Decizia civilă nr. 453/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

Decizii civile - asigurări sociale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)*

D. CIVILĂ NR. 453/R/2012

Ședința 02 februarie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D.

JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G.

GREFIER : C. M.

S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de reclamantul G. I., prin mandatar G. A. R. și, respectiv, de pârâtele C. N. DE P. P. și C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 550 din 03 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtele intimate SC M. C. T. SA și C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect obligație de a face.

Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 ianuarie 2012, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru datele de 19 ianuarie 2012, 26 ianuarie 2012 și apoi pentru data de azi, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A

În urma deliberării, reține că prin acțiunea civila inregistrata sub numarul de mai sus pe rolul T. C., reclamantul G. I., prin mandatar G. A.-R. a chemat in judecata paratii C. N. DE P. SI A. D. DE A. S. si S. M. C. TIJRZII S., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispună:

1. Obligarea pârâtei C. N. DE P. SI A. D. DE A. S. la rambursarea sumei de

115.820,65 Euro sau echivalentul in lei de la data platii a acestei sume, din care:

-102.239 Euro reprezentând cheltuieli de spitalizare;

-1.081,65 Euro reprezentând cheltuieli pentru achiziționarea de articole pentru tratamentul arsurilor,

-12.500 euro, reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul reclamantului pe ruta B.-V.

II. Obligarea pârâtei C. N. DE P. SI A. D. DE A. S. sa acorde reclamantului indemnizația legala pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului de munca, respectiv (...), si sfârșitul lunii următoare celei in care s-a dat avizul de pensionare, precum si o compensație pentru atingerea integrității în cuantum de 12 salarii medii brute pe economie.

II. Obligarea pârâtei s.c. M. C. T. SA să plătească reclamantului sumele solicitate la pct. I si II din cererea de fata, in măsura in care aceste sume nu sunt plătite integral de parata C. N. DE P. Si A. D. DE A. S., cerere întemeiata pe dispozițiile art. 44 din L. nr. 319/2006.

III. Obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată și a onorariului avocațial.

In motivarea acțiunii reclamantul arata ca a avut calitatea de angajat al s.c.

M. C. T. SA, pe postul de electrician. La data de (...), cu ocazia intervenției la C.nr. 1 (injecție 6 K v) din Stația racord Adânc Trafo nr. 1 din cadrul s.c. M. C. T. S.A a suferit un accident urmare căruia a fost transportat de urgență la S. M. C. T. C. concluziilor provizorii formulate in adeverința medicala nr. 1088/(...) cu ocazia prezentării la S. M. C. T., Secția C. reclamantul suferea de arsuri de gradul I. pe o suprafața de 70% a corpului.

Data fiind complexitatea cazului reclamantul fost transportat cu ambulanța la S. C. J. de U. din C., Șansele de S. au fost apreciate, de medicii acestui spital, drept nule, motiv pentru care a fost dispusă transportarea sa în regim de urgență, pe cale aeriană, la S. C. de U. și C. P. din B..

La S. C. de U. și C. P. din B. reclamantului i s-a adus la cunoștință faptul că spitalul nu are capacitatea de a trata în mod efectiv afecțiunile de care suferea, arsuri pe o suprafață de 70% din corp, deoarece, șansele de supraviețuire fiind inexistente, pe de-o parte cazul este complex, iar pe de altă parte, în momentul respectiv clinica se afla în renovare, motiv pentru care nu se putea crea un mediu septic pentru tratarea arsurilor de o asemenea complexitate.

Situația fiind cea prezentată, precum si faptul ca pe teritoriul tarii nu era posibila acordarea tratamentului adecvat, personalul medical care l-a preluat la

S. C. de U. și C. P. din B., a recomandat transferul la S. AKH din V., acesta fiind cea mai apropiată unitate medicală care putea asigura un tratament adecvat pentru salvarea si recuperarea reclamantului in urma accidentului suferit.

In aceste condiții, reclamantul a fost transportat de urgență la V. unde a fost internat timp de 85 zile, perioadă în care a fost supus mai multor intervenții chirurgicale, aplicându-i-se totodată tratamentul medicamentos adecvat. Opțiunea de a efectua tratamentul în V. a fost una obiectiv impusă, având în vedere că pe teritoriul țării nu era posibilă acordarea unui tratament adecvat.

A învederat reclamantul ca la data de (...), avea calitatea de angajat al S. M. C. T. SA, pe postul de electrician, astfel ca beneficiază de dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a) din L. nr. 3., republicata, privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, potrivit cărora "Sunt asigurate obligatoriu prin cadrul prezentei legi: a) persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; precum și funcționarii publici;".

Reclamantul, in momentul producerii evenimentului din data de (...) beneficia de calitatea de asigurat raportat la prevederile art. 9 alin. 2 din L. nr. 3.. Potrivit acestor prevederi "Calitatea de asigurat se dobândește, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data încheierii contractului individual de muncă, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcționarilor publici, validării mandatului pentru persoanele care desfășoară activități în funcții elective; numirii în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, depunerii adeziunii în cazul membrilor operatori; începerii practicii profesionale pentru șomeri, ucenici, elevi și studenți sau încheieri contractului individual de asigurare, după caz. "

In consecința, reclamantul arata ca potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. a) din L. nr. 3. este îndreptățit să beneficiez de asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Prin procesul-verbal de cercetare nr. G. din data de (...) s-a stabilit că accidentul suferit de acesta este un accident de muncă in sensul art. 5 lit. g) din L. nr. 319/2006 privind securitatea si sănătatea in munca ("in sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

„accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de munca de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces";.

La pag. 6 a procesului-verbal sus-amintit, la pct. q, referitor la caracterul accidentului, se rețin următoarele "Evenimentul produs la data de (...) ara 9.55 incare a [a;t accidentat electricianul G. fost angajat al S.C M. SA C. T. județul C., întrunește condițiile prevăzute de art. 5 lit. g din L. Securității si Sănătății in M. si ca atare este "accident de munca".

Caracterul de accident de munca al evenimentului din data de (...) a fost stabilit de comisia desemnata special in acest scop, motiv pentru care devin incidente si aplicabile prevederile art. 5 alin. 1 din L. nr. 3..

Pe de alta parte, reclamantul a învederat ca art. 22 alin. 1 din L. nr. 3. stabilește serviciile medicale de care se bucura asigurații in cazul in care suferă accidente de munca sau boli profesionale.

Potrivit acestor dispoziții legale ""Asigurații au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor și afecțiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după urmează: a) asistență medicală de urgență, la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate și în unitățile spitalicești; b) tratamentul medical ambulatoriu, analize medicale și medicamente prescrise de medic; c) serviciu medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale; d) tratament de recuperare a capacității de muncă în unități de specialitate; e) servicii de chirurgie reparatorie; f) cure balneoclimaterice; g) investigații de specialitate și analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.

Accidentul de munca din data de (...), produs in cadrul s.c. M. C. T. S., a produs arsuri de gradul I. pe 70% din suprafața corpului reclamantului.

Având in vedere complexitate a cazului, unitățile medicale din R. nu au putut asigura operațiile si tratamentul necesar pentru recuperarea stării de sănătate, motiv pentru care a fost îndrumat la S. AKH din V. Aceasta clinica a fost considerata de specialiștii din domeniul medical, care l-au consultat pe reclamant in R., ca fiind a?a mai apropiata si mai potrivita pentru recuperare.

Serviciile medicale de care reclamantul a beneficiat in cele 85 de zile de spitalizare in S. AKH din V. sunt detaliate in documentele justificative anexate, conform traducerilor autorizate ale documentelor originale.

A. cum rezulta din aceste scripte, reclamantul a beneficiat de tratamente specifice pentru ars urile suferite, inclusiv psihoterapie, precum si tratamente secundare ca urmare a complicațiilor suferite ori a efectelor secundare specifice medicamentației administrate.

Drept urmare, reclamantul arata ca a beneficiat de acele tratamente medicale care se impuneau in mod imperativ pentru a-i fi salvata viata, servicii medicale care se încadrează in prevederile art. 22 alin. 1 din L. nr. 3..

Aceste servicii medicale ii sunt recunoscute prin efectul legii in calitate de asigurat al C. N. de P. si A. D. de A. S. De asemenea, cheltuielile efectuate pentru transportul pe cale aeriana a reclamantului la S. AKH din V., costul operațiilor la care a fost suspus, spitalizarea, precum si contravaloarea tratamentelor recuperatorii au fost avansate si suportate integral de către acesta.

Suma totala la care s-a ridicat costul acestor tratamente este de 115.820,65

Euro, conform documentelor justificative anexate, suma care a fost suportata integral de către reclamant.

Suma totala de 115.820,65 Euro, se justifica prin următoarele: -12.500

Euro, reprezentând transportul aerian de urgenta pe ruta B.-V. -102.239 Euro, reprezentând cheltuieli de spitalizare, din care 84.624,50 Euro taxe de spitalizare si 17.614,50 Euro onorarii ale personalului medical;

-1.081,65 Euro, reprezentând articole pentru tratamentul compresiv al arsurilor 1.

Potrivit dispozițiilor art. 18 din L. nr. 3. „asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au dreptul la următoarele prestații

și servicii: a) reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă; b) reabilitare și reconversie profesională; c) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă; d) indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizație pentru reducerea timpului de muncă; e) compensații pentru atingerea integrității; f) despăgubiri în caz de deces; g) rambursări de cheltuieli";.

Efectuarea acestor cheltuieli a fost obiectiv impusa de situația in care reclamantul se afla, raportat la gravitate a stării de sănătate, respectiv suferea de arsuri de gradul I. pe o suprafața de 70% din corp, precum si la faptul ca in niciuna dintre unitățile medicale din tara nu era posibila acordarea tratamentului adecvat.

In aceste condiții, arata reclamantul, in calitate de asigurat, a solicitat obligarea paratei, C. N. de P. si A. D. de A. S., in calitate de asigurător, potrivit art. 8 din L. nr. 3. ("Are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, C. N. de P. și A. D. de A. S., denumită în continuare C."") la rambursarea acestor cheltuieli. In temeiul art. 18 lit. c) si art. 32 alin. 1 din L. nr. 3. reclamantul a solicitat obligarea paratei C. N. de P. si A. D. de A. S. sa-i acorde indemnizația legala pentru incapacitate temporară de muncă.

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. 1 din L. nr. 3., asigurații beneficiază de o indemnizație pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

Incapacitatea temporara de munca a fost cauzata de accidentul de munca pe care reclamantul l-a suferit la data de (...) la M. C. T. S., eveniment după care a suferit multiple intervenții chirurgicale. In aceste condiții susține ca indemnizația la care sunt îndreptățit se ridica la cuantumul prevăzut de art. 33 alin. 3 din L. nr. 3. ("Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă în cazul urgențelor medico-chirurgicale este de 1. din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului";.

Susține reclamantul ca este îndreptățit la plata indemnizației pentru incapacitate temporara de munca pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului de munca, respectiv (...), si sfârșitul lunii următoare celei in care s-a dat avizul de pensionare. D. de pensionare nr. 167.941 privind acordarea pensiei de invaliditate a fost emisa de C. J. de P. din la data de (...).

Aceasta solicitare a reclamantului se întemeiază pe dispozițiile art. 38 din L. nr. 3., potrivit cărora „în situația în care medicul expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii decide încadrarea într-un grad de invaliditate, indemnizația se va acorda până la sfârșitul lunii următoare celei în care s-a dat avizul de pensionare, fără a se depăși durata maximă de acordare a concediului medical, prevăzută la art. 36";.

In temeiul art. 18 lit. e) si art. 42 din L. nr., 3. reclamantul a solicitat obligarea paratei, C. N. de P. si A. D. de A. S., la plata unei compensații pentru atingerea care i-a fost cauzata integrității in urma accidentului de munca.

Potrivit art. 42 din L. nr. 3., au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%.

A învederat reclamantul faptul ca raportat la dispozițiile legale mai sus citate compensația la care are dreptul nu poate afecta celelalte indemnizații sau rambursări a cheltuielilor pe care le-a efectuat, in acest sens fiind si dispozițiile art. 44 alin. 1 din L. nr. 3., potrivit cărora "Compensația pentru atingerea integrității reprezintă o sumă fixă în bani și se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizații la care este îndreptățit asiguratul, și nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi";.

A apreciat cuantumul acestor compensații la echivalentul in valoare a 12 salarii medii brute pe economie, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. 2 din L. nr. 3.,

Cuantumul compensației pentru atingerea integrității se stabilește în funcție de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de I. N. de S..

De asemenea, reclamantul a susținut ca este îndreptățit la acest cuantum al compensației având in vedere următoarele:

- a suferit in urma accidentului de munca arsuri de gradul I. pe 70% din suprafața corpului;

- in urma accidentului de munca a fost spitalizat timp de 85 de zile la S.

AKH din V.

- in urma accidentului medicii din R. i-au comunicat ca șansele de supraviețuire sunt inexistente:

- niciunde pe teritoriul R. nu era posibila acordarea unui tratament adecvat pentru arsurile pe care le-a suferit;

- lipsa oricărui alt precedent medical intern in care o persoana cu vârsta de

50 ani, suferind de arsuri de gradul l/II pe 70% din suprafața corpului sa fi supraviețuit;

- tratarea sa cu succes a reprezintă o reușita medicala notabila inclusiv la nivel internațional;

- in urma accidentului de munca nu si-a mai recuperat niciodată capacitatea de munca, ci a fost nevoit sa se pensioneze pentru invaliditate, încadrându-se in gradul II de invaliditate, potrivit Deciziei asupra capacității de munca nr. 775 din data de (...) emisa de C. N. de P. si A. D. de A. S.

Parata C. N. de P. si A. D. de A. S. poate fi obligata la rambursarea cheltuielilor efectuate, la plata indemnizației pentru incapacitate temporara de munca, precum si la plata compensației pentru atingerea integrității in favoarea reclamantului deoarece au fost respectate si dispozițiile art. 53 din L. nr. 3..

Potrivit art. 53 lit. a) din L. nr. 3. "D.le de asigurare prevăzute de prezenta lege se acordă astfel: a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă;

Prin procesul-verbal de cercetare nr. G. din data de (...) s-a stabilit că accidentul suferit de reclamant este un accident de muncă in sensul art. 5 lit. g) din L. nr. 319/2006 privind securitatea si sănătatea in munca.

P. care au efectuat cercetarea evenimentului au fost: ing. Sasa Vaier -sef departament SSM, ing. Bocan Constantin - inginer sef, Techeres Dumitru - tehnician.

Cercetarea s-a efectuat sub supravegherea ITM - C., inspector de munca ing. Carpineanu Claudiu,

Drept urmare, au fost respectate si dispozițiile art. 53 din L. nr. 3., astfel incat asigurătorul este obligat la rambursarea sumelor care au fost avansare de către reclamant, la plata indemnizației pentru incapacitate temporara de munca, precum si a compensației pentru atingerea integrității.

Mai arata reclamantul ca in calitate de asigurat este îndreptățit la plata sumelor pe care le solicita prin prezenta acțiune de la asigurător, C. N. de P. si A.

D. de A. S., având in vedere si faptul ca angajatorul, S.C M. C. T. SA, si-a îndeplinit obligațiile de plata a contribuțiilor pentru accidente de munca si boli profesionale.

Aceasta obligație ii este impusa angajatorului de o parte de prevederile art. 9 alin. 1 lit. a) din L. nr. 3., care stabilesc ca "(1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi și din contractele de asigurare, se stabilesc între: a) angajatori și asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 și

7";.

De asemenea, menționează ca aceste contribuții au fost achitate de către angajator, S.C M. C. T. SA, in termenul prevăzut de art. 89 din L. nr. 3.

("Contribuțiile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, după calculare și reținere se virează până la 25 inclusiv a lunii următoare pentru care se datorează drepturile salariale. ").

Din moment de angajatorul si-a respectat obligațiile de plata a contribuțiilor pentru asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, nu se poate aplica sancțiunea prevăzuta la art. 91 alin. 1 din L. nr. 3. ("Neplata contribuției de asigurare de către asigurații prevăzuți la art. 6 la termenul stabilit atrage neacordarea drepturilor la prestații și servicii de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, iar Fondului N. de A. pentru Accidente de M. și B. P., in calitate de asigurător, are obligația de a asigura serviciile si prestațiile stabilite in favoarea asiguraților de an. 18 din L. nr. 3..

Prin procesul-verbal de cercetare nr. G. din data de (...) s-a constatat culpa concurentă a angajatorului, S. M. C. T. SA, la producerea accidentului din data de (...), in urma căruia reclamantul a suferit arsuri de gradul II pe 70% din suprafața corpului.

S-a stabilit la pct. n - P. răspunzătoare de încălcarea reglementarilor legale din capitolele de la lit. k), Q si m), ca "P. abaterile menționate la cap. 1 alin. L 1 si cap. malin 1, se face răspunzător conducerea. de la S.C M. C. T. S., respectiv energetic șef, ing. Pintea D., Sef Depart. E.a - ing. Bot P. si sef At. Hidro E. ing. Chira Cornel";.

Potrivit raportului sus-amintit, aceasta culpă constă În neluarea de către conducerea energetică a societății angajatoare a măsurilor organizatorice necesare, încălcând prevederile instrucțiunilor proprii de protecția muncii pentru electricienii de exploatare stații înaltă tensiune și că nu a luat măsuri ca personalul din subordine să poarte echipamentul individual de protecție din dotare și să nu tolereze abateri de la instrucțiunile proprii de securitate i sănătate în muncă.

In cauză, sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii contractuale a angajatorului, potrivit dispozițiilor an. 269 din Codul muncii.

In aceste condiții, angajatorul răspunde în temeiul normelor și principiilor de dreptul muncii de prejudiciul cauzat angajatului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Având în vedere culpa concurentă a angajatorului, S.C M. C. T. SA, la producerea accidentului din data de (...), reclamantul considera ca se impune obligarea acestuia la plata sumelor solicitate prin prezenta acțiune s-au făcut trimiteri și ladispozițiile an. 44 din L. nr. 319/2006 (""Angajatorii răspund patrimonial potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor sau accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale de stat"").

In drept s-au invocat prevederile art. 5, 8, 9, 22 alin. 1, 18, 32 alin.1, 33,

38, 42, 44 alin. 1 si 2, an. 53, 80 si an. 89 din L. nr. 3. privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale; art. 5 lit. g) si an. 44 din L. nr.

319/2006; art. 269 din Codul muncii; art. 109, an.112 si art. 274 din Codul de procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată, parata C. N. DE P. SI A. DREPTIJRI DE A. S. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata.

In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive parata arata ca

HG nr. 1. privind aprobarea S.ui C. N. de P. și A. D. de A. S., modificata si completata, reglementează foarte clar si fara echivoc întinderea si cuprinderea sferei de atribuțiuni, astfel ca CNP AS este o instituție publica autonoma de interes național, organ de specialitate al administrației publice centrale care, în conformitate cu prev.disp.art.2 alin. l din același act normativ, coroborat cu disp.art.3 alin.2 din L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, are în subordinea sa case teritoriale de pensii, servicii publice descentralizate investite cu personalitate juridica proprie.

Se mai arata, in susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a C. in raport cu cauza de fata, ca potrivit reglementarilor disp.art.24 lit. n, q cu privire la atribuțiile caselor teritoriale de pensii, din H.G. nr. 1. privind aprobarea S.ui C., cu modificările si completările ulterioare, acestea asigura reprezentarea in fata instanțelor si Îndeplinesc toate atribuțiile privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale la nivel teritorial.

Coroborat si cu dispozițiile L. nr.3., privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata, art.68 si art. 73 menționează ca C. are atribuții de coordonare si control a activității desfășurare de casele teritoriale de pensii in acest domeniu precum si aspectul ca prin S. C. se stabilesc atribuțiile, organizarea si funcționarea la nivel central si teritorial a structurilor care asigura desfășurarea activității de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si atribuțiile consiliilor tripartite înființate la nivelul fiecărei case teritoriale.

Rolul C. este esențial tocmai pentru ca vizează aplicarea unitara a legii in întregul sistem de pensii si asigurări sociale, compus din case teritoriale de pensii precum si C. de P. a M. B., acestea fiind ordonatoare terțiare de credite.

Fiecare casa teritoriala de pensii are personalitate juridica, sta în nume propriu în fata instanțelor judecătorești precum si în relațiile cu terții, direct fara ca CNP AS sa-i incumbe vreo obligație impusa de legislația in materie in vigoare.

In privința fondului, parata arata ca reclamantul G. I., in acțiune a sa, se prevalează de faptul ca in perioada când era angajat la SC M. C. T. SA, pe postul de electrician, a suferit un accident de munca.

Reclamantul G. I., in momentul producerii accidentului, avea calitatea de asigurat in condițiile prevederilor art.5 alin. l lit. a, din L. nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și bai profesionale, republicata.

Procesul-verbal nr. G. din (...), aflat la dosar, confirma ca accidentul) suferit de reclamant a fost încadrat ca fiind unul de munca.

O. nr. 825 din 5 iulie 2006, pentru aprobarea N. metodologice de aplicare a L. nr. 3. privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, la art.3 si art.4 descrie procedura obligatorie, pentru angajatori, in vederea asigurării pentru accidente de munca si boli profesionale in sensul ca aceștia au obligația sa depună la casa teritoriala de pensii in a cărei raza teritoriala au sediul social declarația pe proprie răspundere, in termen de 30 de zile de la data înființării si inregistrarii primului contract individual de munca.

Legiuitorul a fost foarte clar in aceasta privința, indicând foarte precis faptul ca activitatea de asigurări pentru accidente de munca si boli profesionale se desfășoară la nivel teritorial, sub coordonarea si controlul unei instituții centrale, respectiv C.

Asa cum prevăd dispozițiile L. 3. privind asigurarea pentru accident de muncă și boli profesionale, republicata, in ceea ce privește comunicarea accidentului de munca, acesta trebuie sa fie comunicat de îndata de cătreangajatorul care a luat cunoștința de accidentul de munca la casa teritoriala de pensii pe a cărei raza teritoriala se afla.

E. fara nici o îndoiala faptul ca, cea care are calitate procesuala pasiva in cauza dedusa judecății de fata este C. J. de P. C.

Cu privire la asigurarea si plata serviciilor medicale parata a învederat următoarele aspecte:

Fata de cererea reclamantului de a-i fi decontate serviciile medicale de care a beneficiat in afara tarii, fara sa fi urmat procedura legala impusa de legislația privind accidentele de munca, prevederile art.22 din L. nr.3., republicata, coroborat cu O. nr. 450/2006, actualizat, prevede ca asigurarii au dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor si afecțiunilor cauzate de accidente de munca si boli profesionale.

Serviciile medicale acordate de furnizorii de servicii medicale aflați in relație contractuala cu casele de asigurări de sănătate, pentru cazurile de accidente de munca si boli profesionale, se decontează conform prevederilor art.18 din normele metodologice de aplicare a L. nr.3., republicata.

Coroborat si cu prevederile L. nr.95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, art.218 alin.l si 2 prevede ca asigurării beneficiază de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului si pana la vindecare.

In concluzie, reclamantul a beneficiat de servicii medicale gratuite in tara, decontarea cheltuielilor de spitalizare realizându-se conform procedurii, respectiv intre C. J. de P. C. si C. de A. de S. C.

Referitor la capătul de cerere prin care reclamantul solicita rambursarea cheltuielilor efectuate cu transportul pe cale aeriana precum si a costului operațiilor spitalizarea si contravaloarea tratamentelor recuperatorii parata a invederat următoarele:

Asigurătorul acorda rambursări de cheltuieli pentru transportul de urgenta al victimei in condițiile art.49 din L. nr.3. coroborat cu disp.art.73, 74, 75, 76 din O. nr.(...) privind normele de aplicare a legii.

A. ca, persoana fizica sau juridica care a suportat cheltuielile trebuie sa depună o declarație pe proprie răspundere din care sa reiasă caracterul de urgenta, mijlocul de transport folosit, descrierea imprejurarilor care au impus altor mijloace de transport decât cele uzuale pentru salvarea victimei, precum si facturi, chitanțe fiscale, bonuri fiscale sau alte documente. Aceste acte si documente urmând a fi analizate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii, respectiv C. J. de P. C., care printr-un referat motivat confirma sau infirma faptul ca salvarea victimei impunea transportul de urgenta cu alte mijloace decât cele uzuale.

Mentioneaza parata ca pana la aceasta data C. J. de P. C. nu a înregistratnicio cerere cu privire la rambursarea cheltuielilor privind transportul de urgenta al victimei.

In ceea ce privește spitalizarea, costurile de spitalizare si tratamentele recuperatorii legiuitorul, pentru evitarea unor eventuale abuzuri, si odată cu admiterea noastră in U. E. a aliniat legislația in acest domeniu la reglementările din spațiul uniunii.

A. ca, art.22 alin l lit. c din R. CEE nr. 1. privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți și cu familiile acestora, care se deplasează în cadrul Comunității, stipulează ca o persoana poate beneficia de îngrijiri medicale in alt stat membru al UE decât tara de origine, pe cheltuiala celei din urma, doar in cazul in care aceasta persoana a fost autorizata de către instituția competenta, in speța fiind vorba de C. N. de A. de S., sa se deplaseze in alt stat membru pentru tratament medical.

Prevederile art.116 alin. l din O. nr. (...), actualizat, al C. N. de A. de S. sunt exprese in acest sens:

„(1) În cazul unei persoane asigurate, victimă a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, care necesită trimitere la tratament în străinătate, se aplică de către casele de asigurări de sănătate aceeași procedură stabilită prin președintelui C. N. de A. de S. nr. 5. pentru aprobarea N. metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din R. a formularelor emise în aplicarea R. (CEE) nr. 1.408/71 al C. privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, precum și a R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr.

1.408/71, urmând ca decontarea cheltuielilor respective să fie efectuată de casele teritoriale de pensii, potrivit prevederilor legale";.

Pe cale de consecința, persoana asigurata trebuia sa solicite casei de asigurări de sănătate, din raza teritoriala unde isi are domiciliul asiguratul, F. El

12, in conformitate cu prevederile O.ui nr.5., actualizat, pentru aprobarea normelor metodologice privind utilizarea in cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din R. a formularelor emise in aplicarea CEE 1..

Cat privește cererea de plata a indemnizației pentru incapacitate temporara de munca L. nr. 4. privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicata, prin disp. art.34 si 37, coroborat si cu prevederile O.ui nr.(...) pentru aprobarea N. metodologice ale legii susmenționate reglementează acest drept al asiguratului in următorul mod.

Indemnizația pentru incapacitate temporara de munca se acorda in baza certificatului medical si se suporta in primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuția de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, este fara putința de tăgada faptul ca angajatorul SC M. C. T. SA este cel care are obligația legala de a plați indemnizația pentru incapacitate temporara de munca

Prevederile art.43 din N. de aplicare a L. 3., republicata, sunt foarte dare in acest sens «(1) Indemnizațiile se calculează și se plătesc de către angajatori și se deduc din contribuția de asigurare pentru accidente de matei și boli profesionale

», aceasta fiind regula.

Legiuitorul a prevăzut si situatii de excepție de la regula, enumerate limitativ, de art.43. alin3 din aceleași Norme de aplicare când indemnizația va fi plătită de către casele teritoriale de pensii, astfel «(3) C. teritoriale de pensii preiau în plată indemnizațiile prevăzute la art. 42, după caz: a) pentru persoanele al căror angajator și-a încetat activitatea, în condițiile legii, prin faliment, reorganizare judiciară sau administrativă, pentru persoanele asigurate prin contract individual de asigurare, precum și pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; b) pentru situațiile în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcția publică ori a expirat mandatul în baza căruia s-a desfășurat activitatea în funcții elective ori în funcții numite în cadrul autorității judecătorești, inclusiv în cazul șomerilor aflați în incapacitate temporară de muncă ca urmare a unei boli profesionale».

Ori, este lesne de observat ca reclamantul G. I. nu se afla in niciuna din aceste situații.

Raportat la dispozițiile legale mai sus citate rezulta ca persoana juridica care are calitate procesuala pasiva in privința acestui capăt de cerere este angajatorul reclamantului, respectiv M. C. T.

Referitor la cererea reclamantului de a-i fi plătită o compensație pentru atingerea integrității parata a invederat ca N. de aplicare a L. nr.3., privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata, stabilesc si procedura ce trebuie urmata de către persoana îndreptățită sa ceara compensație pentru atingerea integrității ca urmare a unui accident de munca.

A., conform disp.art.66 din O. nr.(...) de aprobare a N. de aplicare a L. nr.3., republicata, persoana asigurata trebuie sa depună in termen legal o cerere tip, modelul fiind la A. 13 din sus-amintitul Ordin, urmând ca in termen de 15 zile, medicul expert al asigurătorului sa stabilească prin decizie procentul de pierdere a capacității de munca in funcție de care casa teritoriala de pensii stabilește cuantumul compensației,

Or, reclamantul G. I. nu a depus nici o cerere de acordare a compensației pentru atingerea integrității. Poate si pentru faptul ca avea cunoștința de disp. art.63 din N. de aplicare a L. 3., republicata, care dispune in mod expres ca aceste compensații sunt acordate, cu respectarea procedurii, exclusiv cazurilor cărora li se recunoaște, prin decizie, invaliditate a, ori asa cum se poate observa din decizia de pensionare precum si din adresa nr.775/(...), emisa de C. de E. M. si R. a C. de M., din cadrul CNP AS, asiguratul are termen de revizuire in data de (...).

Fata de considerentele invocate mai sus, se solicita admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a C. si respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul G. I. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar pe fond, ca neîntemeiata.

In drept au fost invocate dispozițiile art. 115 -118 C.proc.civ., H.G. nr. 1. privind aprobarea S.ui C.N.P.A.S, L. nr.3. privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicata, Ordinal nr.(...) de aprobare a N. de aplicare a L. nr.3., republicata, precum si a celorlalte acte normative invocate.

Raportat la excepția invocata de parata C. N. de P. si A. D. de A. S. s-a solicitat respingerea acestei excepții, parata SC M. C. T. SA învederând ca CNP AS are calitate procesuala pasiva in conditiile in care coordonează activitatea caselor teritoriale si gestionează fondul pentru accidente si boli profesionale.

Parata de rândul 1 avea mijlocul procedural conferit de lege de a introduce in calitate de chemat in garanție C. Teritoriala de P. C. si nicidecum sa invoce lipsa calității procesuale pasive în condițiile in care angajatorul a virat lunar contribuții la fondul de accidente de muncă si boli profesionale, riscul fiind preluat de către asigurător, astfel ca acesta trebuie sa plătească in integralitate valoarea despăgubirilor solicitare m prezenta cauza.

Apărările expuse in scriptul întâmpinare nu sunt de natura a exonera parata de rândul l de a-si îndeplini obligațiile stabilite prin legi speciale. Apreciază parata ca motivele birocratice referitoare la necompletarea formularului E 112, nu înlătura obligația de plata a despăgubirilor, obligație izvorâta din raportul de asigurări.

E. injust si împotriva oricărui raționament juridic sa obligi angajatorul la plata despăgubirilor pentru angajatul accidentat, atât timp cat legea speciala stabilește titularul obligației respective. Mai mult, angajatorul si-a indeplinit si conțină sa îndeplinească obligația lunara de a vira contribuția speciala pentru Fondul de accidente si boli profesionale (spre exemplificare in luna martie anul

2010 a fost virata de către S. C. T. SA in fondul gestionat de CNP AS suma de cea

23.500 lei.

Raportat la argumentele invocate a solicitat în principal respingerea acțiunii împotriva SC M. C. T. SA pentru lipsa calității procesuale pasive, iar in subsidiar ca neîntemeiata.

La termenul de judecata din data de 26 aprilie 2010, reclamantul a depus la dosarul cauzei întregire si modificare a acțiunii civile (f89) în sensul ca a solicitat chemarea in judecata, in calitate de parata, si a C. DE A. DE S. A. C.

De asemenea. au fost înlocuite capetele de cerere din acțiunea inițiala cu următoarele solicitări:

1. Sa se dispună obligarea pârâtelor C. DE A. DE S. A J. C. si C. N. DE P. SI

A. D. DE A. S., si/sau a paratei SC M. SA C. T. la rambursarea in favoarea rec1amantului a sumei de 115.820,65 Euro sau echivalentul in lei de la data plății a acestei sume, din care:

-102.239 Euro, reprezintă cheltuieli de spitalizare;

-1.081,65 Euro, reprezintă cheltuieli pentru achiziționarea de articole pentru tratamentul arsurilor,

-12.500 euro, reprezintă cheltuieli efectuate cu transportul pe ruta B.-V.

II. Sa se dispună obligarea pârâtei C. DE A. DE S. A J. C. si/sau C. N. DE

P. SI A. D. DE A. S. sa acorde reclamantului indemnizația legala pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului de munca, respectiv (...), si sfârșitul lunii următoare celei in care s-a dat avizul de pensionare, precum .si o compensație pentru atingerea integrității în cuantum de 12 salarii medii brute pe economie.

III. Sa de dispunea obligarea pârâtei M. C. T. S. să plătească reclamantului sumele solicitare la pct. I si II din prezenta cerere, in măsura in care aceste sume nu sunt plătite integral de paratele C. DE A. DE S. C. si C. N. DE P. SI A. D. DE A. S., cerere întemeiata pe dispozițiile an. 44 din L. nr. 319/2006.

IV. Sa fie obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată și a onorariului avocațial.

În motivarea precizării si extinderii de actiune reclamantul arată că prin întâmpinarea depusa la dosar de către parata C. N. de P. si A. D. de A. S. s-a invocat lipsa calității procesuale pasive a acestei parate, sugerându-se ca, in raport de obiectul cererii de chemare in judecata si de legislația care reglementează atribuțiile si competentele in materie, calitate procesuala pasiva au C. DE A. DE S. A J. C. si S. M. C. T. S.

Reclamantul subliniază ca prin adresa nr. RI/4570/(...) C. N. de P. si A. D. de A. S. a comunicat CAS C. " ... conform anexei nr. 2 capitolul V pct. 4 din R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 1., accidentele de muncă sunt de competența C. N. DE P. SI A. A. S."

Exista o contradicție intre conținutul adresei menționate mai sus, pe care reclamantul a avut-o in vedere la data redactării acțiunii si excepția invocata prin întâmpinarea depusa la dosar.

In aceste condiții, având in vedere si dispozițiile an. 2 alin. 1 si 24 literele e) si f) din HG nr. 1., a fost întregita si modificata acțiunea civila, in sensul că a fost chemata in judecata, in calitate de parata, si C. DE A. DE S. A J. C., adaptând corespunzător si capetele de cerere.

Reclamantul a menținut motivarea in fapt si în drept cuprinsa in acțiunea inițiala, cu următoarele precizări: a) reclamantul s-a adresat C. DE A. DE S. A J. C. anterior formulării cererii de chemare in judecata, cu solicitarea de a i se plați sumele menționare mai sus, ocazie cu care a transmis si actele doveditoare. b) decizia de pensionare este in vigoare si in prezent; c) sumele cheltuite de reclamant nu au fost recuperate, nu i s-au plătit nici celelalte drepturi cuvenite, chiar daca drepturile s-au născut inca de la data prevăzuta de lege, iar S. M. C. T. S.A a achitat C. Județene contribuțiile prevăzute de an. 89 din L. nr. 3..

In drept, acțiunea modificată se întemeiază pe dispozițiile art. 132 din

Codul de procedura civila; art.2 alin. 1 si 24 literele e si f din HG nr. 1..

La data de 18 iunie 2010 reclamantul a depus la dosarul cauzei Note de ședința prin care isi expune pozitia procesuala relativ la întâmpinare a depusa la dosarul cauzei de către parata C. N. de P. si A. D. de A. S., in acest sensînvederând următoarele:

Solicita respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. de P. si A. D. de A. S., susținând ca aceasta poate sta in judecata in calitate de parata, raportat la revederile art. 8 alin. 1 din L. nr. 3., republicata, prin care se stabilește, in mod clar si expres, ca are calitatea de asigurător C. N. de P. si A. D. de A. S. ("(1) Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, C. N. de P. și A. D. de A. S., denumită în continuare C. ").

In condițiile in care reclamantul, in momentul producerii accidentului de munca, avea calitatea de asigurat, in sensul dispozițiilor an. 5 alin. 1 din L. nr. 3., este îndreptățit a se prevala de dispozițiile edictate in favoarea sa prin acest act normativ, chemând in judecata asigurătorul, in speta C. N. de P. si A. D. de A. S.

Pe de alta parte, potrivit prevederilor art. 21 alin. 1 lit. a) din L. nr. 3.,(1) Asigurătorul are obligația de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate până când se realizează: a) restabilirea stării de sănătate sau ameliorarea deficiențelor de sănătate survenite în urma unui risc asigurat";.

Dispozițiile exprese ale legii stabilesc obligativitatea asigurătorului, in speța C. N. de P. si A. D. de A. S., potrivit prevederilor art. 8 alin. 1 din L. nr. 3., sa achite contravaloarea serviciilor medicale de care a beneficiat asiguratul, pana la restabilirea stării de sănătate avute anterior riscului asigurat.

Din moment ce in sarcina asigurătorului cade obligația de a suporta costul tuturor tratamentelor medicale, iar asigurătorul nu își îndeplinește aceasta obligație de bună voie ori la solicitarea asiguratului, este firesc si moral ca asiguratul sa urmeze căile legale pentru recuperarea acestor sume.

In speța de fata, asigurătorul, respectiv C. N. de P. si A. D. de A. S., nu a răspuns solicitărilor reclamantului in vederea decontării sumelor pe care acesta le-a cheltuit in urma accidentului de munca suferit, motiv pentru care singura cale a fost acționarea acestuia in instanța in vederea recuperării sumelor.

Obligația asigurătorului de a deconta, inclusiv cheltuielile efectuate de către asigurați cu transportul pe cale aeriana, este stipulata si prin dispozițiile art. 49 alin. 1 din L. nr. 3., republicata, potrivit cărora " Asigurătorul acordă rambursări de cheltuieli în următoarele situații: a) transportul de urgență, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale;

C. N. de P. si A. D. de A. S. are calitate procesuala pasiva si poate fi obligata la plata cheltuielilor efectuate de către reclamant, având in vedere si împrejurarea ca angajatorul si-a respectat obligațiile fata de acest asigurător, achitând contribuțiile si cotizațiile lunare care cad in sarcina acestuia.

Având in vedere ca aceasta obligație a angajatorului a fost respectata, iar C.

N. de P. si A. D. de A. S., in calitate de asigurător, a încasat lunar sumele la care era îndreptățită, este firesc ca in momentul survenirii riscului asigurat sa fie obligat si la plata.

Plățile au fost efectuate de către angajator, in beneficiul si in numele angajatului, catre C. N. de P. si A. D. de A. S., iar parata nu a invocat faptul ca nu are calitatea sa încaseze banii, astfel ca la producerea riscului asigurat poate fi obligata la plata cheltuielilor efectuate de către reclamant si care ar fi trebuit sa cada in sarcina asigurătorului.

Acceptând teza potrivit căreia parata C. N. de P. si A. D. de A. S. nu ar avea calitate procesuala pasiva, deci nu ar putea fi obligata la plata sumelor solicitate de către reclamant s-ar ajunge in situația in care aceasta ar fi încasat anumitecotizații, fara nici o justificare ori temei legal, îmbogățindu-se astfel fara justa cauza.

Interpretarea data textului de lege de către parata C. N. de P. si A. D. de A.

S. este eronata, motiv pentru care reclamantul solicita respingerea excepției invocate.

Cu privire la apărările invocate pe fondul cauzei de către parata C. N. de P. si A. D. de A. S., reclamantul a învederat unnătoarele:

Sunt nefondate susținerile paratei C. N. de P. si A. D. de A. S., potrivit cărora reclamantul nu este îndreptățit la rambursarea cuantumului cheltuielilor cu spitalizarea, achiziționarea articole pentru tratarea arsurilor, precum si a transportului aerian ruta B.-V., motivând ca nu a fost făcuta dovada caracterului urgent, nu s-a arătat mijlocul de transport folosit, nu s-au descris împrejurările care au impus folosirea unui alt mijloc de transport decât cel uzual, nu s-au depus facturi, chitante sau alte documente justificative, dar si pentru ca nu a fost completat anterior deplasării la tratament in V. foormularul E 112.

A învederat reclamantul ca parata, cu rea-credinta se sustrage de la achitarea sumelor solicitate, întrucât, inca de la începutul corespondentei purtate cu aceasta, a arătat exact care a fost starea lui de sănătate imediat după accident, șansele de supraviețuire prognozate de instituțiile medicale din C. T., C.-N., B., propunerea personalului din S. C. de U. si C. P. din B. de a merge la V. in vederea acordării tratamentului de urgenta necesar, acest spital fiind cel mai apropiat si in măsura sa trateze arsurile suferite de către reclamant.

D. de a pleca la V. a fost determinata de sugestia cadrelor medicale din instituțiile spitalicești in care reclamantul a fost internat, motivata prin aceea ca

șansele de supraviețuire ale acestuia erau inexistente in cazul in care alegea sa se trateze in unitățile medicale din tara.

In urma sfaturilor date de către persoane specializate in domeniul medical, s-a luat hotărâre a de a fi transportat pe cale aeriana, la cea mai apropiata unitate medicala din străinătate, in vederea efectuării operațiilor si tratamente lor medicale de care avea nevoie vitala.

Drept urmare, la acea data reclamantul avea de ales intre a rămâne in R., cu riscul de a nu supraviețui pana a doua zi, in condițiile in care fiecare minut putea fi vital si sa aștepte autorizarea de către C. de a pleca la V., sau sa facă tot posibilul pentru a-si salva viata plecând la V.

Prevederile legale trebuiesc interpretate in sensul in care pot produce efecte, astfel încât reclamantul considera ca legiuitorul, prin reglementările cuprinse in art. 22 alin. 1 lit. c din R. CEE nr. 1. privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independent si cu familiilor acestora care se deplasează in cadrul Comunității a avut in vedere cazurile care nu erau urgente, a căror amânare nu periclitau viata pacientului.

Reaua-credinta a C. se poate desprinde si din faptul ca a prezentat in mod trunchiat prevederile art.22 alin.1 lit. c din R. CEE nr. 1., întrucât la același articol, dar aliniatul 2 este prevăzut expres ca autorizația necesară în temeiul alin. (1) litera (d nu poate fi refuzată în cazul în care tratamentul respectiv se regăsește printre prestațiile acordate în baza legislației statului membru pe al cărui teritoriu își are reședința persoana în cauză si căreia nu i se poate acorda un asemenea tratament în intervalul de timp necesar în mod normal pentru obținerea tratamentului respectiv în statul membru de reședință, luând în considerare starea lui curentă de sănătate și evoluția probabilă a bolii".

In lumina prevederilor expuse mai sus, C. este obligata la rambursarea cheltuielilor cu spitalizarea, întrucât solicitarea autorizării in cazul reclamantului era o pura formalitate, in condițiile in care CN.P.A.S. nu putea refuza acordarea autorizației.

A invederat reclamantul ca a depus toate diligentele pentru a recupera sumele achitate in străinătate, intrucat imediat după cele trei luni de tratament din V., când starea sa de sănătate s-a stabilizat si a fost adus acasă in R., a Început demersurile la C. pentru rambursarea sumelor plătite pentru transport si tratament in V.

De asemenea, toate solicitările sale au fost probate cu acte doveditoare emise de C. din V., de farmaciile de la care a achiziționat articole necesare pentru tratarea arsurilor, hotelurile la care au fost cazați membrii familiei care i-au fost alături.

Pe de alta parte, reclamantul a învederat ca apărările privitoare la indemnizația pentru incapacitate temporara de munca sunt nefondate, întrucât angajatorul a făcut dovada ca a virat lunar sumele reprezentând cotizația la fondul de accidente de munca.

Cererea de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporara de munca se întemeiază pe dispozițiile art. 18 lit. c) din L. nr. 3., coroborate cu prevederile art. 32 alin. 1 din aceeași lege, potrivit cărora: Asigurații beneficiază de o indemnizație pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale".

Potrivit art. 63 si 64 din O. nr. 825 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea N. metodologice de aplicare a L. nr. 3. privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, "Au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%, exclusiv cazurile cărora li se recunoaște, prin decizie, invaliditatea";, iar conform art. 64, compensațiile pentru atingerea integrității se acordă doar dacă accidentul de muncă a antrenat o incapacitate temporară de muncă mai mare de 3 zile, conform definiției accidentului de muncă";.

Prin decizia nr.1. din (...) a C. Județene de P. Ouj privind acordarea pensiei de invaliditate a fost admisa cererea de pensionare din dosarul de pensionare nr.3068/(...). La punctul D din aceeași decizie se specifica doar ca pensia va fi acordata incepand cu data de (...), iar la punctul E se retine ca accidentul de munca a fost acela care a condus la stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate, fara a fi menționat undeva ca acordarea acestei pensii este temporara sau ca invaliditate a ar fi temporara.

Prin decizia asupra capacității de munca nr.775/(...) emisa de C. N. de P. si A. D. de A. S. se constata, de către C. de E. medicala si de recuperare a capacității de munca al județului C., ca reclamantul a suferit arsuri de gr. II pe 70% din suprafața corporala, ca sufera de deficienta globala accentuata din punct de vedere funcțional si ca si-am pierdut total capacitatea de munca.

Prin decizia asupra capacității de munca nr. 752/(...) emisa de C. N. de P. si alte D. de A. S., C. de expertiza medicala si recuperare a capacității de munca, se constata ca reclamantul se gaseste intr-o stare postarsura gr. II pe 70% din suprafața corporala, are cicatrici cheloide difuze retractile si de asemenea sufera de sindrom de compresie a membrelor inferioare bilateral, ca din punct de vedere funcțional are o deficienta globala accentuată, iar in ceea ce privește capacitatea de munca aceasta e pierduta total, fiind încadrat in gradul II de invaliditate.

Fata de cele constatate prin deciziile menționare mai sus, este de netăgăduit ca reclamantul are dreptul la compensație pentru atingerea integrității întrucât sunt îndeplinite condițiile impuse prin lege, astfel leziunile sunt permanente având in vedere complexitate a acestora, precum si vârsta rec1amantului, iar capacitatea de munca este pierduta total, stare de fapt care durează de mai mult de 2 ani.

La data de 1 noiembrie 2010 reclamantul a depus la dosarul cauzei Note de sedinta (f 114-115) prin care isi expune poziția procesuala relativ la excepția lipsei calitatii procesuale pasive invocate de catre parata CAS C. pe cale de intampinare.

A., reclamantul solicita respingerea exceptiei lipsei calității procesuale pasive a paratei CAS C., ca fiind neîntemeiata, învederând ca potrivit prevederilor an. 218 alin. 2 lit. o) din L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, "asigurații au dreptul sa beneficieze de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate in condițiile legii".

De asemenea, potrivit prevederilor art. 262 alin. 2 din legea nr. 95/2006

"Veniturile fondului se utilizează si pentru plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate in condițiile legii";

Apoi, art. 1 alin. 1 lit. A) din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevede ca „. asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliu sau reședința pe teritoriul R. la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă desfășoară activități pe bază de contractul individual de muncă sau în baza raportului de serviciu.

De asemenea, art. 2 alin. 1 lit. a) A din O.U.G. nr. 158/2005 prevede:

Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sunt: a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente";, iar în art. 2 alin. 1 din H.G. nr. 13/2005, se prevede că C. are în subordine case județene de pensii și C. de P. a M. B., denumite în continuare case teritoriale de pensii, care sunt servicii publice descentralizate învestite cu personalitate juridică.

Art. 24 lit. a) si f) din H.G. nr. 1., "C. teritoriale de pensii au următoarele atribuții: e) stabilesc cuantumul drepturilor de asigurări sociale individuale si efectuează plata acestora, potrivit legii; f) stabilesc si plătesc indemnizații si alte drepturi prevăzute în legi speciale, finanțare de la bugetul de stat, în condițiile legii;"

A., potrivit prevederilor textelor legale enunțare anterior, rec1amantul este îndreptățit la plata indemnizației pentru incapacitate temporara de munca din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate si, in consecința, este îndreptățit sa cheme in judecata, in calitate de parata, C. de A. de S. a J. C.

Indemnizația pentru incapacitate temporara de munca survenita in urma unui accident de munca nu constituie, potrivit prevederilor L. nr. 95/2006, serviciu medical care nu se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

A., având in vedere prevederile O.U.G. 158/2005, reclamantul apreciază ca este îndreptățit la acordarea indemnizației legale pentru incapacitate temporara de munca pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului de munca, respectiv (...), si sfârșitul lunii următoare celei in care s-a dat avizul de pensionare, precum si la compensația pentru atingerea integrității in cuantum de

12 salarii medii brute pe economie, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Prin adresa nr. RI/4570/(...) C. N. de P. si A. D. de A. S., a comunicat CAS C., conform anexei nr. 2 capitolul V pct. 4 din R. (CEE) nr.5. de stabilire a normelor de aplicare a regulamentului (CEE) nr. 1., accidentele de muncă sunt de competența C. N. de P. si A. D. de A. S.

Exista o contradicție intre conținutul adresei menționare mai sus si excepția invocata prin întâmpinarea depusa la dosar.

Potrivit prevederilor art. 18 alin. 1 din O. nr. 825 din (...) pentru aprobarea N. metodologice de aplicare a L. nr. 3. privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, C., prin casele teritoriale de pensii, ca efectua decontarea serviciilor medicale precizate la art. 14 alin. (1) si (4) către CNAS, prin casele de asigurări de sănătate, pentru fiecare persoana asigurată … ".

In ceea ce privește apărările de fond cuprinse in întâmpinarea depusa de parata CAS C. reclamantul arata ca sunt nefondate susținerile paratei conform cărora, la întregirea si modificarea acțiunii civile, nu ar fi indicat temeiul legal.

A. cum rezulta din întregirea si modificarea acțiunii, depusa pentru termenul de judecata din data de (...), reclamantul indicat temeiul legal, respectiv: art. 132 din Codul de procedura civila; art.2 alin. 1 si 24 literele e si f din HG nr.

1..

Potrivit prevederilor art. 22 alin. 1 din L. nr. 3., sunt stabilite serviciile medicale de care se bucura asigurații in cazul in care suferă accidente de munca sau boli profesionale:

ART. 22

(1) Asigurații au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor și afecțiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează: a) asistență medicală de urgență la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate și în unitățile spitalicești; b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale și medicamente, prescrise de medic; c) servicii medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale; d) tratament de recuperare a capacității de muncă în unități de specialitate; e) servicii de chirurgie reparatorie; f) cure balneoclimaterice; g) investigații de specialitate și analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.

A., din coroborarea celor doua texte de lege, rezulta faptul ca asigurării sistemului de asigurare pentru accidente de munca au dreptul la rambursarea cheltuielilor efectuate cu spitalizare a si tratamentul afecțiunilor, precum si cu transportul medical.

Având in vedere complexitatea cazului, unitățile medicale din R. nu au putut asigura operațiile si tratamentul necesar pentru recuperarea stării de sănătate a reclamatului, motiv pentru care l-au îndrumat la S. AKH din V. Aceasta unitate medicala fost considerata de specialiștii din domeniul medical, care l-au consultat in R., ca fiind cel mai apropiat spital potrivit pentru recuperare.

Apoi, invocarea de către parata a nerespectării de către reclamant a dispozițiilor O.ui nr. 50/2004 a M.ui Sănătății privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, denota reaua-credinta a acesteia.

D. de a pleca la V. a fost determinata de sugestia cadrelor medicale din instituțiile spitalicești in care reclamantul a fost internat, motivata prin aceea că șansele de supraviețuire ale acestuia erau inexistente in cazul in care alegea sa se trateze in unitățile medicale din tara.

In urma sfaturilor date de către persoane specializate in domeniul medical, s-a luat hotărârea de a fi transportat pe cale aeriana, la cea mai apropiata unitatemedicala din străinătate, in vederea efectuării operațiilor si tratamentelor medicale de care avea nevoie vitala.

Prevederile legale trebuiesc interpretare in sensul in care pot produce efecte, astfel încât considera reclamantul ca legiuitorul, prin reglementările cuprinse in art. 22 alin. 1 lit. c din R. CEE 1. privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți si cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, a avut in vedere cazurile care nu erau urgente, a căror amânare nu periclitau viata pacientului.

E. absurd sa i se reproșeze opțiunea de a fi transportat pentru tratament la

V., in condițiile in care, la momentul respectiv, datorita stării sănătății sale, nu avea posibilitate sa adopte vreo decizie.

D. a fost luata de familia reclamantului, cu consultarea medicilor, in condițiile in care in R. acesta nu putea fi tratat.

Pârâta C. J. de P. C. a formulat întâmpinare în cauza (fila 117) solicitândrespingerea acțiunii ca neîntemeiata.

In motivarea poziției sale procesuale parata arata ca toate compensațiile despre care face vorbire reclamantul se acorda la sfârșitul perioadei de incapacitate temporara de munca, de fapt la reluarea activității, daca solicita, la propunerea medicului expert al asigurărilor sociale.

La reluarea activității, după finalizarea perioadei de recuperare funcționala a organismului, daca invalidul rămâne cu deficiente intre 20- 50% exclusiv in baza deciziei medicului expert, compensațiile se pot acorda la cerere.

Or, la data de (...) reclamantul a fost in incapacitate temporara de munca, iar începând cu (...) a fost încadrat in grad de invaliditate, fiind pensionat, având in acest caz o incapacitate adaptativa de 50 sau peste 50%. A. servicii medicale nu au fost solicitate.

In calitate de asigurător, C. J. de P. a decontat serviciile medicale solicitate de C., angajatorul si-a dedus din fondul de asigurări de accidente de munca si boli profesionale, indemnizația de incapacitate temporar de munca.

C. alin (1) al art. 60 din O.U.G. nr. 158 din 17 noiembrie 2005, publicata in

Monitorul Oficial nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, pe data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe de urgenta se abroga prevederile referitoare la concediul si indemnizația pentru incapacitate temporara de munca, concediul si indernnizații1e pentru prevenirea îmbolnăvirilor si recuperarea capacității de munca cuprinse la alt. 100 din L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicata in Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr.

140 din 1 aprilie 2000, cu modificările si completări1e ulterioare, precum si orice alte dispoziții contrare.

In consecința, pretențiile reclamantului sunt nefondate si fara niciun temei in legislație.

La termenul de judecata din data de 8 noiembrie 2010 C. de A. de S. a județului C., a formulat completare la întâmpinare prin care solicita admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a CAS C. pentru următoarele considerente.

Odată cu intrarea R. in Comunitatea Economica E. la (...), au devenit incidente si prevederile R. (CEE) nr.1., respectiv R. (CEE) nr.5. de stabilire a N. de aplicare a R. 1., potrivit cărora accidentele de munca sunt de competenta C. N. de P. si A. S. , instituind acest fapt prin intermediul A. 2 - I. competente, punctele 4 , din R.(CEE) 5..

De asemenea la T. IV, C. 4 accidentele de munca si bolile profesionale -

Articolul 55 din R. (CEE) nr. 1., este reglementata situația in care este necesara deplasarea intr-un alt stat membru pentru a beneficia de îngrijiri adecvate, arătându-se ca deplasarea se poate face numai cu autorizarea instituției competente, in speța Casa de pensii si A. S.

Un argument suplimentar in ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a CAS C. in prezenta cauza, este susținut tot de prevederile R. mai sus precizate care reglementează distinct necesitatea deplasării intr-un alt stat membru pentru a beneficia de tratament adecvat, prin intermediul T. III, C. I - B. și M. - la art.22 din R.(CEE) nr.1. , de unde rezulta fara putere de tăgada, ca numai in cazul bolilor obișnuite casa de asigurări de sănătate este competenta sa asigure prestații in natura pe teritoriul altor state membre si poate autoriza plecarea la tratament prin eliberarea F. E 112 - denumit: A. privind menținerea dreptului la prestațiile în curs pentru asigurarea de boală - maternitate.

Excepțiile invocate pe cale de întâmpinare au fost unite cu fondul, instanța apreciind ca pentru soluționarea acestora era necesar a fi administrata probațiune care viza fondul cauzei.

La data de (...), prin sentința civilă nr. 5., pronunțată de Tribunalul

Cluj în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive aparatei SC M. SA.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei C. N. DE

P. SI A. D. DE A. S.

S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei C. DE A. DE S. A J. C.

S-a admis in parte acțiunea precizata si completata formulata de reclamantul G. I. in contradictoriu cu pârâții C. N. DE P. SI A. D. DE A. S., C. J. DE P. SI A. D. DE A. S. C.

Au fost obligați pârâții C. N. DE P. SI A. D. DE A. S. si C. J. DE P. SI A. D. DE A. S. C. sa plătească reclamantului suma de 73.581 euro, in lei, la cursul practicat de B. N. a R. la data efectuării plății.

S-a respins acțiunea formulata de reclamantul G. I. in contradictoriu cu parata C. DE A. DE S. A J. C. ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui parat.

S-au respins capetele de cerere formulate in contradictoriu cu parata

SC M. SA.

Au fost obligați pârâții C. N. DE P. SI A. D. DE A. S., C. J. DE P. SI A.

D. DE A. S. C. sa plătească reclamantului cheltuieli de judecata in suma de

520,80 lei.

Hotărârea se fundamentează pe următoarele considerente:

Analizând cu precădere, in temeiul art. 137 C.pr.civ., excepțiile invocate pe cale de întâmpinare de către parati instanța a avut în vedere următoarele:

In principal, instanța a reținut ca in cauza de fata se reclama drepturi de asigurări sociale. În privința calității procesuale pasive a C. N. de P. si A. D. de A.

S., a reținut că potrivit prevederilor art. 159 alin 1 din L. nr. 19/2000: "C. este instituție publica autonomă de interes național, cu personalitate juridica, care administrează si gestionează sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale".

Potrivit prevederilor art. 5 alin 1 lit. a din L. nr. 3. privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale: "Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și funcționarii publici";, iar potrivit prevederilor an 8 alin 1 din acelasi act normativ: "are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, C. N. de P. și A. D. de A. S., denumită în continuare C.".

Apoi, conform art. 4 din același act normativ:" Prin asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestațiile prevăzute în prezenta lege și pentru care s-a plătit contribuția de asigurare este preluată de asigurător", iar conform art. 29 si 49din L. nr. 3.:" Asiguratorul are obligația de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate, și acordă rambursări de cheltuieli în următoarele situații( .. )".

E. real că, potrivit art. 8 alin 2 din L. nr. 346 " Atribuțiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii", insa aceasta dispoziție legală nu lipsește C. N. de P. de calitatea sa de asigurator, determinând exclusiv delegarea unora dintre atribuțiile conferite de lege in sarcina caselor teritoriale.

Așadar, in raportul juridic de asigurare reglementat de L. nr. 3., titularul dreptului la despăgubiri este persoana care avea, la data producerii accidentului de muncă, calitatea de asigurat, iar titularul obligației este asiguratorul, astfel cum acesta este definit in cuprinsul L..

Or, in cauza de fata se reclama tocmai nerespectarea de catre asigurator a obligatiilor legale stabilite in sarcina sa prin L. nr. 3., astfel ca nu se poate sustine motivat lipsa calitatii procesuale pasive a C. N. DE P. in prezentul litigiu.

Mai mult, în conformitate cu dispozitiile art. 20 din L. nr 500/2001 coroborat cu art. 140 alin 3 din L. nr 19/2000, conducatorul executiv al aceste instituții are calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit prevederilor art. 6 din L. nr. 500/2001: legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi în rectificare, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleași proceduri ca și legilor bugetare anuale inițiale, cu excepția termenelor din calendarul bugetar, iar potrivit art. 34 alin. 1, ordonatorii principali de credite au obligația ca pana la data de 15 iulie a fiecărui an sa depună la Ministerul

Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar următor cu încadrarea în limitele de cheltuieli și estimările pentru următorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33 însoțite de documentații și fundamentări detaliate.

Potrivit prevederilor art. 95 din L. nr. 3.:"Cheltuielile pentru prestațiile și serviciile de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale și cheltuielile pentru organizarea și funcționarea acestui sistem, se prevăd distinct la partea de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat".

Raportat la dispozițiile legale mai sus citate, rezulta ca ordonatorul principal de credite este abilitat în a întocmi si proiectele pentru rectificarea bugetara. Or, in situatia recunoașterii drepturilor reclamate este necesar a se asigura caracterul efectiv al hotararii pronuntate in sensul asigurarii efectuarii demersurilor necesare pentru includerea in bugetul asigurarilor sociale de stat a sumelor necesare achitării acestor drepturi.

P. considerentele ce preced instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. de P. si A. D. de A. S.

In privința excepției lipsei calității procesuale a paratei M. C. T., potrivit prevederilor art. 34 din L. nr 3. astfel cum aceasta a fost republicata la 12 decembrie 2009 "Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale se suportă în primele 3 zile deincapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale" In situația in care raportul juridic in temeiul caruia s-a nascut creanța invocata poarta intre angajat si angajator, reclamantul, in calitate de angajat reclamând nerespectarea de către angajator, in derularea relațiilor de munca, a obligațiilor legale stabilite prin dispozițiile art. 34 mai sus citat, este evident ca dreptul reclamantului nu se poate realiza decât in contradictoriu cu persoana pretins obligata la o anumita conduita, in speța M. C. T. SA

In aceste condiții, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasiveinvocata de parata M. C. T. SA pe cale de întâmpinare.

In privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. de P. si A. D. de A. S., în conformitate cu dispozițiile R. (CEE) nr 1. si respectiv R. (CEE) nr 5. privind N. de aplicare a R. nr 1. institutia competenta sa autorizeze deplasarea unui lucrător pe teritoriul unui alt stat membru pentru a beneficia de îngrijiri adecvate in cazul accidentelor de munca este asiguratorul.

Potrivit art. 61 din același Regulament: "Daca nu exista o asigurare contra accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale pe teritoriul statului membru in care se afla persoana in cauza sau daca exista o asemenea asigurare, dar nu exista o instituție responsabilă pentru acordarea prestațiilor in natura, aceste prestații sunt acordate de instituția de la locul de reședință sau de domiciliu responsabilă pentru acordarea prestațiilor in natura in caz de boala".

Or, ipoteza avuta in vedere de art. 61 mai sus citat nu se verifica in cauza, in condițiile in care, potrivit prevederilor art 5 alin 1 lit a din L. nr 3. privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale:" Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi, persoanele care desfășoară activități pe baza unui contractul individual de muncă, indiferent de durata acestuia; precum și funcționarii publici", iar potrivit prevederilor art. 8 alin 1 din L. nr. 3.: "are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, C. N. de P. si A. D. de A. S., denumită în continuare C."

Așadar, in situația in care, la data producerii accidentului de munca, in R. exista o "instituție competenta" in sensul art. 52 si art. 54 din R. (CEE) nr 1., aceasta instituție este cea care va sta in justiție in actiunile având ca obiect neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor privind prestațiile și serviciile de asigurări pentru accidente de muncă.

P. considerentele mai sus expuse instanța a admis excepția lipsei calitățiiprocesuale pasive a pârâtei C. N. de P. si A. D. de A. S.

Asupra fondului, instanța a reținut următoarele:

La data de (...) reclamantul avea calitatea de angajat al S. M. C. T. SA, pe postul de electrician. Cu ocazia intervenției la C. nr. 1 (injecție 6 K v) din Stația Racord Adânc Trafo nr. 1 din cadrul S. M. C. 1URZII S.A acesta a suferit un accident urmare caruia a fost transportat de urgență la S. M. C. T. C. concluziilor provizorii formulate in adeverința medicala nr. 1088/(...) cu ocazia prezentării la S. M. C. T., secția C. reclamantul suferea de arsuri de gradul I. pe o suprafața de

70% a corpului.

Data fiind complexitatea cazului, reclamantul fost transportat cu ambulanța la S. C. J. de U. din C. Șansele de supraviețuire au fost apreciate de medicii acestui spital drept nule, motiv pentru care a fost dispusă transportarea sa în regim de urgență, pe cale aeriană, la S. C. de U. și C. P. din B..

La S. C. de U. și C. P. din B. reclamantului i s-a adus la cunoștință faptul că spitalul nu are capacitatea de a trata în mod efectiv afecțiunile de care suferea, arsuri pe o suprafață de 70% din corp, deoarece șansele de supraviețuire sunt inexistente, pe de-o parte cazul este complex, iar pe de altă parte, în momentul respectiv clinica se afla în renovare, motiv pentru care nu se putea crea un mediu septic pentru tratarea arsurilor de o asemenea complexitate.

A. cum rezulta din cuprinsul biletului de iesire din spital si a foii de observatie clinica generala intocmite de S. C. de U. și C. P. din B. si depuse in probatiune la filele 328-329 dosar, reclamantul a fost internat la data de (...), ora

17:45, fiind externat in vederea transferului intraspitalicesc la data de (...).

Situația fiind cea prezentată, precum si faptul ca pe teritoriul tarii nu era posibila acordarea tratamentului adecvat, personalul medical care l-a preluat la S. C. de U. și C. P. din B., a recomandat transferul la S. AKH din V., acesta fiind cea mai apropiată unitate medicală care putea asigura un tratament adecvat pentru salvarea si recuperarea reclamantului in urma accidentului suferit.

Din cuprinsul scrisorii medicale emise de C. AKH V. la data de (...) (f.344-

346) rezulta ca reclamantul a fost internat in aceasta clinica la data de (...), fiind supus chiar in aceeasi zi, unei interventii chirurgicale la ambele brate, pentru ca in urmatoarele zile sa fie supus, succesiv, mai multor interventii chirurgicale. Reclamantul a ramas in Sectia de terapie intensiva a clinicii AKH pana la data de (...).

E. cunoscut faptul ca atat la data producerii accidentului de munca ((...)) cat si in prezent S. C. de U. și C. P. din B. (S. de A.) este singurul spital cu aceasta specializare din tara, fiind supus unei ample actiuni de renovare in perioada 2006-2008.

Prin procesul-verbal de cercetare nr. G. din data de (...) (filele 135-148 din dosarul cauzei) s-a stabilit că accidentul suferit de catre reclamant a fost un accident de muncă in sensul art. 5 lit. g) din L. nr. 319/2006, privind securitatea si sănătatea in munca în sensul prezentei legj, termenii și expresiile de mai jos, au următorul înțeles:

- accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care produce incapacitate temporară de muncă cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces";.

Or, la data de (...), reclamantul avea calitatea de angajat al S. M. C. T. pe postul de electrician, astfel ca beneficiaza de dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a) din L. nr. 3., republicata, privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, potrivit carora "Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia".

De asemenea, raportat la prevederile art. 9 alin. 2 din L. nr. 3. : "Calitatea de asigurat se dobândește, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data încheierii contractului individual de muncă, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcționarilor publici, validării contractului pentru persoanel care desfășoară activități în funcții elective, numirii în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru șomeri, ucenici, și studenți sau încheierii contractului individual de asigurare, după caz. "

In consecinta, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. a) din L. nr. 3. reclamantul este îndreptățit să beneficieze de asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Art. 22 alin. 1 din L. nr. 3. stabilește serviciile medicale de care se bucura asigurații in cazul in care suferă accidente de munca sau boli profesionale.

Potrivit acestor dispoziții legale, asigurații au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor și afecțiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează: a) asistență medicală de urgență la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate și în unitățile spitalicești; b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale și medicamente, prescrise de medic; c) servicii medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale;d) tratament de recuperare a capacității de muncă în unități de specialitate; e) servicii de chirurgie reparatorie; f) cure balneoclimaterice; g) investigații de specialitate și analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.

Ca urmare a aderarii R. la U. E. la data de 1 ianuarie 2007 au devenit aplicabile si pe teritoriul S. Roman regulamentele comunitare. E. de principiu ca regulamentele comunitare sunt direct aplicabile si obligatorii in toate elementele lor, in caz de conflict cu legislatia romana in vigoare, prevederile actelor comunitare prevaland asupra legislatiei nationale.

La data producerii accidentului de munca era in vigoare R. (CEE) nr 1.. Potrivit prevederilor Cap II art. 8 din instructiunile pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, de la data aderarii R. la U. E., a R. C. nr 1. CEE privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor indepedenti si membrilor familiilor care se deplaseaza in interiorul Comunitatii si a R. C. nr 5./ CEE care stabileste modalitatile de aplicare a R. C. nr 1. CEE R. nr 1. si R. 5., se aplica atat sistemului de pensii si alte drepturi de asigurari sociale cat si sistemelor de pensii neintegrate, precum si sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, pentru coordonarea urmatoarelor riscuri de securitate sociala, enumerate la art 4 paragraful 1 al R. 1.: accidente de munca, boli profesionale, prestatii de invaliditate, pensii pentru limita de varsta, anticipate si anticipate partiale , pensii de urmas, ajutoare de deces.

Instanta remarca faptul ca R. CEE nr 1. a fost implementat in dreptul intern doar prin O. nr 5. emis de președintele C. N. de A. de S. Pe de alta parte, acest ordin nu reglementeaza procedura de aplicare a R. in cadrul sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, reglementand exclusiv utilizarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din R. a formularelor emise în aplicarea R. (CEE) nr. 1.408/71 al C.. Abia prin O. nr. 213 din 18 februarie 2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 257 din 17 aprilie 2009 a fost reglementata procedura de urmat in cazul unei persoane asigurate, victimă a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, care necesită trimitere la tratament în străinătate.

La data producerii accidentului de munca era in vigoare O. nr. 122 din 2 aprilie 2007 pentru aprobarea N. metodologice privind rambursarea și recuperarea cheltuielilor reprezentând asistenta medicală acordată în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care R. este parte.

C. prevederilor art. 1 din O. nr 1.:

(1) C. N. de A. de S. îndeplinește funcția de organism de legătură care asigură comunicarea cu organismele similare din statele care au încheiat cu R. documente internaționale cu prevederi în domeniul sănătății.

(2) C. de asigurări de sănătate îndeplinesc funcția de instituție competentă, care suportă cheltuielile pentru prestațiile de boală și maternitate și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate acordate asiguratilor proprii de către furnizori de servicii medicale din alte state, în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății."

Dispozitiile legale mai sus citate vin in contradictie cu prevederile art 8 alin.

1 din L. nr 3. conform carora "are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, C. N. de P. și A. D. de A. S., denumită în continuare C., precum si cu dispozițiile art. 4 din acelasi act normativ conform carora prin asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestațiile prevăzute în prezenta lege și pentru care s-a plătit contribuția de asigurare este preluată de asigurător. Mai mult, potrivit prevederilor art. 29 si

49 din L. nr 3.: asiguratorul are obligația de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate, iar asiguratorul acordă rambursări de cheltuieli.

Art. 116 din O. nr (...) invocat de catre parata CNAS în sustinerea opiniei potrivit careia reclamantul era tinut sa urmeze aceeasi procedura stabilita prin O. presedintelui CNAS nr 5., in sensul solicitarii formularului E112 a fost introdus de pct. 56 al art. I din O. nr. 213 din 18 februarie 2009, publicat în M. Of. nr. 257 din 17 aprilie 2009, asadar la o data mult ulterioara producerii accidentului de munca, astfel ca acest text nu este incident in cauza dedusa judecatii.

Devine, asadar, evident faptul ca la data la care reclamantul a avut nevoie de tratament de urgenta in strainatate ca urmare a unui accident de munca legislatia romana nu reglementa o procedura care sa acopere o astfel de situatie. Pe cale de consecinta, instanta va face aplicarea directa a dreptului comunitar in materie de securitate sociala, mai exact a dispozitiilor regulamentului CEE nr 1..

Starea legislatiei din perioada reclamata se reflecta si in confuzia institutiilor statului abilitate si obligate la prestatii de asigurari sociale sau asigurari de sanatate. A., in cauza de fata, atat CNP, cat si CAS C. și-au negat, pe parcursul cercetarii judecatoresti, calitatea procesuala, incercand sa probeze ca o cu totul alta institutie era tinuta la indeplinirea prestatiilor reclamate ca neefectuate.

Parata CNP a negat cu vehementa calitatea sa de autoritate competenta in cauza de fata, cu toate ca la data promovarii actiunii in legislatia nationala fusese implementat R. CEE nr 1. iar conform art 5 din Instructiunile pentru aplicarea R. C. N. de P. a fost desemnata organism de legatura pentru stabilirea prestatiilor in natura in caz de boala profesionala si accident de munca.In aceste conditii este dificil de crezut ca aceasta institutie ar fi aprobat o solicitare venita din partea reclamantului sau rudelor acestuia privind autorizarea deplasarii de urgenta in strainatate in vederea tratamentului leziunilor suferite urmare a accidentului de munca din data de (...), atat timp cat nici la aceasta data nu se considera competenta a autoriza astfel de deplasari.

Confuzia autoritatilor romane cu privire la procedurile de urmat in situatia in care este necesara deplasarea unei perosoane asigurate pe teritoriul unui stat membru in vederea unui tratament medical rezulta si din adresele emise de C. de asigurari de S. a J. C. (filele 92-93 dosar) in cuprinsul carora se mentioneaza ca O. nr 1. nu reglementeaza situatia in care un asigurat se deplaseaza in strainatate in scopul obtinerii de tratament medical, precum si faptul ca „s-a solicitat sprijinul C. N. de A. de S..

Pe de alta parte, potrivit prevederilor art. 55 pct 2 teza a doua din R. CEE nr 1. :";Autorizatia solicitata in baza paragrafului 1 lit c (anume institutiei competente sa autorizeze deplasarea pe teritoriul altui stat membru pentru a beneficia acolo de ingrijiri medicale corespunzatoare starii sale) nu poate fi refuzata in cazul in care ingrijirile medicale nu pot fi acordate persoanei respective pe teritoriul statului membru in care isi are domiciliul „.

Rezumand, la data producerii accidentului de munca reclamantul avea calitatea de asigurat in sensul art 5 alin 1 lit a din L. nr 3. privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, avea nevoie de interventii medicale de urgenta care nu puteau fi asigurate pe teritoriul R. si beneficia de prevederile R. CEE nr 1..Toate acestea in contextul in care autoritatile romane nu erau pregatite, la data respectiva, sa raspunda unor solicitari vizand transportul si interventia medicala de urgenta pe teritoriul unui alt stat al Uniunii Europene, iar starea reclamantului facea ca orice autorizatie solicitata in vederea deplasarii pe teritoriul unui alt stat membru sa nu poata fi refuzata.

P. considerentele mai sus expuse instanta a admis în parte actiunea reclamantului, astfel cum aceasta a fost precizata si completata si va obliga paratii C. N. de P. Si alte D. de A. S. și C. J. de P. și A. D. de A. S. C. sa plateascareclamantului suma de 73.581 euro, in lei, la cursul practicat de B. N. a R. la data efectuarii platii.

Instanta a stabilit cuantumul despagubirilor pe baza documentelor financiare depuse la doasarul cauzei de catre reclamant 176-304 din cuprinsul carora rezulta ca acesta a achitat efectiv suma de 60.000 euro catre C. AKH din V., suma de 12.500 euro pentru transportul aerian de urgenta si suma de 1.081 euro pentru articole medicale, neputand proba faptul ca a facut plata sumei de

17.614,50 euro reprezentand onorariile medicale, suma cuprinsa in somatia de plata emisa la data de (...) (fila 356).

In ce priveste pretentiile formulate in contradictoriu cu parata SC M. C. T. SA, aceste au fost respinse pentru urmatoarele considerente:

A. cum rezulta din cuprinsul fiselor de salariu depuse in probatiune la filele

87-88 dosar parata a efectuat plata indemnizatiei de concediu medical pentru perioada octombrie -decembrie 2007 si februarie-martie 2008, indeplinindu-si, astfel, obligatia prevazuta de art 34 din L. nr 3.

In privinta cererii vizand obligarea acestei parate la rambursarea cheltuielilor de spitalizare si transport efectuate decatre reclamant in vederea tratarii leziunilor suferite in urma accidentului de munca din (...) instanta a stabilit ca in temeiul dispozitiilor legale in vigoare la acea data (pe larg expuse mai sus) obligatia de a asigura serviciile medicale corespunzatoare revenea asiguratorului C. prin C. teritoriale de pensii.

In temeiul art 274 C.pr.civ., instanta a obligat paratii CNPADAS, CJP C. sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 520,80 lei, reprezentand onorariu avocatial justificat prin chitanta depusa la fila 365 dosar.

Împotriva acestei sentințe au decla rat recurs reclam antul G. I. și

pârâtele C. N. de P . P., C. N. de P. P. ( fosta C. N. de P. si A. D. de A. S. ) și C .

J. de P. C.

1.Prin propriul recurs, reclamantul G. I. a solicitat admiterea acestuia, modificarea in parte a sentinței in sensul admiterii in totalitate a acțiunii precizate si completate.a)Recurentul reclamant apreciază că în mod greșit s-a dispus obligarea paratelor C. N. DE P. SI A. D. DE A. S. si C. J. DE P. C. SI A. D. DE A. S. doar la plata parțială a cheltuielilor de spitalizare în limita sumei de in suma de 60.000

Euro, deși cuantumul total al acestora se circumscrie sumei de 102.239 Euro.

A., din actele depuse la dosar rezulta cuantumul cheltuielilor de spitalizare, precum si obligația recurentului reclamant de a plăti in întregime cheltuielile de spitalizare la C. AKH din V., context in care se impunea obligarea paratelor sa suporte in întregime aceste cheltuieli, obligațiile recurentului reclamant fiind obligațiile paratelor.

Nu prezintă relevanta cuantumul sumelor deja achitate, prin prisma faptului că recurentul reclamant a fost obligat să plătească in întregime cheltuielile de spitalizare, context in care si paratele trebuie obligate sa plătească aceasta suma pentru a-i crea posibilitatea îndeplinirii obligațiilor fața de prestatorul serviciilor medicale.b) E. nelegala dispoziția instanței de respingere a cererii privind obligareaparatelor sa acorde recurentului reclamant indemnizația legala pentru incapacitate temporara de munca pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului de munca, respectiv (...) si sfârșitul lunii următoare celei in care s-a dat avizul de pensionare, precum si respingerea cererii pentru acordarea compensației pentru atingerea integrității, in cuantum de 12 salarii medii brute pe economie.

Compensația la care se consideră îndreptățit nu poate afecta celelalte indemnizații sau rambursări a cheltuielilor pe care le-a efectuat, în acest sens fiind si dispozițiile art. 44 alin. 1 din L. nr. 3..

Recurentul reclamant apreciază că, cuantumul acestor compensații îl reprezintă echivalentul a 12 salarii medii brute pe economie, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. 2 din L. nr. 3.. c) În mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei C. DE A. DE S. A J. C. si s-a respins acțiunea fata de aceasta parata, raportat la următoarele dispoziții legale: art. 218 alin. 2 lit. o) și art. 262 alin. 2 din L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 1 alin. 1 lit. A) și art. 2 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, art. 2 alin. 1 și art. 24 lit. a) si f) din H.G. nr. 1..

Potrivit prevederilor textelor legale enunțate anterior, consideră recurentul reclamant ca este îndreptățit la plata indemnizației pentru incapacitate temporara de munca din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate si, in consecința, este îndreptățit sa cheme in judecata, în calitate de parata, C. de A. da S. a J. C.

Prin adresa nr. RI/4570/(...) C. N. DE P. SI A. D. DE A. S. comunică C. DE A. DE S. A J. C. că " ... conform anexei nr. 2 capitolul V pct. 4 din R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 14., accidentele de munca sunt de competenta C. N. de P. si A. D. de A. S.".

Exista astfel o contradicție intre conținutul adresei menționate mai sus si excepția invocata prin întâmpinarea depusa la dosar.

Potrivit prevederilor art. 18 alin. 1 din O. nr. 825 din (...) pentru aprobarea

N. metodologice de aplicare a L. nr. 3. privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, C., prin casele teritoriale de pensii, va efectua decontarea serviciilor medicale prevăzute la art. 14 alin. (1) si (4) către CNAS, prin casele de asigurări de sănătate, pentru fiecare persoana asigurata ... ".

A., potrivit prevederilor legale enunțate anterior, decontarea serviciilor medicale de către C. se face prin intermediul caselor de asigurări de sănătate, prin urmare consideră ca, C. de A. de S. a J. C. are calitate procesuala pasiva. d) Arată recurentul reclamant că în mod greșit s-a respins acțiunea fața de parata S. M. C. T. S. , întrucât în cauză sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii contractuale a angajatorului, potrivit dispozițiilor art. 269 alin. 1 din Codul muncii.

Angajatorul răspunde în temeiul normelor și principiilor de dreptul muncii de prejudiciul cauzat angajatului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

P. antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului fata de salariat trebuie sa fie întrunite următoarele condiții: sa existe o fapta ilicita, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si culpa, precum si existenta calității de salariat, acestea fiind îndeplinite în cauza dedusă judecății.

În acest sens subliniază că parata S. M. C. T. S. nu a luat masuri ca personalul din subordine sa poarte echipamentul individual de protecție din dotare si sa nu tolereze abateri de la instrucțiunile proprii. De asemenea, parata nu a luat masurile organizatorice necesare, incălcând prevederile instrucțiunilor proprii de protecția muncii pentru electricieni de exploatare de stații de înaltă tensiune.

Aceasta a încălcat următoarele dispoziții legale: art. 7 alin. 5 lit. b), art. 6 alin. 1 si 3, art. 7 alin. 1 lit. c), art. 13 alin. 1 lit. d) si h, art. 20 alin. 1 din L. nr.

319/2006 privind Securitatea si S.a in M., art. 8, art. 9 alin. 1, art. 10 lit. a) din

Hotărârea G.ului nr. 1146/2006

Prin procesul-verbal de cercetare nr. G. din data de (...) s-a constatat culpa concurentă a angajatorului, S. M. C. T. S., la producerea accidentului din data de (...), in urma căruia recurentul reclamant a suferit arsuri de gradul I., pe 70% din suprafața corpului.

S-a stabilit la pct. n - P. răspunzătoare de încălcarea reglementarilor legale din capitolele de la lit. k), 1) si m), ca: P. abaterile menționate la cap. 1 alin. 1. 1 si cap. m alin. 1, se face răspunzător conducerea energetica de la S. C. M. C. T. S., respectiv E. Sef - ing. Pintea D., Sef Deapri. E.a - ing. Bot P. si sef At. Hidro-E. - ing. Chira Cornel."

Prejudiciul suferit de către reclamantul recurent este in raport de cauzalitate directa cu fapta ilicita, având in vedere faptul ca, fără existenta acestei fapte, acesta nu ar fi fost nevoit sa suporte cheltuielile in vederea recuperării si restabilirii stării de sănătate avute anterior producerii accidentului de munca.

În data de (...), data producerii accidentului de munca, recurentul reclamant a avut calitatea de angajat la S. M. C. T. S., pe postul de electrician.

De asemenea, in materia răspunderii patrimoniale a angajatorului fata de salariat se aplica principiul reparării integrale a pagubei suferite.

Drept urmare, consideră ca sunt întrunite toate condițiile pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului, in temeiul art. 269 din

Codul muncii.

Răspunderea angajatorului S. M. C. T. S. poate fi antrenata, in subsidiar, raportat si la dispozițiile art. 44 din L. nr. 319/2006.

In drept, recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 9, 304/1

312 si 274 C.pr.civ.

2. Pr in recursul s ău, p âr âta C. N. de P. P. (C.), f ostă C. N. de P. ș i A. D. de A.

S. (C.), a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului

formulate în contradictoriu cu aceasta, pentru lipsa calității procesuale pasive.

În susținerea recursului, pârâta arată că sentința atacată este nelegală sub aspectul obligării acesteia la rambursarea sumei de 73.581 Euro sau echivalent în lei de la data plătii (60.000 Euro, cheltuieli de spitalizare, 1.081 Euro, cheltuieli pentru achiziționarea de articole pentru tratamentul arsurilor și 12.500 Euro, cheltuieli efectuate cu transportul reclamantului pe ruta B.-V.), la acordarea indemnizației legale pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada cuprinsă între data producerii accidentului de muncă, respectiv (...) și sfârșitul lunii următoare celui în care s-a dat avizul de pensionare, precum și la acordarea compensației pentru atingerea integrității, în cuantum de 12 salarii medii brute pe economie.

Învederează recurenta pârâtă că nu are calitatea procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, această calitate aparținând pârâtelor CJP C. și S. M. C. T. SA, angajator al reclamanții la data producerii accidentului de muncă.

În concret, calitatea procesuală pasivă a S. M. C. T. SA derivă din faptul că în cauză sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii contractuale a angajatorului, potrivit dispozițiilor art. 269 din Codul muncii.

Prin procesul verbal de cercetare nr. G 1. 4 din data de (...), s-a constatat culpa concurentă a angajatorului S. M. C. T. SA, la producerea accidentului din data de (...), în urma căruia reclamantul a suferit arsuri de gradul II pe 70% din suprafața corpului.

Potrivit procesul verbal de cercetare nr. G 1. din data de (...), culpa angajatorului constă în neluarea de către conducerea energetică a societății angajatoare a măsurilor organizatori ce necesare, încălcând prevederileinstrucțiunilor de protecția muncii pentru electricienii de exploatare a stației de înaltă tensiune și nu au luat măsurile necesare ca personalul din subordinea instituției să poarte echipamentul individual de protecție și totodată să nu tolereze abateri de la instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă.

De asemenea, în conformitate cu prevederile L. nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncă, angajatorii răspund patrimonial pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă.

A., prin procesul verbal de cercetare nr. G 1. din data de (...) s-a stabilit că accidentul suferit de reclamant este un accident de muncă în sensul art. 5 lit.g din L. nr. 319/2006 a securității si sănătății în muncă.

Reclamantul, în momentul producerii evenimentului din data de (...), beneficia de calitatea de asigurat raportat la prevederile art. 9 alin 2 din L. nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca și boli profesionale.

Față de admiterea cererii reclamantului de a-i fi decontate serviciile medicale de care a beneficiat în afara tării, fără să fi urmat procedura legală impusă de legislația privind accidentele de muncă, prevederile art.22 din L. 3., republicată, coroborat cu O. nr. 450/2006, actualizat, care prevăd că asigurații au dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor si afecțiunilor cauzate de accidentele de muncă si bolile profesionale.

Serviciile medicale acordate de furnizorii de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru cazurile de accidente de muncă si boli profesionale, se decontează conform prevederilor art.18 din normele metodologice de aplicare a L. nr. 3., republicată.

Coroborat cu prevederile L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanătății, art. 218 alin 1 si 2 prevede că asigurații beneficiază de pachetul de servicii de bază in caz de boală sau accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului și până la vindecare.

In concluzie, reclamantul a beneficiat de servicii medicale gratuite în tară, decontarea cheltuielilor de spitalizare realizând-se conform procedurii, respectiv de către C. J. de P. C. și C. de A. de S. C.

La nivel individual, sistemul public de pensii este gestionat de casele teritoriale de pensii, ca unități cu personalitate juridică.

Se impun a fi menționate în susținerea excepției invocate și prevederile

Hotărârii de G. nr. 1. privind S. C. N. de P. și alte D. de A. S. care stabilesc cărecurenta pârâtă este o instituție publică de stat centrală și autonomă, de interes național, care are în subordinea sa, casele teritoriale de pensii și C. de P. a M. B., care sunt servicii publice cu personalitate juridică, asigurând numai coordonarea, îndrumarea și controlul activității caselor teritoriale de pensii, în scopul aplicării unitare a legislației în domeniul specific de activitate și al realizării integrale a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin acestora.

De asemenea, potrivit reglementărilor dispozițiilor art. 24 lit. n, q cu privire la atribuțiile caselor teritoriale de pensii, din H.G. nr. 1. privind aprobarea statutului C., cu modificările si completările ulterioare, acestea asigură reprezentarea în fata instanțelor si îndeplinesc toate atribuțiile privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale la nivel teritorial.

Coroborat și cu dispozițiile L. nr. 3. privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale republicată, art.68 si art.73 menționează că C. în prezent C., are atribuții de coordonare si control a activității desfășurate de casele teritoriale de pensii in acest domeniu precum si aspectul ca prin S. C. se stabilesc atribuțiile,organizarea si funcționarea la nivel central si teritorial a structurilor care asigură desfășurarea activității de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, precum si atribuțiile comisiilor tripartite înființate la nivelul fiecărei case teritoriale.

Rolul C. este esențial tocmai pentru ca vizează aplicarea unitară a legii în întregul sistem de pensii si asigurări sociale, compuse din case teritoriale de pensii, acestea fiind ordonatoare terțiare de credite.

Așa cum prevăd dispozițiile L. 3. privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale republicată, în ceea ce privește comunicarea accidentului de muncă, acesta trebuia sa fie comunicat deîndată de către angajatorul care a luat cunoștință de accidentul de muncă la casa teritorială de pensii pe a cărei rază teritorială se află.

E. fără nicio îndoială faptul că cea care are calitate procesuală pasivă este

C. J. de P. C.

Referitor la capătul de cerere privind rambursarea cheltuielilor efectuate cutransportul pe cale aeriană precum si a costului operațiilor, de spitalizare si contravaloarea tratamentelor recuperatorii (73.581 euro) la care a fost obligată, recurenta pârâtă menționează că nu subzistă nici un fundament de instituire a unei astfel de obligații în sarcina ei.

În acest sens, precizează că asiguratorul acordă rambursări de cheltuieli pentru transport de urgență al victimei, în condițiile art.49 din L. 3. privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale republicată, coroborat cu depozițiilor art.73,74,75,76 din O. nr.(...) privind normele de aplicare a legii.

A. ca, persoana fizică sau juridică care a suportat cheltuielile trebuie sa depună o declarație pe propria răspundere din care sa reiasă caracterul de urgentă, mijlocul de transport folosit, descrierea împrejurărilor care au impus altor mijloace de transport, decât cele utilizate pentru salvarea victimei, precum si facturi, chitanțe fiscale sau alte documente, aceste acte si documente urmând a fi analizate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii, respectiv CJP C., care printr-un referat motivat confirmă sau infirmă faptul ca salvarea victimei impune transportul de urgență cu alte mijloace decât cele uzuale.

Mai arată că până la data pronunțării instanței de fond, C. J. de P. C. nu a înregistrat nicio cerere cu privire la rambursarea cheltuielilor transportului de urgență a victimei.

In ceea ce privește costurile de spitalizare si tratamentele recuperatorii legiuitorul, pentru evitarea unor eventuale abuzuri si odată cu admiterea noastră în U. E. a aliniat legislația în acest domeniu la reglementările din spațiul uniunii.

A. că, art.22 alin 1 litera c din R. CEE nr. 1., din 14 iunie 1971, privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariați, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul

Comunității, cu modificările si completările ulterioare, stipulează că o persoană poate beneficia de îngrijiri in alt stat membru al UE decât tara de origine, pe cheltuiala celei din urmă, doar in cazul in care aceasta persoană a fost autorizată de către instituția competentă, in speță fiind vorba de C. N. de A. de S., să se deplaseze pe teritoriul unui alt stat membru pentru a beneficia acolo de un tratament adecvat.

Totodată prevederile art.116 alin.l din O. nr. (...), actualizat al C. N. de A. de S. sunt exprese în acest sens: „În cazul unei persoane asigurate, victima unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, care necesita trimiterea la tratament in străinătate, se aplica de către casele de asigurări de sănătate aceeași procedura stabilita prin O. președintelui CNAS nr. 5. pentru aprobarea N. metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de asigurări de sănătate din R. a formularelor emise in aplicarea R. CEE nr. 1. privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariați, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunității, precum si a R. CEE nr.

5. de stabilire a normelor de aplicare a R. CEE nr. 1. urmând ca decontareacheltuielilor respective să fie efectuată de casele teritoriale de pensii, potrivit prevederilor legale. "

Pe cale de consecință, reclamantul trebuia să solicite casei de asigurări de sănătate, din raza teritorială unde își are domiciliul, F. E 112, în conformitate cu prevederile O.ui nr. 5., actualizat, pentru aprobarea N. metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din R. a formularelor emise în aplicarea CEE nr. 1..

F. E 112, se emite în baza R. C. European (CEE) nr.1. privind aplicarea regimurilor de securitate sociala în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți si cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității precum si a R. C. European (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 1408/1972. A., formularul E 112 se va emite pentru toate persoanele asigurate si membrii lor de familie care sunt autorizați de casa de asigurări de sănătate sa se deplaseze pe teritoriul unui alt stat membru UE pentru a primi acolo tratamentul adecvat stării lor de sănătate.

Menționează, de asemenea, condițiile de emitere prevăzute de regulamente:

1. P. situația transferului de reședința - E. E 112, poate fi refuzata de casa de asigurări de sănătate numai daca se stabilește ca deplasarea persoanei respective ar prejudicia starea sanatății sale sau primirea de tratament medical.

2. P. situația trimiterii la tratament medical trebuie îndeplinite doua condiții cumulative:

- tratamentul respectiv se regăsește printre serviciile medicale prevăzute în pachetul de servicii de baza de care beneficiază asigurații din sistemul de asigurări sociale de sănătate din R..

- acest tratament nu i se poate acorda în intervalul de timp necesar în mod normal pentru obținerea tratamentului respectiv în R., luând în considerare starea curenta de sănătate a persoanei solicitante si evoluția probabila a bolii.

Daca cele doua condiții sunt îndeplinite casa de asigurări de sănătate nu poate refuza eliberarea acestui formular.

E. formularului E 112 va trebui sa aibă la baza si un raport medical care sa ateste starea de sănătate a solicitantului. Regula generala este ca acest formular se eliberează înainte de plecarea persoanei la tratamentul planificat.

Având în vedere obligațiile reclamantului, consideră că pârâta C., nu are calitate procesuală pasivă, deci nu ar putea fi obligată la plata sumelor solicitate de reclamant.

A., reclamantul nu este îndreptățit la rambursarea cuantumului cheltuielilor cu spitalizarea, achiziționarea articole pentru tratarea arsurilor, precum si a transportului aerian ruta B.-V., întrucât nu a fost făcută dovada caracterului urgent, nu s-a arătat mijlocul de transport folosit, nu s-au descris împrejurările care au impus folosirea unui alt mijloc de transport decât cel uzual, nu s-au depus facturi, chitanțe, sau alte documente justificative, dar si pentru că nu a fost completat, anterior deplasării la tratament în V., formularul E 112.

In ceea ce privește plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, arată că prevederile L. nr.3., privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, republicată, art. 34 si art. 35, coroborat si cu prevederile O.ui nr. (...) pentru aprobarea N. metodologice ale legii mai sus menționate, reglementează acest drept al asiguratului.

Această indemnizație se acordă în baza certificatului medical si se suporta în primele 3 zile de către angajator, iar din a 4 -a zi de incapacitate, din contribuția de asigurări pentru accidente de muncă si boli profesionale. Prin urmare, angajatorul S. M. C. T. SA, este cel care are obligația de a achita indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.

Prevederile art. 43 din N. de aplicare a L. 3. republicată statuează că "Indemnizațiile se calculează si se plătesc de către angajator si se deduc din contribuția de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale", aceasta fiind regula.

E. fără putință de tăgada că angajatorul S. M. C. T. SA are calitate procesuală pasivă privind plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului de muncă, respectiv (...) si sfârșitul lunii următoare celei in care s-a dat avizul de pensionare.

Întrucât reclamantul a chemat în judecată instituția noastră - C. în prezent C., instituție lipsita de calitate procesuală pasivă în cauză, consideră că pretențiile sale privitoare la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 520, 80 lei sunt total nejustificate, urmând a fi respinse în totalitate.

În drept, se întemeiază pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ., precum și pe prevederile celorlalte acte normative invocate.

3. În c auz ă a f or mul at recurs ș i p âr âta C. J. de P. C. care a solicitatadmiterea acestuia și casarea sentinței, cu consecința respingerii acțiunii.

Recurenta subliniază că nu face decontări directe ale serviciile medicale pentru persoane care au suferit accidente de muncă decât prin intermediul CAS C. și numai pentru servicii medicale acordate în R..

Potrivit art. 1 din Instrucțiunile pentru aplicarea R. 1. și 5. în domeniul accidentelor de muncă și bolilor profesionale, se stabilește că „C. N. de P. si A. D. de A. S. prin D. generală de accidente de muncă și boli profesionale este organismul de legătură în domeniul accidentelor de muncă și bolilor profesionale între instituțiile competente din statele membre ale Uniunii Europene și casele teritoriale de pensii din R.";.

Casa de pensii face deconturi numai prin organismele de legătură.

Potrivit art. 82 din O. nr. 450/2006, rambursarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale acordate lucrătorilor asigurați conform prevederilor legislației române în vigoare se va realiza în conformitate cu formularele europene și documentele justificative trimise de instituțiile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene sau ale țărilor prevăzute în acordurile bilaterale, care au acordat serviciile respective.

C. art. 116 din O. nr. 450/2006, (1) În cazul unei persoane asigurate, victimă a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, care necesită trimitere la tratament în străinătate, se aplică de către casele de asigurări de sănătate aceeași procedură stabilită prin președintelui C. N. de A. de S. nr. 5. pentru aprobarea N. metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din R. a formularelor emise în aplicarea R. (CEE) nr.

1.408/71 al C. privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, precum și a R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 1.408/71, urmând ca decontarea cheltuielilor respective să fie efectuată de casele teritoriale de pensii, potrivit prevederilor legale.

(2) În vederea acordării indemnizației de incapacitate temporară de muncă în caz de accident de muncă sau boală profesională, pentru persoanele asigurate prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 1A la N. metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din R. a formularelor emise în aplicarea R. (CEE) nr. 1.408/71 al C. privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, precum și a R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 1.408/71, aprobate prin președintelui C. N. de A. de S. nr. 5., se completează la rubrica "O." codurile deindemnizație 03 și 04, după caz, aferente accidentelor de muncă sau bolilor profesionale";.

Compensațiile la care face referire reclamantul se acordă la sfârșitulperioadei de incapacitate temporară de muncă, de fapt, la reluarea activității dac ă

sol ic ită la propunerea medicului expert al asigurărilor sociale.

La reluarea activității, după finalizarea perioadei de recuperare funcțională a organismului, dacă invalidul rămâne cu deficiențe între 20 - 50%, exclusiv în baza deciziei medicului expert, compensațiile se pot acorda la cerere.

Or, la (...) reclamantul a fost în incapacitate temporară de muncă, iar începând cu (...) a fost încadrat în grad de invaliditate, fiind pensionat, având în acest caz incapacitate adaptativă de 50 sau peste 50%.A. servicii medicale nu au fost solicitate.

În calitate de asigurator, C. J. de P. a decontat serviciile medicale solicitate de C., angajatorul și-a dedus din fondul de accidente de muncă și boli profesionale indemnizația de incapacitate temporară de muncă.

În primul rând, reclamantul a plătit asigurările de sănătate din R..

Consideră pârâta că solicitările reclamantului reprezintă un abuz de drept, deoarece situația acestuia este în mod vădit mult mai favorabilă decât a unui beneficiar care se tratează în țară, contribuțiile fiind aceleași.

Ulterior, prin memoriul depus la dosar la data de (...)(f. 11 dosar fond),

recuren ta p âr âtă C. J. de P. C. ș i-a completat motivele de recurs, însă prinîncheierea de dezbateri din (...), Curtea a constatat tardivitatea completării la recurs, având în vedere că aceste motive au fost depuse în afara termenului de recurs.

În data de (...), reclamantul G. I. a depus la dosarul cauzei întâmpinare la recursul formulat de pârâta C. (f. 40), cu solicitarea de a respinge recursulformulat, admiterea recursului propriu, cu cheltuieli de judecată.

Consideră că în mod corect s-a respins de către instanța de fond excepția lipsei calității procesuale pasive a C. N. de P. P., în condițiile în care această pârâtă avea calitatea de asigurător în sensul dispozițiilor art. 8 al. 1 din legea nr.

3.. De asemenea, reiterează, în fapt și în drept, argumentele învederate prin memoriul de recurs.

Pârâta C. N. de P. P. (C.), fostă C. N. de P. și A. D. de A. S. (C.) a depus ladosarul cauzei întâmpinare la recursul formulat de către reclamantul G. I. (f. 43), prin care s-a opus admiterii recursului, reluând susținerile evocate prin propriul memoriu de recurs.

Prin întâmpinarea la recursul pârâtei C. J. de P. C. depusă la data de (...) (f.

56) recurentul reclamant G. I. a solicitat respingerea acestui recurs.

Menționează că potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 pct. 1 din Instrucțiunile pentru aplicarea în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a R. C. nr. 1. privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariați, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor lor care se deplasează În interiorul Comunității, adoptat la 14 iunie 1971 și a R. C. nr. 5./CEE care stabilește modalitățile de aplicare a R. C. nr. 1. privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariați, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor lor care se deplasează În interiorul Comunității, adoptat la 21 martie

1972 „(1). pentru aplicarea prevederilor R. 1. și ale R. 5., sunt desemnate ca instituții competente casele teritoriale de pensii, pentru indemnizațiile pentru incapacitate de muncă determinată de boli profesionale și accidente de muncă; prestațiile în natură în caz de boală profesională și accident de muncă; pensiile pentru limită de vârstă; pensiile anticipate și anticipate parțiale; pensiile de invaliditate; pensiile de urmaș; ajutoarele de deces;".

De asemenea, potrivit art. 116 alin. 1 din O. nr. 450/2006,,(1) In cazul unei persoane asigurate, victimă a unui accident de muncă sau a unei boliprofesionale care necesită trimitere la tratament în străinătate, se aplică de către casele de asigurări de sănătate aceeași procedură stabilită prin O. președintelui C. N. de A. de S. nr. 5. pentru aprobarea N. metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din R. a formularelor emise în aplicarea R. (CEE) nr. 1.408/71 al C. privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, precum și a R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 1.4., urmând ca decontarea cheltuielilor respective să fie efectuată de casele teritoriale de pensii, potrivit prevederilor legale. "

Raportat la prevederile legale sus-citate, contrar celor susținute de către recurenta ca aceasta ar putea sa facă decontări numai prin organisme de legătura, rezulta cu claritate si certitudine faptul ca recurenta C. J. de P. C. poate fi obligata la plata sumelor de bani care au fost solicitate.

Prevederile art. 1 si ale art. 2 din Instrucțiuni, de care se prevalează recurenta in motivarea recursului, nu au nicio legătura cu prezenta cauza, raportat la faptul ca art. 1 face mențiuni cu privire la "C. legal" al Instrucțiunilor, iar art. 2 stabilește principiul prioritarii regulamentelor comunitare asupra legislației române în vigoare, având în vedere că regulamentele comunitare sunt direct aplicabile și obligatorii în toate elementele lor, în caz de conflict cu legislația română în vigoare, prevederile actelor comunitare vor prevala asupra legislației naționale.

Drept urmare, susține ca in mod corect a fost reținut de către instanța de fond, ca reclamantul, in calitate de cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, avea nevoie de intervenție medicala de urgenta intr-un alt stat membru si ca solicitarea acestuia de a efectua deplasarea, intervenția chirurgicala si tratamentul reparator in străinătate nu-i puteau fi refuzate.

Contrar celor susținute de către recurenta, reclamantul este îndreptățit să beneficieze de compensații bănești, respectiv de indemnizație pentru incapacitate temporara de munca si de compensație pentru atingerea integrității.

Indemnizația pentru incapacitate temporara de munca i se cuvine pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului de munca, respectiv (...) si sfârșitul lunii următoare celei in care s-a dat avizul de pensionare. V. compensației pentru atingerea integrității este de 12 salarii medii brute pe economie.

Chiar angajatorul reclamantului, S. M. C. T. S., a achitat asigurările de sănătate in R., in calitate de cetățean al unui stat membru al U.E. reclamantului i se aplica prevederile R. (CEE) nr. 1.408/71 si ale R. (CEE) nr. 5.. Nu pot fi reținute drept pertinente apărările invocate de câtre recurenta referitoare la faptul ca cele acordate de către instanța de fond reprezintă un abuz de drept.

Atât timp cat reclamantul a făcut dovada tuturor cheltuielilor pe care le-a efectuat in străinătate, cheltuieli care au fost suportate in exclusivitate de către membrii familiei acestuia, iar instituțiile medicale din tara nu i-ar fi putut oferi un tratament adecvat, consideră ca obligarea instituțiilor statului la restituirea tuturor acestor cheltuieli este absolut legala.

Raportat la starea de sănătate pe care a avut-o ulterior accidentului de munca si raportat la faptul ca nicio instituie medicala din tara nu-i putea oferi tratament medical adecvat, chiar daca contribuțiile sociale au fost plătite in tara, subsemnatul apreciază că era îndreptățit sa solicite, sa obțină si sa beneficieze de tratament medical de specialitate in străinătate, respectiv la unitatea medicala cea mai apropiata care putea oferi serviciile medicale necesare salvării vieții acestuia.

Nu au fost administrate probe noi.

Trecând la analizarea sentinței prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale în vigoare, Curtea a reținut următoarele:

1. Cheltuielile de spi talizare, pentru artic ole medicale efectua te în afara țării

și cele pentru transportul pe ruta B.-V.

Solicitarea reclamantului în sensul acordării cheltuielilor menționate a fost admisă în parte, respectiv în limita sumei de 73.581 euro, temeiul legal reținut de către prima instanță fiind reprezentat de dispozițiile art. 22 lit. c din R. CEE nr.

1..

Cu toate că a procedat corect aplicând dispozițiile comunitare menționate, raționamentul primei instanțe care a condus în această direcție a fost unul eronat.

A., aceasta a făcut trimiteri contradicțiile ce subzistau în perioada de referință în legislația internă. În concret a subliniat că revederile art. 8 din L. nr.

3., privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale vin în contradicție cu art. 1 din O. nr. 1., pentru aprobarea normelor metodologice privind rambursarea și recuperarea cheltuielilor reprezentând asistența medicală acordată în baza documentelor internaționale, sub aspectul instituției abilitate și obligate să suporte prestații de asigurări sociale sau de sănătate.

De asemenea, a mai reținut că R. CEE nr. 1. a fost implementat în dreptul intern doar prin O. nr. 5. emis de președintele C. N. de A. de S.

Ceea ce a omis însă prima instanță să aibă în vedere este faptul că R., ca act comunitar are aplicabilitate directă, ceea ce înseamnă că intrarea lui în vigoare în favoarea sau în dauna subiectelor de drept se realizează independent de orice măsură de preluare în dreptul național.

Practic, statele membre sunt obligate, în virtutea obligațiilor ce decurg din

Tratat și asumate prin ratificarea acestuia, de a nu obstrucționa efectul direct inerent regulamentelor și altor norme juridice comunitare.

Prin urmare, R. CEE nr. 1. și R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 1.408/71, în forma modificată, au devenit direct aplicabile începând cu data de (...), nefiind necesară nici o măsură de implementare a acestora în legislația națională.

Un alt aspect omis de către prima instanță, privește faptul că prin art. 1 din

R. CE nr. 1971/2006 din (...), publicat în Jurnalul Oficial L 363 din (...), cele două Regulamente evocate au fost modificate, iar prin prevederile al. 2 s-a extins aplicarea acestora și în cazul R., începând cu data aderării.

E. adevărat că în anul 2008 a fost emis O. nr. 592, pentru aprobarea N. metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din R. a formularelor emise în aplicarea R. (CEE) nr. 1.408/71 al C. privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității, precum și a R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 1.408/71, însă această măsură se încadrează în obligația pozitivă a statelor de a asigura aplicarea simultană și uniformă a regulamentelor comunitare și nu poate avea valoarea unei „implementări în legislația națională a R. nr. 1., care, de altfel ar fi lipsită de interes prin prisma efectului aplicării directe ";.

În concret, dispozițiile art. 22 al. 1 lit. c din R. nr. 1., stipulează că

„lucrătorul salariat sau lucrătorul care desfășoară o activitate independentă care îndeplinește cerințele impuse de legislația statului competent pentru a beneficia de prestații, luând în considerare dacă este cazul, dispozițiile art. 18 ș i c are es te

au tor iz at de ins tituț ia co mpe ten tă s ă se depl aseze pe ter itor iul unu i al t s tat me mbru pentru a beneficia de tratament corespunzător bolii sale (i) are drep tul l a pres taț ii

în n atur ă ( acordate pe seama instituției competente de instituția de la locul de

ședere sau de reședință, în conformitate cu dispozițiile legislației aplicate derespectiva instituție, ca și cum ar fi asigurat la aceasta; cu toate acestea, durata de acordare a prestațiilor este reglementată de legislația statului competent;)

s au/ș i (ii) pres taț ii î n nu mer ar (acordate de instituția competentă în conformitatecu dispozițiile legislației pe care o aplică; cu toate acestea, prin acord între instituția competentă și instituția de la locul de ședere sau reședință, astfel de prestații pot fi acordate de această din urmă instituție, pe seama celei dintâi, în conformitate cu dispozițiile legislației statului competent.";)

C. art. 21 din R. nr. 5. de aplicare a R. nr. 1., referitor la aplicarea art. 22 din R. nr. 1., statuează că „pentru a beneficia de prestații în natură în temeiul articolului 22 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din regulament un lucrător salariat sau un lucrător care desfășoară o activitate independentă trebuie să prezinte instituției de la locul de reședință un atestat care să certifice că are dreptul să primească în continuare prestațiile menționate. Acest atestat care se eliberează de instituția competentă indică în special, dacă este cazul, perioada maximă în care aceste prestații pot fi acordate in continuare, în conformitate cu dispozițiile legislației statului competent. La cererea persoanei in cauză, atestatul poate fi eliberat după plecarea sa dacă, din motive de forță majoră, nu poate fi întocmit înainte.

(2) Articolul 17 alineatul (9) din regulamentul de aplicare se apucă prin analogie.

(3) A.eatele (1) și (2) se aplică prin analogie în ceea ce privește acordarea prestațiilor în natură în cazul prevăzut la articolul 22 alineatul (1) litera (c) punctul (i) din regulament.

Prin R. CE nr. 1791/2006 au fost instituite o serie de modificări, inclusiv cu privire la anexa 2 din R. (CEE) nr. 5. de stabilire a normelor de aplicare a R. (CEE) nr. 1.408/71, fiind stabilit că în materia accidentelor de muncă și boli profesionale, privitor la plata de prestații în natură sau prestații în numerar, instituția abilitată la care se face trimitere prin dispozițiile art. 18-22 din R. nr. 1., respectiv R. nr. 5., este C. J. de P. ș i al te drep tur i de as igur ăr i soc iale.

Contrar celor reținute de către prima instanță și având în vedere dispozițiile comunitare evocate, Curtea reține că la data producerii accidentului de muncă, (...), era aplicabilă procedura mai sus amintită, ceea ce implica obligația reclamantului, sau, după caz, a rudelor acestuia de a face demersurile necesare în vederea obținerii autorizației de la instituția competentă - C. J. de P. C., pentru ca ulterior acesta să poată beneficia de restituirea cheltuielilor ocazionate pe durata internării în cadrul clinicii AKH din V.

După cum se poate remarca, normele comunitare menționate prevăd inclusiv procedura de urmat în cauzele de urgență, cum a fost de altfel și situația reclamantului, stabilind în mod expres că într-o atare situație, autorizarea necesară se poate obține ulterior.

Nu se poate afirma că reclamantul a rămas în pasivitate până la data învestirii instanței. Din scriptele de la filele 54 și 93, volumul I din dosarul de fond, rezultă că acesta a demarat demersurile în vederea recuperării cheltuielilor ocazionate de tratamentul medical, însă solicitările acestuia au fost adresate unor instituții necompetente, respectiv, C. de A. de S. C. și C. N. de P. P., deși instituția abilitată era la acea dată C. J. de P. C.

Documentația de la dosar nu confirmă existența unui demers în acest sens la C. J. de P. C., nefiind depusă la această instituție din partea reclamantului sau a reprezentaților convenționali, nici până în prezent, o astfel de cerere.

Cum reclamantul nu a urmat procedura prevăzută prin cele două

Regulamente, solicitarea acestuia de restituire a cheltuielilor menționate pentru articole medicale formulată în contradictoriu cu pârâta CJP C. nu trebuia

validată, nici măcar parțial, de către prima instanță.

Cu toate acestea, considerentele reținute nu sunt de natură să profite pârâtei CJP, respectiv nu pot avea ca efect admiterea recursului formulat de către această pârâtă, în contextul în care prin propriul memoriu de recurs, depus în termenul legal, nu a înțeles să invoce aceste motive. Întrucât nu suntem în prezența unor motive de ordine publică, acestea nu pot profita recurentei CJP C.

În concret, recurenta s-a limitat să invoce doar excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește, susținând totodată calitatea procesuală pasivă a pârâtei C. de A. de S. a J. C. prin trimiteri la dispoziții legale care însă au căpătat forma evocată prin modificări intervenite ulterior datei de (...), respectiv în anul 2008 și 2009 (art. 82, art. 116 din O. nr. 450/2006).

În măsura în care argumentele evocate ar fi interpretate în favoarea recurentei pârâte CJP și având în vedere că acestea nu sunt de ordine publică, s- ar ajunge la situația încălcării principiul neagravării situației în recursul reclamantului, ceea ce contravine intenției legiuitorului.

Prin urmare, deși acțiunea reclamantului sub acest aspect este nefondată,

Curtea nu poate proceda la reformarea sentinței sub acest aspect.

P. argumentele deja expuse, Curtea găsește ca fiind fondate, în raport de aceste pretenții, excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor C. N. de P. P., C. de A. de S. a J. C. și SC M. SA.

2. a) indemnizația pentru incapacitate temporară de munc ă

Reclamantul recurent consideră că este îndreptățit să i se acorde o indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului de munca, respectiv (...) si sfârșitul lunii următoare celei in care s-a dat avizul de pensionare.

În acest sens, face trimiteri la dispozițiile art. 18 al. 1 lit. c din L. nr. 3. care prevăd că „asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au dreptul la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.

Referitor la acest aspect, Curtea notează că Secțiunea a 3-a a legii menționate cuprinde reglementarea procedurii de acordare a acestei indemnizații, stabilind, totodată prin dispozițiile art. 34 că această indemnizație se suportă în primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

De asemenea, art. 37 stipulează că indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă și bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispozițiilor legale.

Prevederile arătate se completează și cu cele ale art. 42 și următoarele din O. nr. 450 din 6 iunie 2006 și cele ale O.ui nr. 825 din 5 iulie 2006, pentru aprobarea N. metodologice de aplicare a nr. 3. privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare.

Ținând seama de dispozițiile legale evocate, Curtea apreciază că în raport de acest petit calitatea procesuală pasivă aparține exclusiv angajatorului, în spețăpârâtei SC M. SA, care are obligația de legală de a plăti indemnizația pentruincapacitatea de muncă.

Însă îndeplinirea acestei obligații se corelează cu obligația persoanei interesate, în speță, a reclamantului de a formula o cerere în acest sens în vederea acordării însoțită de documentația specifică (certificatul de concediu medical; procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă; F. sau procesul- verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului, respectiv fișa BP2, după caz). Întrucât reclamantul nu a adresat o astfel de cerere angajatorului SC M. SA, nu se justifică acordarea acestei indemnizații.

Netemeinicia acestei cereri derivă din neîndeplinirea procedurii legale în vederea acordării și, nicidecum, din plata acestei indemnizații, cum greșit a reținut instanța fondului.

Aceasta din urmă a calificat eronat înscrisurile de la filele 86-88, volumul I din dosarul de fond, în condițiile în care acestea nu fac dovada plății indemnizației pentru incapacitate de muncă, ci doar probează plata sumei de

10.000 lei, cu titlu de „. umanitar";, acordată exclusiv la inițiativa angajatorului.

În contextul expus, Curtea notează că celelalte pârâte - C., CAS C. și CJP C. nu au legitimitate procesuală pasivă privitor la această solicitare. b) compensații pentru atingerea integrității

Potrivit art. 42 din L. nr. 3. "Au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20 - 50%". Această compensație se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 42.(art. 43)

Curtea notează că nici această solicitare a reclamantului nu poate fi primită, în contextul în care legiuitorul subordonează acordarea acestei compensații de depunerea unei cereri în acest sens, respectiv, de reducerea capacității de muncă între 20-50%.

Dincolo de faptul că reclamantul nu a adresat asigurătorului o cerere în sensul menționat, se constată că nici capacitatea de muncă a acestuia nu a fost redusă sub 50%.

De altfel, prevederile art. 63 din normele de aplicare a L. nr. 3., dispun în mod expres că aceste compensații sunt acordate, cu respectarea procedurii, exclusiv persoanelor cărora li se recunoaște, prin decizie invaliditatea. Or, prin decizia nr. 775/(...) (f. 23 volumul I dosar fond) emisă de cabinetul de expertiză M. și recuperare a capacității de M., s-a dispus pensionarea pentru invaliditate a reclamantului, acesta având termen de revizuire la data de (...).

În privința calității procesuale pasive în raport de acest petit, Curtea constată că aceasta aparține exclusiv pârâtei C. J. de P. C. pentru argumentele ce urmează:

E. adevărat că prin prevederile al. 1 ale art. 8 din legea nr. 3., legiuitorul a stabilit că are calitate de asigurător C. N. de P. și A. D. de A. S. (în prezent C. N. de P. P.). Însă, prin dispozițiile al. 2 ale aceluiași articol, s-a subliniat în mod expres că atribuțiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii, în speță C. J. de P. C.

În concret, C. J. de P. C. este o structură descentralizată a pârâtei C. (în prezent C.), cu personalitate juridică, care, în această materie, stă în nume propriu în fața instanțelor judecătorești și în relațiile cu terții.

De altfel, art. 4 din HG nr. 258/2001 privind S. C. N. de P. și A. D. de A. S., statuează că această instituție exercită controlul aplicării unitare a legislației în domeniul său de competență la toate categoriile de persoane fizice și juridice cărora le revin drepturi și obligații care decurg din reglementările privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, iar art. 7 prevede doar atribuții de control și îndrumare în această materie.

Referitor la antrenarea răspunderii pârâtei SC M. SA, Curtea observă că, într-adevăr, prin dispozițiile art. 44 din legea nr. 319/2006 se instituie o răspundere a angajatorilor în această materie, însă aceasta are un caracter subsidiar.

Cum în cauză pretențiile reclamantului s-au dovedit a fi nefondate, pentru argumentele deja arătate, și având în vedere caracterul subsidiar al răspunderii pârâtei angajatoare SC M. SA, nu poate fi primită nici solicitarea reclamantului în privința acestei pârâte.

Ținând seama de considerentele expuse, în baza art. 312 al. 1, 3 Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâta C. N. de P. P. (Fostă C. N. de P. și A. D. de A. S.) și va modifica în parte sentința atacată însensul că va respinge acțiunea reclamantului G. I. în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii.

De asemenea, în conformitate cu art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă va respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul G. I. și de pârâta C. J. de P. C. împotriva aceleiași hotărâri.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

P. ACE. MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta C. N. DE P. P. (FOSTĂ C. N. DE P. SI A. D. DE A. S.) împotriva sentinței civile nr. 550 din (...) a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea reclamantului G. I. în contradictoriu cu pârâta C. N. DE P. P. (FOSTĂ C. N. DE P. SI A. D. DE A. S.) pentru lipsa calității procesuale pasive.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul G. I. și de pârâta C. J. DE P. C. împotriva aceleiași hotărâri.

Fără cheltuieli de judecată în recurs. D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

S. D. L. D. D. G. C. M.

Red. /dact./ DG

2 ex./(...) Jud.fond: M.F.B.

← Decizia civilă nr. 4332/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări...		Decizia civilă nr. 351/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... →

Decizia civilă nr. 453/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 453/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale