Decizia civilă nr. 47/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 47/RC/2012
Ședința 8 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea S. A. EVA împotriva deciziei civile nr. 2. din 24 ianuarie 2012, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimata C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare a fost comunicată intimatei și este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele contestației în anulare contestatoarea a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată contestația în anulare în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 255 din (...) a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr.
(...), a fost respinsă ca nefondat recursul declarat de reclamanta S. A. EVA împotriva sentinței civile nr. 4374 din (...) a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. (...) care a fost menținută.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut următoarele:
În mod corect recurenta contestatoare invocată în sprijinul cererii sale prevederile art. 107 alin. 3 din L. 2., potrivit cărora pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
A. normă trebuie însă coroborată - așa cum în mod judicios a arătat instanța de fond - cu regula impusă de art. 165 alin. 2 din același act normativ,
și anume aceea potrivit căreia: „ La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt
dovedite cu adeverințe eliberate de unități , conform legislației în vigoare"; .
Cu alte cuvinte, este adevărat că pensia poate fi revizuită prin luarea în calcul a altor venituri ce nu au fost avute în vedere la stabilirea inițială a acestora, cu îndeplinirea a două condiții: veniturile suplimentare să fie sporuri cu caracter permanent și acestea să fie înscrise fie în carnetul de muncă, fie în adeverințe.
Nu este necesară așadar „o corecție"; anterioară a cărții de muncă, astfel cum greșit a înțeles recurenta, ci este suficient ca aceste venituri să fie evidențiate în mod distinct ca sporuri într-o adeverință emisă de fostul angajator.
Recurenta a depus o adeverință de venituri, însă aceasta nu corespunde formal cerințelor legale: cuprinzând doar sume brute, nedefalcate - chiar dacă acestea sunt superioare celor înscrise în cartea de pensii - nu poate fi verificată nici de către intimata C. J. de P. C., nici de către instanța de judecată cerința imperativă ca venitu l suplimentar să fie î n fapt un spor cu ca racter permanent, și nu al alt tip de venit.
Ca atare, nu poate fi vorba de vreo aplicare discriminatorie a legii - regulile fiind aceleași pentru toți cetățenii aflați în situații identice sau similare - ci de o simplă cerința de înscriere în adeverință în mod distinct a sporurilor ce se doresc a fi luate în calcul la recalcularea pensiei.
Or, așa cum s-a subliniat, adeverința nr. 175/(...) eliberată de SCM I. C.-N. nu identifică aceste sporuri, motiv pentru care în mod corect instanța de fond a respins cererea reclamantei recurente, neputând fi verificată îndeplinirea condiției prevăzute de art. 165 alin. 2 din L. 2..
În consecință, pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, Curtea a respins ca nefondat recursul formulat reclamanta S. A. EVA împotriva sentinței civile nr. 4374 din (...) a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care a menținut-o.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare reclamanta S. A. EVA, solicitând în temeiul art. 317 alin. 2 și 318 alin. 1 Cod procedură civilă anularea hotărârii atacate și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură efectuat în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației s-a arătat că dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale constând în interpretarea greșită a diferențelor de sume între venitul brut total și între salariul de bază, ca nefiind sporuri cu caracter permanent din salariul, care se iau în considerare la calcularea punctajului anual de pensii. D. instanță aceste diferențe trebuie evidențiate separat în adeverințele prezentate. Acest lucru contrazice solicitărilor instanței prin adresa sa, către reclamantei, din data de 13 decembrie 2011, ca sa depun la dosar un act din care sa rezulte venitul brut realizat lunar pentru perioada indicata în adeverința emisă de I. SCM, cu mențiunea daca s-a reținut CAS pentru aceasta. Pe lângă adeverința nr.175 din (...), a depus adeverința nr.1030 din 2011, din care au rezultat datele solicitate de instanța, prin adresa sa. A. adeverință nici nu a fost amintită în motivările instanței. Înțelege independența judecătorilor, dar prevederile legale și ei trebuie sa respecte. Consideră ca acest lucru prezentat nu este în concordanta cu prevederile Legii nr.303/2004 privind judecarea cu buna credința, și nici cu art.129 C. proc.civ. cu îndrumarea data. Consideră ca recursul a fost respins fără ca el sa fi fost judecat în fond. Cu toate ca se găsesc în dosarul acțiunea, anexez din nou adeverința nr.1030 și scrisoarea instanței prin care a solicitat acest document, ținând seama importanta acestora la dezlegarea acțiunii.
Instanța greșește față de art.137 C. civ. când nu pronunță mai întâi asupra excepției de procedura ridicate în recurs.
Respingând recursul a omis sa cerceteze motivul de recurs referitor la venitul total brut, după care s-a plătit contribuțiile CAS și pensia suplimentară, atât din partea angajatului cât și din partea angajatorului. Acest lucru reiese din adeverințele ce se găsesc în dosarul acțiunii. Instanța astfel n-a analizat prevederile art. 6 alin. 2 și 7 din L. nr.34 din 14 iunie 1993.
Analizând contestația în anulare formulată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de A. reține următoarele:
Deși contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 317 alin. 2 și
318 alin. 1 Cod procedură civilă, din dezvoltarea motivelor de contestație în anulare, se constată că s-au invocat cele două motive prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă, referitoare la eroarea materială și la nepronunțarea asupra unui motiv de recurs.
Prin „eroare materială";, ca temei al unei contestații în anulare în sensul art. 318 Cod procedură civilă se înțelege orice eroare materială evidentă de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite. În această categorie se încadrează erorile comise în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului, cum ar fi de exemplu, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Drept urmare, greșelile instanței de recurs care pot deschide calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecata, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor legale, contestația în anulare neconstituind un mijloc de reformare a unei hotărâri, chiar și greșite, date în recurs, întrucât instanța este ținută să verifice numai dacă există vreunul din motivele limitativ prevăzute de lege ce permit să examineze justețea soluției pronunțate.
Contestatoare invocă în esență modul greșit în care instanța de recurs a interpretat „diferența dintre venitul brut și salariul de bază, ca nefiind sporuri cu caracter permanent care se iau în considerare la stabilirea pensiei";.
Drept urmare, motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în cele prevăzute limitativ în dispozițiile legale menționate anterior și reiterează motivele expuse în întâmpinarea din recurs, scopul urmărit fiind acela de a se obține o nouă examinare a cauzei sale soluționate în mod irevocabil, fapt care încalcă principiul securității juridice și dreptul la o instanță, componente esențiale ale sistemului de garanții instituit prin art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Popov contra Republicii Moldova, nr.2, Hotărârea CEDO din 6 decembrie 2005).
De asemenea, în Cauza Mitrea contra României (Hotărârea din 29 iulie
2008) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „dreptul la un proces echitabil înaintea unui tribunal, după cum este garantat de A. 6 alineatul 1 trebuie să fie interpretat în conformitate cu Preambulul la C., care prevede, printre altele, că statul de drept face parte din patrimoniul comun al S. C. U. dintre aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul certitudinii legale, care impune, inter alia, ca în cazurile în care instanțele au soluționat definitiv o problemă, hotărârea acestora să nu mai fie pusă sub semnul întrebării";.
În consecință, Curtea apreciază că susținerile contestatoarei necesită o analiză în drept și nu se încadrează prin urmare în noțiunea de greșeală materială prevăzută de art. 318 Cod procedură civilă.
Art. 318 teza a II-a Cod procedură civilă prevede că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. A doua teză a art. 318 Cod procedură civilă are în vedere însă numai omisiunea de a examina unul din motivele de recurs, iar nu de a răspunde la fiecare argument de fapt și de drept invocat de parte.
Contrar celor invocate de contestatoare, instanța de recurs s-a pronunțat în mod expres cu privire la discriminarea invocată prin cererea de chemare înjudecată și memoriul de recurs, calificând implicit excepția intitulată „de discriminare neconstituțională"; ca fiind o apărare de fond și analizând-o ca atare.
De asemenea, așa cum rezultă din considerentele deciziei, instanța de recurs s-a pronunțat și cu privire la „. carnetului de muncă necesară în opinia contestatoarei conform Legii 34/1993, arătând că adeverința depusă la C. J. de P. C. nu îndeplinește condițiile prevăzute de L. 2. pentru a putea fi valorificată.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 320 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondată contestația în anulare formulată în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondată contestația în anulare declarată de contestatoarea S. A. EVA împotriva deciziei civile nr. 255 din (...) a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. G. S. D. L. D.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...)
Jud.recurs: D.C.G./G.L.T./I.T.
| ← Decizia civilă nr. 662/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1392/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
