodificarea sentinței atacate cu consecința respingerii acțiunii.
În motivarea recursului pârâta consideră că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 4 alin. 2 din O. nr.4. (în sensul că sporul la acord nu figurează printre sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare) și a mențiunii din anexa la O. nr.4., unde se prevede în mod expres că „nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord ...";. Instanța își motivează hotărârea prin prisma prevederilor art. 78 din L. nr. 19/2000, cu toate că aceste dispoziții au intrat în vigoare la data de (...), iar perioada în care reclamantul a realizat venituri în acord global este anterioară acestei date. Prin aplicarea dispozițiilor Legii nr.19/2000, pentru perioade anterioare intrării ei în vigoare considerăm că a fost încălcat principiul neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituția R.; de asemenea au fost încălcate prevederile art. 1 din Codul civil.
Consideră că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 164 alin. 1, 2 și 3 din L. nr.19/2000. Conform acestor dispoziții, la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în funcție de modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă; pe lângă salariile înregistrate în carnetul de muncă se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent care după data de 1 aprilie
1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare; prin dispozițiile art. 164 din L. nr.
19/2000, articol cuprins în capitolul dispoziții tranzitorii, legiuitorul a înțeles să reglementeze problemele ivite ca urmare a aplicării în timp a legislației de pensii. În acest context, invocăm și dispozițiile art. 4 alin. 3 din L. nr. 2/1983: „Pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaos ului de acord ...";; în consecință, drepturile bănești obținute în acord global erau venituri suplimentare, ca parte variabilă a retribuției, și nu sporuri cu caracter permanent.
Cu privire la aplicarea greșită, de către instanța de fond, a dispozițiilor art. 2 lit. e, art. 23 alin. l și art. 78 din L. nr.19/2000, și încălcarea dispozițiilor art.164 alin. 1, 2 și 3 din aceeași lege, respectiv încălcarea pct. VI - mențiune din anexa la O. nr.4., invocă și considerentele Deciziei nr. 30 din 16 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de C. și J.
Consideră că în cauză nu este incidentă nici decizia 1. a Înaltei Curți de C. și Justiție, în sensul că nu este îndeplinită una din cele două condiții menționate în dispozitivul acestei decizii, respectiv în adeverința solicitată a fi luate în considerare nu se menționează că aceste venituri realizate sub formă de spor la acord au făcut parte din salariul brut.
Prin concluziile scrise înregistrate la data de 1 octombrie 2012 (f.7-8) intimatul reclamant R. I. a solicitat respingerea ca nefondată a recursului declarat și menținerea în totalitate ca temeinică și legală a sentinței civile atacate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedereconsiderentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit A. nr. 63 din data de (...), emisă de S. I. S. B. M. și A. nr. 9 din data de (...), emisă de SC C. S. B. M., reclamantul a realizat venituri suplimentare, la salariul de bază, reprezentând acord global, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale însă contribuția reclamantului la fondul de pensii nu a fost luată în considerare de către pârâtă la calculul punctajului și al pensiei.
Luarea în considerare a acestor venituri se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale „b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (…) e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite";.
Faptul că art. 164 alin. 2 din L. nr. 19/2000 stipulează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 lit. (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991), se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă";, iar la alin. 3 se statuează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare"; și că art. 10 din L. nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că „retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate";, nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că „. socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";. Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de „. brut"; se includ și sporurile, premiile și compensațiile, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din L. nr. 19/2000, potrivit cărora „punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale";.
Chiar dacă, în mod evident, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Prin O. nr. 680/1 august 2007, înțelesul sintagmei „venit brut realizat lunar"; a fost modificat, cuprinzând toate veniturile de care persoana asigurată beneficiază, fără a se pretinde caracterul de permanență a venitului respectiv, în sensul O. nr. 4..
Raportat la O. menționat, Curtea apreciază că reclamantul este îndreptățit să-i fie stabilit - din nou - punctajul mediu anual și implicit cuantumul pensiei, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor dovedite prin adeverințele depuse la dosar, care intră în baza de calcul a contribuției la asigurările sociale.
Față de cele ce preced, se constată că rămân fără suport legal critici aduse de recurentă hotărârii atacate în ceea ce privește luarea în considerare la calculul punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a veniturilor suplimentare realizate și dovedite prin probatoriul administrat în cauză.
Mai mult decât atât, cu privire la veniturile realizate în acord, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin D. nr. 19/(...) dată în soluționarea unui recurs în interesul legii, a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. 1 și 2 din L. { H. "lnk:L(...)%2019%2.%200" o "Lege nr. 19/2000 - Parlamentul României" | 19/2000} privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din O. de urgență a G. { H. "lnk:O(...)%204%2.%200" o "O. de urgență nr. 4. - Guvernul României" | 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat „. de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii { H. "lnk:L(...)%2057%2.%200" o "Lege nr. 57/1974 - M.a Adunare Națională" |
57/1974}, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.";
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 c.pr.civ., Curtea va respinge recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate. D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S.-C. B. I.-R. M. C. M.
G.
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: H. D. M.
| ← Decizia civilă nr. 3432/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3210/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
