Decizia civilă nr. 1058/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1058/R/2013
Ședința publică din data de 6 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -R. M. JUDECĂTORI: C. M.
S. -C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. T. DE P.
M. împotriva sentinței civile nr. 1882 din 20 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe reclamantul intimat M. A., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 februarie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantului intimat concluzii scrise, prin care solicită respingerea recursului și judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față.
Prin acțiunea civilă înregistrată sub dosar nr._ pe rolul T. ui M., reclamantul M. A. a chemat în judecată pârâta C. JUDEȚEANĂ DE P. M. solicitând obligarea pârâtei la recalcularea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă prin luarea în considerare și a veniturilor asigurate menționate în adeverința nr.719/_ emisă de
S.C. "ICPM"; S.A., cu acordarea noilor drepturi începând cu data de_, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că drepturile inițiale de pensionare au fost stabilite prin decizia nr. 241559/2010 și la data de_, a solicitat pârâtei recalcularea pensiei cu luarea în calcul a întregului venit asigurat, adică a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. 719/_ eliberată de S.C. "ICPM"; S.A. ce cuprinde venituri realizate în acord, pentru care, în conformitate cu Decretul nr. 389/1972, s-au achitat cotele de 15% la CAS și care nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiei, nefiind trecute în carnetul de muncă.
S-a mai arătat că pârâta a refuzat luarea în considerare a acestor venituri la recalcularea pensiei, deși aceste venituri se impun a fi valorificate
având în vedere dispozițiile art. 2 alin.1 din OUG nr. 4/2005, conform cărora recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute în Legea nr.19/2000 și ale art.2 lit.c) din Legea nr.263/2010, conform cărora drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
În drept, se invocă art. 169 din Legea nr. 19/2000, art. 107 alin.3 din Legea nr. 263/2010.
În dovedirea acțiunii, s-au depus la dosar înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât adeverința eliberată de angajator nu precizează că sporul pentru munca în acord a avut caracter permanent, iar potrivit art. 4
(2) din OUG nr. 4/2005 "sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioare datei de_ au făcut parte din baza de calcul a pensiei și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual…. sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din OUG";. În anexa la OUG nr. 4/2005 (după punctul VI) se prevede expres că
"nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord.";
Se mai invocă decizia Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 30/_, care a reținut că ansamblul dispozițiilor art. 164 alin.2 din Legea nr. 19/2000 și OUG nr. 4/2005 stabilesc care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie.
Prin sentința civilă nr.1882 din 20 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._
, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul M. A., împotriva Casei Județene de P.
M. și în consecință, a fost obligată pârâta la recalcularea pensiei reclamantului pentru munca depusă și limită de vârstă prin luarea în considerare și a veniturilor asigurate realizate în acord global potrivit adeverinței nr.719/_ eliberată de S.C. "ICPM"; S.A., cu acordarea noilor drepturi începând cu data de_ .
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit adeverinței nr. 719/_ eliberată de S.C. "ICPM"; S.A., în perioada 1977-1986, reclamanta și-a desfășurat activitatea la acest angajator după sistemul acord global, conform Legii nr. 57/74, realizând câștiguri cu caracter permanent, pentru care, în conformitate cu Decretul nr. 389/1972, s-au achitat cotele de 15% la CAS.
Prin decizia nr.19/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interesul legii, privind interpretarea art. 2 lit. e) art.78 și art. 164 alin.1 și alin.2 din Legea nr. 19/2000, art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005, s-a stabilit că formele de retribuire obținute în acord global prevăzute de art. 12 alin.1 lit.a) din Legea nr.57/74 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea, s-a plătit C.A.S.
Având în vedere interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, tribunalul a constatat că adeverința mai sus menționată întrunește cerințele legale, întrucât veniturile realizate sub formă de sporuri la acord au avut caracter permanent, au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit CAS 15% potrivit Decretului nr. 389/72.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs pârâta C. JUDEȚEANĂ DE P. M.
, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr.19/2000, cererea reclamantului de recalculare fiind înregistrată sub nr.1. din_, astfel încât recurenta consideră că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art.164 alin.(l), (2) și (3) din această lege.
De asemenea, se mai invocă faptul că că hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 4 alin.(2) din O.U.G. nr. 4/2005, în sensul că sporul la acord nu figurează printre sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare.
Se mai invocă considerentele deciziei Înaltei Curți de C. și Justiție nr.30 din 16 noiembrie 2009, prin care s-a reținut că ansamblul dispozițiilor cuprinse în art. 164 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 19/2000 și în OUG nr. 4/2005 stabilesc care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie și că, în privința perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 sunt incidente dispozițiile tranzitorii cuprinse în art.164 din acest act normativ, care permit valorificarea în procesul de stabilire a punctajelor anuale doar a veniturilor obținute ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Prin decizia nr.30/2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că textele de lege enunțate sunt "clare și lipsite de echivoc, fără ambiguități de reglementare, astfel încât nu se poate considera că problema de drept supusă examinării este susceptibilă de a fi soluționată diferit de instanțele judecătorești ... " .
Recurenta mai consideră că în cauză nu este incidentă decizia 19/2011 a Înaltei Curți de C. si Justiție, în sensul că nu este îndeplinită una din cele două condiții menționate în dispozitivul acestei decizii, în sensul că în adeverința solicitată a fi luată în considerare nu se menționează că aceste venituri realizate sub formă de spor la acord au făcut parte din salariul brut.
În drept, se invocă art.304 pct.9 C.pr.civ., le Legii nr.19/2000, ale
H.G. nr.1550/2004, ale O.U.G. nr.4/2005 și cele ale Legii nr.3/1977.
Prin concluziile scrise formulate, intimatul a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul formulat de C. JUDEȚEANĂ DE P. M.
, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 19/2011 pronunțată de către Î. Curte de Casție și
Justiție, în recursul în interesul legii
referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, la data de_, instanța supremă a reținut următoarele:
"Apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre Legea nr.
19/2000
și Legea nr. 3/1977
, în cursul anului 2005 a apărut Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior
datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
La pct. I-V din anexa la Ordon anța de urgență a Guvernului nr.
4/2005
sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din Ordonanța d e urgență a Guvern ului nr. 4/2005
, cât și cu Legea nr. 19/2000
, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, Legea nr. 19/2000
fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.
Normele speciale reprezentate de dispozițiile Ordonanței de urgență aGuvernului nr. 4/2005
se completează cu cele generale cuprinse în Legea
nr. 19/2000
, ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.";
De asemenea, s-a mai reținut că:
"În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.
19/2000
, Ordonanța de urgență a Gu vernului nr. 4/2005
fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977
, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000
, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 și Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 4/2005
.";
Deși în cauză, astfel cum a reținut și prima instanță, aplicabile sunt tocmai dispozițiile Legii nr.19/2000 și ale Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 4/2005, în mod greșit recurenta consideră că cele stabilite prin aceste decizii nu sunt obligatorii pentru instanțe.
De altfel, prin decizia nr.30/2009, Î. Curtea de C. și Justiție a analizat care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie doar prin raportare la în art. 164 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 19/2000 și OUG nr. 4/2005, cu a căror interpretare diferită a fost investit prin recursul în interesul legii, fără a avea în vedere și prevederile Legii nr.57/1974.
Ori, Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata.
Art.117 alin.3 din Legea nr.57/1974 s tabilește că în acti vitatea de
cercetare științifică, inginerie tehnologi că și proiectare, ret ribuirea este în
acord global, fapt care "putea stimula producti vitatea muncii și realizarea
unor venituri suplimentare";.
Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare realizate în acord, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverința depusă la dosar.
Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M. ui Muncii și
Protecției Sociale și M. ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor Legii
nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din
legislația de asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992
, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut
realizat de salariați, indiferent
de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizat ă
și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, câștigul t otal, astfel cum
este definit prin art.9 din Legea nr.57/1974.
Art.1 din Legea nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Astfel, Curtea reține că în mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare realizate în acord global menționate în adeverința nr.719/_ emisă de S.C. "ICPM"; S.A., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, Legii nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C.A.S..
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod.proc. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de C. JUDEȚEANĂ DE
P. M. și se va menține sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de C. JUDEȚEANĂ DE P.
M. împotriva sentinței civile nr.1882 din 20 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. -R. M. C. M. S. -C. B.
Red.:C.M.;
Tehnored.:C.M.;
2 ex./_ ;
Jud.fond: Tribunalul Maramureș: M.C. .
G.
G. C.
| ← Decizia civilă nr. 4093/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 28/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
