Decizia civilă nr. 4762/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4762/R/2012
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: G.-L. T.
JUDECĂTOR: I. T.
GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S. L. M. împotriva sentinței civile nr. 8516 din 30 august 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe intimatele pârâte C. J. DE P. C. și C. L. DE P. D., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei recurente - avocat W. M. din cadrul Baroului C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatelor și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantei solicită în probațiune efectuarea unei adrese la S. M. D. cu solicitarea de a face precizări cu privire la veniturile nete ale reclamantei respectiv să prezinte cauza pentru care nu s-ar fi reținut CAS și pensie suplimentară pentru gărzile efectuate de reclamantă..
Curtea după deliberare, față de probele existente deja la dosar, apreciază că efectuarea unei adrese în sensul solicitat de reprezentanta reclamantei este inutilă dezlegării cauzei, fiind depuse adeverințe la dosar iar cadrul legal este stabilit.
Reprezentanta reclamantei declară că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri în probațiune sau de altă natură, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei susține recursul astfel cum a fost formulat în scris solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței fondului și în consecință admiterea acțiunii reclamantei și a se dispune luarea în considerare a veniturilor obținute din gărzile efectuate de reclamantă la calculul pensiei. Solicită și cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial sens în care depune chitanță la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistrată la data de (...), reclamanta S. L. M. solicitat obligarea pârâtei C. J. DE P. C. să emită o nouă decizie de pensie cu luarea în considerare a datelor din adeverința nr. 8525/(...) eliberată de S. M. D.
În motivare s-a arătat că a depus adeverința referitoare la veniturile realizate prin gărzi la C. L. de P. D., la (...), însă pârâta nu a ținut cont de acestea deși la majoritatea colegilor săi situația a fost diferită.
Pârâta, prin întâmpinare, a arătat că nu poate lua în considerare datele din adeverință deoarece nu a fost reținut și virat CAS-ul.
Prin sentința civilă nr. 8516 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), afost respinsă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta este pensionată și prin adeverința nr. 8525/(...) eliberată de S. M. D. privind veniturile realizate din gărzi s-a arătat că nu s-a reținut și virat CAS-ul și pensia suplimentară.
Conform principiului contributivității, prevăzut de art.2 lit.c din L. nr.
263/2010, în stabilirea cuantumurilor pensiilor și a altor drepturi acordate, trebuie să se reflecte întreaga activitate desfășurată și întreaga perioadă de cotizare, inclusiv perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare.
Potrivit art. 96 alin.2 din L. nr. 263/2010, punctajul asiguratului se calculează prin raportarea veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale sau după caz, a venitului lunar asigurat, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă.
Valorificarea unor perioade dovedite cu adeverințe emise de unitățile ori societățile unde și-au desfășurat activitatea asigurații se face prin recalcularea pensiei.
Pensia poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia și după data înscrierii la pensie, conform art.107 alin.3 și 4 din L. nr. 263/2010, iar sumele rezultate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Conform prevederilor art.3 alin.2 și art.166 din L. nr.263/2010 coroborate cu prevederile art. I și II din Anexa 15 la N. de aplicare a dispozițiilor Legii nr.263/2010, prin sintagma „. brut realizat lunar"; se înțelege venitul brut în bani achitat din fondul de salarii, reprezentând salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexările, compensările și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază, sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă, activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate, activitate desfășurată de nevăzători, munca prestată în schimbul de noapte, îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază, sporul de fidelitate și altele asemănătoare. De asemenea, sunt incluse sumele plătite pentru timpul nelucrat (concediu de odihnă, concediu de studii, zile de sărbători, zile de repaos suplimentar) și orice alte întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților.
Raportat la considerentele arătate mai sus, instanța în temeiul art.153 lit. f și lit. g coroborat cu art. 156 din L. nr. 263/2010, a respins acțiunea ca neîntemeiată deoarece nu pot fi luate în considerare veniturile pentru care nu au fost reținute și virate cotele de CAS și cele privind pensia suplimentară deoarece s-ar încălca principiul contributivității.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata în recurs.
În motivarea s-a arătat în esență că în perioada 1968-iunie 2005 a efectuat ore de garda, prestate peste timpul normal de muncă, venituri prezentate în
„adeverința"; cu nr. 8525/(...), emis de S. M. D. A.-se intimatei pentru a se considera gărzile în calculul pensie, aceasta a exprimat punctul de vedere potrivit căruia, întrucât în adeverință nu s-a consemnat ca s-ar fi achitat CAS și pensiesuplimentara, nu se pot lua în considerare acele venituri, punct de vedere din adresele nr. 9855/(...) și nr. 3245/(...).
Recurenta a insistat, solicitând explicații de la S. M. D., pentru a identifica situația acestor gărzi, modalitatea legala de achitare a CAS și pensiei suplimentare, să se motiveze cauza pentru care nu s-ar fi reținut CAS și pensie suplimentară. Instituția i-a răspuns prin adresa nr. 7447/(...), după pronunțarea sentinței, precizând că:
- pentru gărzile efectuate înainte de (...), nu s-a reținut contribuție pentru pensie, deoarece în acea perioada (adică până în (...)), se reținea contribuție pentru pensie din salariu de încadrare și sporurile fixe, iar gărzile nu erau sporuri fixe;
- în ce privește CAS, acesta nu a fost reținut de la angajat, deoarece numai angajatorul plătea procent din fondul de salarii.
Mai multe persoane având aceeași situație ca recurenta, au avut câștig de cauză în fața instanței.
Se critică sentința sub aspectul punctului 7 al art. 304 C.proc.civ., cu motivarea că practic, hotărârea fondului nu este motivată, cu excepția ultimului alineat, care practic este o parte teoretica a legii și nu exista aplicate în speță.
Pe fond, se arată că anterior (...), baza de calcul a pensiei era stabilita prin
L. nr. 3., existând o perioada în care angajații nu plăteau contribuție de asigurări sociale și aceasta contribuție era plătita doar de angajator, pentru întreg fondul de salarii. C. plătita în acea perioada de angajați era denumita contribuție pentru pensie suplimentara și pentru aceasta se acorda o majorare a punctajelor anuale, separat.
Baza de calcul a pensiei este constituita din salariul tarifar înscris în carnetul de munca și sporurile permanente prevăzute în L. nr. 57/1974, cum a fost modificata prin L. nr.49/1992 .
Art. 25 din L. nr.57/1974 - la pct.1, arata ca orele de garda, prestate peste timpul normal de munca, sunt considerate sporuri cu caracter permanent.
Ulterior datei de (...), baza de calcul a fost stabilita prin L. nr. 1., până la data de (...) și respectiv, prin L. nr.263/2010, după (...).
Tot sporuri cu caracter permanent prevede și L. nr.49/1992, atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare acestei legi.
Sunt evocate și prevederile art. 3 și 64 din L. nr.3., art. 4 alin.2 din O. nr.
4., art. 23 și art.78 alin.4 al Legii nr.1..
Combinând toate argumentele, apare ca s-a reținut contribuție pentru pensie suplimentara, potrivit prevederilor legale amintite, iar angajatul nu avea obligația sa plătească CAS, însă angajatorul, care avea aceasta obligație, și-a îndeplinit-o, este vădit ca baza de calcul implica nivelul venitului brut realizat, pentru care s-a plătit contribuție, or venitul brut are componentele mai sus defalcate.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare a arătat că instanța de fond a reținut corect faptul ca excluderea expresa de către legiuitor, la fel ca și necontributivitatea exclud luarea adeverințelor în calcul.
Subliniază în plus că adeverința nr. 8525/(...) mai mult nu poate fi luata în calcul deoarece conține sume după (...) până inclusiv în 12.2002.
O data cu intrarea în vigoare a Legii nr.1., adică (...), evidenta angajaților apare computerizat după CNP. Așadar aceasta este data de la care se iau în considerare ca dovada la pensie (art. 8 din L. nr.1.) sumele care au reprezentat baza contribuției de asigurări sociale. Potrivit art. 23 al legii nr.1.(1) baza lunara de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților oconstituie: a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile.
Suma contributiva este globala (înglobând salariul, inclusiv sporurile) și la aceasta suma indicata de angajator se virează CAS lunar.
Declarația nominala informatica reflecta contribuția conform noilor reglementari ale Legii nr.1..
Astfel, dovada luata în calcul trebuie sa fie adeverința privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual în vederea stabilirii pensiei.
Adeverințele nu sunt dovada după (...) deoarece pot eluda principiul contributivității verificat informatic după (...).
Astfel, pârâta a luat în calcul aceste sume, ele fiind globale; daca reclamanta dorește sa aducă o adeverința cu sumele din care este alcătuita fiecare suma lunara, atunci angajatorul trebuie sa depună o rectificativa și sa achite toate obligațiile în acest sens pe intervalul (...)-(...). Însuși angajatorul a stipulat la sfârșit ca aceste sume nu au intrat în baza contributiva după (...). Deci este evident ca ele nu au fost cuprinse în totalul lunar. Prin aducerea unei adeverințe nu se poate eluda obligația de a își plăți contribuțiile la stat după (...) - data după care atât angajatorul cât și angajatul au datoria de a plăti.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este întemeiat și urmează a fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței în sensul admiterii în parte a acțiunii și al obligării pârâtei la recalcularea pensiei reclamantei cu luarea în considerare a veniturilor din gărzi aferente perioadei februarie 1968 - martie 2001, evidențiate în adeverința nr.
8525/(...) emisă de S. M. D., drepturile recalculate urmând a fi acordate începând cu data de (...). Se va menține dispoziția tribunalului privind respingerea celorlalte pretenții.
În acest sens, se constată că singurul motiv reținut de tribunal și de altfel invocat de pârâtă pentru a refuza recalcularea pensiei reclamantei cu luarea în considerare a veniturilor din gărzi a constat în faptul că în adeverința depusă inițial la C. J. de P. C. s-a făcut mențiunea că unitatea nu a reținut și virat CAS
și pensie suplimentară.
Ulterior pronunțării sentinței, ca urmare a solicitării reclamantei, s-au adus clarificări de la fostul angajator, care prin adeverința nr. 7447/(...) a arătat că
„pentru gărzile efectuate înainte de (...), nu s-a reținut contribuție pentru pensie deoarece în perioada respectivă se reținea contribuție pentru pensie din salariul de încadrare și sporurile fixe, conform statelor de plată. Gărzile nu erau sporuri fixe. CAS nu s-a reținut pentru angajat, numai angajatorul plătea procent din fondul de salarii, conform statelor de plată aflate în arhiva unității";.
Se constată deci că a fost eronată concluzia tribunalului, conform căreia nu s-a plătit CAS aferent veniturilor în funcție de care se solicită recalcularea pensiei.
Așa cum se observă indirect din cuprinsul adeverinței, care atestă venituri salariale ale reclamantei până în anul 2005, deschiderea dreptului de pensie s-a făcut ulterior acestei date, deci în baza Legii nr. 1., or imperativul de a se face mențiune despre plata CAS era prevăzut în anexa IV la O. nr. 4., ce vizează recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, act normativ inaplicabil reclamantei față de data la care s-a deschis dreptul său la pensie.
În plus, mențiunea din prima adeverință conform căreia unitatea nu a reținut și virat CAS și pensie suplimentară pentru aceste venituri nu poate fi interpretată, în lumina clarificărilor aduse ulterior de către unitatea angajatoare,decât ca vizând contribuția reținută din salariul angajatului pentru pensia suplimentară, în condițiile în care potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972
„Unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";, această contribuție fiind virată din fondul de salarii și datorată doar de angajator.
Potrivit prevederilor art. 4 și 44 din L. nr. 27/1966 fondurile necesare plății pensiilor, a ajutorului social și a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor și membrilor lor de familie se realizează din contribuțiile întreprinderilor, instituțiilor, altor organizații și ale persoanelor fizice care angajează, precum și din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reținere din salariu, iar potrivit prevederilor art. 3 din L. nr. 3., „fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuțiile pe care le plătesc unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat";, conturându-se ideea că plata contribuției de asigurări sociale aferentă unor drepturi salariale achitate în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 1. se făcea de către angajator, aplicat la întregul fond de salarii, situație în care, în măsura în care s-a acceptat că a fost achitată această contribuție de către S. M. D. aferent salariului de bază al reclamantei, trebuie să se accepte că s-a achitat și pentru sumele plătite acesteia pentru gărzile efectuate.
De asemenea, se constată, în raport de data la care a fost formulată cererea de recalculare a cărei respingere o contestă reclamanta, anume, (...), că legislația prevedea cu claritate, fără nici o altă condiționare în sensul atestării achitării CAS în raport de aceste venituri, imperativul de a fi avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
Astfel, art. 107 alin. 3 și 5 din L. nr. 263/2010 stipulează:
„(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. (…)
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea";.
De asemenea, în cuprinsul normelor din 20 martie 2011 de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, în anexa 15 la norme, cuprinzând sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, la punctul 22, sunt enumerate „. și alte plăți pentru activități prestate în afara obligațiilor funcției de bază și care nu fac parte din retribuție (anexa nr. V cap. II "Ocrotirea sănătății"), după cum urmează: 1. Medicii care asigură continuitatea în unitățile sanitare prin ore de gardă prestate peste timpul normal de muncă";.
Ca atare, față de toate aceste dispoziții legale, Curtea constată întemeiat recursul, pe care urmează a-l admite conform dispozitivului, în temeiul art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 7 și 9 și art. 3041 C.proc.civ. În mod evident, pretențiile de recalculare a pensiei prin luarea în considerare a veniturilor atestate prin adeverință pentru perioada ulterioară datei de (...) nu pot fi admise, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 10 din L. nr. 263/2010, „(1) Pentru perioadele de după 31 martie 2001, declarația nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) și (2) constituie documentul pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual pentru asigurații sistemului public de pensii, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c). (2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), declarația prevăzută la art. 7 alin. (1) și (2) constituie singurul document pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul anual de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) În situațiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1) și (2), derularea raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declarația nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare și a punctajului anual, pot fi valorificate și alte acte doveditoare, întocmite în condițiile legii";. În temeiul art. 274 C.proc.civ., căzând parțial în pretenții, intimata pârâtă va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu avocațial parțial, proporțional cu măsura în care au fost admise pretențiile obiect al litigiului. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E: Admite recursul declarat de reclamanta S. L. M. împotriva sentinței civile nr. 8516 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanta S. L. M. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C. și în consecință: Obligă pârâta C. J. de P. C. să recalculeze pensia reclamantei cu luarea în considerare a veniturilor din gărzi aferente perioadei februarie 1968 - martie 2001, evidențiate în adeverința nr. 8525/(...) emisă de S. M. D., drepturile recalculate urmând a fi acordate începând cu data de (...). Menține dispoziția tribunalului privind respingerea celorlalte pretenții. Obligă pe intimata C. J. de P. C. să plătească recurentei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, D. C. G. G.-L. T. I. T. N. N. GREFIER, Red.I.T./S.M. 2 ex./(...) Jud.fond. E. B.
| ← Decizia civilă nr. 4231/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 755/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
