Decizia civilă nr. 4190/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4190/R/2012
Ședința octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul J. V. împotriva sentinței civile nr. 1. din 27 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. B.-N., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 septembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent J. V. a depus la dosar o cerere prin care solicită admitere cererii cu precizările făcut prin prezenta cerere, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. (2) C.pr.civ.
De asemenea, se constată că la data de 26 septembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată C. T. de P. B. N. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a hotărârii instanței de fond, precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1278 din (...), pronunțată de Tribunalul Bistrița
Năsăud în dosarul nr.(...), a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiunea în plata drepturilor recalculate pe perioada (...) - (...), invocată din oficiu de instanță.
Au fost respinse ca neîntemeiate cererile de anulare a deciziei nr.
21750/(...) și de plată a drepturilor recalculate începând cu data de (...) formulate de reclamantul J. V. împotriva pârâtei C. T. de P. B.-N.
A fost respins ca fiind prescris dreptul reclamantului la acțiunea în plata drepturilor recalculate pe perioada (...) - (...).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul este pensionar pentru limită de vârstă începând din data de 12 octombrie 1980, drepturile sale de pensie fiind stabilite sub imperiul L. nr. 3. (f. 134).
În prezentul cadru procesual reclamantul contestă decizia de recalculare a pensiei sale emisă la data de 28 septembrie 2011, solicitând recalcularea drepturilor cu începere din 1 august 2008, pe considerentul că la stabilirea punctajului mediu anual s-a împărțit numărul de puncte la un stagiu de cotizare de 30 de ani în loc de stagiul de cotizare de 15 ani.
Totodată, s-a invocat faptul că deși art. 57 alin. 3 din L. nr. 263/2010 prevede un stagiu complet de cotizare de 22 ani și 6 luni în cazul persoanelor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații, în calcul s-a luat stagiul de cotizare de 30 de ani.
Întrucât cererea reclamantului de recalculare a pensiei s-a formulat la data de (...) (f. 49), iar conform art. 107 alin. 5 din L. nr. 263/2010, drepturile se acordă din luna următoare celei în care s-a înregistrat solicitarea, dreptul la acțiune pentru obținerea drepturilor de pensie aferente perioadei (...) - (...) este prescris, cererea fiind formulată cu depășirea termenul legal de 3 ani.
Întrucât este vorba de o prescripție începută și împlinită anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, devin incidente dispozițiile Decretului nr. 167/1958, astfel încât prescripția poate fi invocată și din oficiu de instanță (așa cum s-a procedat la termenul din 20 iunie 2012).
Pentru perioada ulterioară, începând cu data de 1 septembrie 2008 și până la data de (...) de când s-a stabilit acordarea drepturilor prin decizia de recalculare a pensiei emisă la data de (...) contestată în prezentul cadru procesual legalitatea modului de stabilire a pensiei nu mai poate fi analizată în condițiile în care de la momentul pensionării și până la data emiterii deciziei contestate, în favoarea reclamantului au fost emise mai multe decizii de recalculare a pensiei, în diferite perioade de timp, care nu au fost contestate de reclamant. E. vorba de deciziile emise la datele de (...), (...), (...) (f. 78, 80, 102).
Potrivit art. 88 al L. nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziilor anterioare de pensionare, decizia casei de pensii necontestată în termenul legal de 45 de zile de la comunicare este definitivă.
Prin urmare, necontestarea în termenul legal a deciziilor de pensie anterioare celei din 28 septembrie 2011, a dus la definitivarea acestora, astfel încât drepturile stabilite conform acestora, până la data aplicării deciziei din 28 septembrie 2011 nu mai pot fi modificate.
Prin urmare, cererea de acordare a unor drepturi retroactiv până la data de
(...) de când s-au stabilit drepturile prin decizia din 28 septembrie 2011, nu este întemeiată.
În ceea ce privește legalitatea și temeinicia deciziei emise la data de 28 septembrie 2011, aceasta poate privi numai intervalul cuprins între data stabilirii drepturilor prin decizia contestată - (...) și data stabilirii noilor drepturi prin decizia nr. 21750/(...) - (...) (f. 28).
Aceasta întrucât la data de 16 noiembrie 2011 pârâta a emis o nouă decizie de recalculare a pensiei, cu acordarea de drepturi din 1 septembrie 2011, decizie care nu a fost contestată de reclamant, astfel încât potrivit art. 149 alin. 4 din L. nr. 263/2010 aceasta a devenit definitivă la expirarea termenului de contestare.
Criticile reclamantului privitoare la luarea în considerare a stagiului de cotizare de 30 de ani nu sunt întemeiate și nu pot fi reținute de instanță.
Conform deciziei în interesul legii nr. 40/2008 pentru persoanele al căror drept la pensie s-a deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și- au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă stagiul de complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de art. 14 din L. nr. 3..
Acest articol reglementează dreptul persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare și demajorarea vechimii în muncă (în sensul că un an de muncă lucrat în grupa I echivala cu un an și jumătate vechime în muncă), așa cum se reține și în considerentele deciziei în interesul legii.
Practic, singurele facilități acordate au fost acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei de pensionare. Ca atare, prin majorarea vechimii în muncă potrivit art. 14 lit. a din L. nr. 3. persoanele care au lucrat în grupa I de muncă ajungeau mai repede la vechimea minimă de
30 de ani prevăzută pentru pensionare pentru limită de vârstă față de persoanele care au lucrat în condiții normale, fără însă ca stagiul complet de cotizare să fie altul decât cel minim de 30 de ani.
Așa cum a reținut instanța supremă în cuprinsul deciziei în interesul legii, dispozițiile art. 43 din L. nr. 19/2000 invocate de reclamant, nu sunt aplicabile, prevederile L. nr. 19/2000 fiind aplicabile numai persoanelor care s-au pensionat după data intrării sale în vigoare, nu și persoanelor care s-au pensionat în perioada de incidență a L. nr. 3..
De asemenea, nu poate fi reținut nici stagiul de cotizare de 22 de ani și 6 luni prevăzut de art. 57 alin. 3 din L. nr. 263/2010 pe considerentul că dispoziția este aplicabilă persoanelor care se pensionează după data intrării în vigoare a actului normativ. Or, reclamantul avea deja statutul de pensionar la momentul intrării în vigoare a noii legii a pensiilor, astfel că dispozițiile sale nu pot fi aplicate retroactiv.
Nu poate fi reținută nici practica judiciară a C. de A. O. invocată de reclamant, pe de o parte întrucât ea nu constituie izvor de drept, iar pe de altă parte pentru că ea contravine considerentelor deciziei nr. 40/2008 în interesul legii, atât timp cât reține incidența dispozițiilor L. nr. 19/2000, act normativ care, așa cum a reținut instanța supremă, este incident numai persoanelor pensionate după data intrării sale în vigoare.
Stagiul complet de cotizare utilizat în cazul reclamantului la determinarea punctajului mediu anual reprezintă potrivit art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004
vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, în cazul reclamantului fiind vorba de L. nr. 3., potrivit art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/2004.
Potrivit art. 8 din L. nr. 3. pensia pentru limită de vârstă se acorda bărbaților care aveau o vechime în muncă de minim 30 de ani și vârsta prevăzută de lege.
Prin urmare, și în cazul persoanelor ce au prestat activitate în grupa I de muncă trebuia îndeplinită cerința vechimii în muncă de minim 30 de ani.
În lipsa vreunei alte reglementări, care să prevadă un stagiu de cotizare mai mic, în mod corect a fost luat în calcul stagiul de cotizare de 30 de ani.
Nu se poate reține nici nesocotirea prevederilor art. 169 din L. nr.
263/2010, atât timp cât un prim beneficiu al numărului suplimentar de puncte s-a acordat în baza OUG nr. 100/(...)7 puncte), sens în care s-a emis decizia din
1 octombrie 2008, necontestată.
Totodată, așa cum rezultă din cuprinsul deciziei contestate (f. 57), reclamantului i s-a calculat un punctaj suplimentar în baza art. 169 din L. nr.
263/2010 de 0,62747 (calculat corect prin împărțire de 30, ce reprezintă stagiu minim de cotizare prevăzut de L. nr. 3. aplicabilă reclamantului) din care s-a dedus punctajul de care a beneficiat în baza UG nr. 100/2008 de 0,16667, rezultând în final o diferență în plus acordată de 0,46080 puncte.
Întrucât decizia contestată produce efecte pe perioada cuprinsă între data recunoașterii dreptului (...) și data acordării drepturilor prin noua decizie (...), tribunalul nu poate reține că decizia contestată ar fi lipsită de obiect, așa cum s-a solicitat de pârâtă.
În baza considerentelor relevate și a textelor legale aplicate, tribunalul a admis excepția prescripției dreptului la acțiune în plata drepturilor recalculate pe perioada (...) - (...); a respins ca neîntemeiate cererile de anulare a deciziei nr.
21750/(...) și de plată a drepturilor recalculate începând cu data de (...), a respins ca fiind prescris dreptul la acțiunea în plata drepturilor recalculate pe perioada (...) - (...).
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul J. V. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat omisiunea primei instanțe de a se pronunța asupra criticii privind nerespectarea de către pârâtă a procedurii prevăzute de L. nr.263/2010.
În acest sens, se arată că formularea contestației împotriva deciziei nr.21780/(...) îl scutește pe reclamant de obligația de a ataca deciziile ulterioare, în care se stabilește același stagiu de cotizare.
Activitatea reclamantului se încadrează în categoria specială prevăzută de art.20 lit.b din L. nr.19/2000 și de art.57 alin.3 din L. nr.263/2010.
Se contestă dezlegarea primei instanțe privind inaplicabilitatea în speță a L. nr.263/2010, susținându-se de către reclamant că decizia din (...) a fost emisă tardiv însă în baza L. nr.263/2010.
Nu este aplicabilă Decizia nr.40/2008 a Înaltei Curți de C. și Justiție, ci art.57 alin.3 din L. nr.263/2010.
Acordarea drepturilor trebuie să aibă loc din 0(...), iar atacarea deciziei din (...) nu era necesară deoarece pârâta nu a soluționat contestația din prezentul litigiu.
În afara termenului de recurs ((...)) reclamantul a depus precizări ale motivelor de recurs care nu pot fi examinate în raport de tardivitatea formulării lor, conform art.301 C.pr.civ.
Pârâta C. J. de P. bistrița-N. a depus întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului ca nefondat arătând că recurentul este beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă începând cu anul 1980; drept stabilit la data de
(...), în temeiul prevederilor L. nr.3/1970.
Întrucât data inițială a înscrierii la pensie a fost în cazul acestuia - (...) (data anterioară intrării în vigoare a prevederilor HG nr.267/1990), potrivit normelor tehnice de aplicare a HG nr.1550/2004 - stagiul de cotizare utilizat pentru determinarea punctajului mediu anual și a pensiei în aceste situații este de 30 de ani.
Criticile aduse modului de calcul al punctajului prin susținerea excepției consacrată de art.57 alin.1, alin.3 nu pot fi reținute în cauză și aceste prevederi legale nu pot retroactiva. Toate deciziile emise în dosarul de drepturi, cu excepția celei ce a făcut obiectul prezentei acțiuni, au rămas definitive.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. varespinge ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Scopul urmărit de reclamant prin acțiunea dedusă judecății este de a se utiliza la recalcularea pensiei sale un stagiu de cotizare de 15 ani în locul celui de
30 de ani, ca urmare a desfășurării activității sale în subteran, într-un mediu radioactiv.
Prin decizia nr.21750/(...) (fila 81), emisă cu ocazia recalculării pensiei în baza OUG nr.4/2005 (reclamantul fiind pensionat din (...) în baza L. nr.27/1966) s-a stabilit că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, aspect care a rămas definitiv prin necontestare.
În baza art.169 din L. nr.263/2010, reclamantului i s-a acordat creșterea suplimentară a punctajului ca urmare a desfășurării activității în grupa I demuncă, reținându-se că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, ceea ce apare stabilit și prin decizia emisă în aplicarea OUG nr.100/2008 (fila 78).
Or, solicitarea reclamantului de a se utiliza un stagiu de 15 ani tinde la stabilirea unui beneficiu necuvenit deoarece i s-a valorificat, conform art.169 din
L. nr.263/2010 stagiul de cotizare realizat în condițiile grupei I de muncă.
E. real că reclamantul a depus la pârâtă la data de (...) (filele 53-56 fond) o contestație împotriva deciziei din (...), adresată C. C. de C. privind tocmai stagiul complet de cotizare iar pârâta nu a transmis această contestație, ci a emis o nouă decizie de pensionare în (...), cu un punctaj superior.
Cu toate acestea nu se poate reține o vătămare a drepturilor reclamantului deoarece a avut acces la o instanță mai rapid decât dacă s-ar fi respectat procedura prealabilă prevăzută de L. nr.263/2010, iar instanța de judecată i-a examinat pe fond cauza, fără a se constata neurmarea procedurii prealabile, iar în situația în care pretențiile sale ar fi fost întemeiate, ar fi sancționat soluționarea în fapt a contestației de către pârâtă.
De asemenea, incidența art.169 din L. nr.263/2010 care reglementează expres situația persoanelor pensionate anterior intrării în vigoare a L. nr.19/2000, cum este reclamantul împiedică aplicarea art.57 din aceeași lege, invocat de reclamant și care se referă prin urmare numai la persoanele pensionate în baza L. nr.263/2010.
Concluzionând că stagiul complet de cotizare de 30 de ani a fost stabilit în mod definitiv prin deciziile din 2004 și 2008, precum și că reclamantul a fost vătămat prin soluționarea contestației de către pârâtă deoarece a avut acces nestânjenit la instanță, care i-a examinat pe fond acțiunea, Curtea de A., în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. , va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul J. V. împotriva sentinței civile nr. 1278 din (...) a T.ui B. N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. D. S. D. D. G.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond. G. C.F.
← Decizia civilă nr. 807/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1186/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|