Decizia civilă nr. 1174/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1174/R/2013
Ședința publică din data de 13 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul F. C. împotriva sentinței civile nr. 13243 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată C. J. DE
P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs, reclamantul recurent a solicitat judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului C., reclamantul F. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P.
C. -N., anularea deciziei de pensionare nr. 167750/_ .
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la determinarea punctului anual al pensiei nu i s-au luat în considerare toate sporurile pe care le-a realizat, menționate în adeverința nr.1711/_ a RTFC C. .
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 13243 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._,
a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulata de reclamantul F. C., împotriva pârâtei C. J. DE P. C. .
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010 " (1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. ui Apărării Naționale, M. ui Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. (3) Comisia Centrală de Contestații funcționează în cadrul CNPP. (4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.";
Potrivit art. 109 alin. 2 din codul de procedură civilă "Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.";
Excepția inadmisibilității a fost invocată prin întâmpinare, în conformitate cu prevederile art. 109 alin. 3.
S-a mai reținut că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă obligatorie prevăzută de art.149 din Legea nr. 263/263, nedepunând nicio dovadă în acest sens la dosarul cauzei, ceea ce atrage inadmisibilitatea formulării acțiunii în fața instanței.
În consecință, în temeiul art. 149 din Legea nr. 263/2010 raportat la art.109 din codul de procedură civilă, prima instanță a respins ca inadmisibilă acțiunea.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamantul F. C., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Dreptul la pensie s-a născut in favoarea reclamantului la data de 0l.02.2008, când in vigoare era Legea nr.19/2000.
Se mai susține că, deși cererea de recalculare s-a făcut ulterior acestui moment, ea si-a găsit temeiul in lipsurile pe care le-a avut înca de la început decizia privind acordarea pensiei pentru limita de vârsta nr. 167750/2008.
Potrivit disp.art.89 din Legea nr.19/2000, in situația în care se constata erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați.
În aceste condiții, recurentul consideră că acțiunea se supune dispozițiilor legii nr.19/2000, lege care guvernează decizia de acordare a pensiei pentru limita de vârsta, indiferent care ar fi mențiunile înscrise in decizia de respingere a recalculării, referitoare la legea aplicabila. Art. 169 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 prevede că cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea prevăzute pentru cererea de pensionare.
În consecință, se arată că aplicarea la acest moment a dispozițiilor legii noi incalca in mod expres principiul neretroactivitatii legii civile.
Se mai invocă în acest sens și Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 octombrie 2012, în afacerea C-603/1 O, Pelati d.o.o. c. Republica Slovenă. Acțiune preliminară formulată de Upravno sodisce Republike Slovenije (Slovenia). "Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul Il alin. 1 lit. a) din Directiva 90/434 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale precum cea în cauză în acțiunea principală, care subordonează acordarea avantajelor fiscale aplicabile unei operațiuni de divizare în conformitate cu dispozițiile acestei directive condiției ca cererea aferentă acestei operațiuni să fie introdusă într-un termen determinat. Cu toate acestea, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă modalitățile de punere în aplicare a termenului menționat și, mai precis, stabilirea punctului de plecare al acestuia sunt suficient de exacte, clare și previzibile, astfel încât persoanele impozabile să își poată cunoaște drepturile și
să se asigure că acestea din urmă sunt în măsură să beneficieze de avantajele fiscale prevăzute de dispozițiile acestei directive".
Se consideră că în cauza, este încalcat principiul efectivitatii la care se refera decizia mai sus indicata.
Recurentul mai arată că este binecunoscut ca organele fiscale nu infirma actele pronuntate in faza procedurii prealabile, prin urmare respectarea termenului de 30 de zile de depunere a contestatiei la comisia de contestații
competenta conform legii este lipsita de orice eficacitate practica. In plus, se arată că in acest mod se ajunge la incalcarea dreptului de acces la justiție.
Mai mult, potrivit art.l09 al.3 Cod.proc.civ., neîndeplinirea procedurii prelabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sanctiunea decăderii.
Se arată de către recurent că primul termen de judecata cu procedura îndeplinita a fost la data de_, cand instanta a dispus amânarea cauzei pentru termenul din_, motivat de lipsa dosarului de pensie. Parata a fost legal citata pentru acest termen si i s-a pus in vedere sa depună întampinare cu 5 zile inaintea termenului de judecata.
În cauză, se arată că întâmpinarea a fost depusă la data de_, dupa primul termen de judecata, astfel cum este el prevazut de art.134 Cod.proc.civilă si la mai mult de 5 zile dupa termenul fixat de instanța in acest sens.
În aceste conditii, recurentul consideră că nedepunerea întampinarii în termen si neformularea la termenul procedural a exceptiei inadmisibilității, duc la decaderea paratei din dreptul de a mai invoca exceptia, in condițiile art.136 rap.la art.l09 al.3 c.proc.civ.
Pe fondul cauzei, recurentul arată că își menține motivele din actiunea principală, invocând decizia nr.19/_, prin care s-a stabilit in mod expres ca formele de retribuire obținute in acord global vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Se mai arată că, înscrisurile depuse la dosar de către reclamant probează care a fost salariului său brut și faptul ca toate sporurile solicitate au făcut parte din suma contributiva.
Analizând recursul formulat de reclamantul F. C., prin prisma motivelor de recurs invocate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentul a fost înscris într-adevăr la pensie în anul 2008, în temeiul Legii nr.19/2000 și, prin cererea înregistrată la C. J. de P. C., la data de_, după intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010, acesta a solicitat recalcularea pensiei sale, prin luarea în considerare a veniturilor menționate în adeverința nr.1711/_ a RTFC C.
Prin decizia nr.167750/_, intimata a respins cererea acestuia, având în vedere faptul că sumele realizate prin munca în acord nu se utilizează la calculul pensiei, reținând ca fiind incidente în cauză dispozițiile Legii nr.263/2010.
În mod corect prima instanță a constat că cererii de recalculare a pensiei formulate de reclamant la data de_, înregistrată la C. Teritoriala de P.
C., îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.263/2010, intrate în vigoare începând cu data de_, neputând fi aplicabile acestei cereri prevederile unei legi abrogate.
Astfel, conform art.178 din Legea nr.263/2010, doar cererilor înregistrate anterior datei intrării în vigoare a legii noi și nesoluționate, li se aplicau în continuare dispozițiile Legii nr.19/2000.
Conform disp.art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Art.106 alin.2 și 4 din lege prevede că cererea se soluționează de către casa de pensii în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică persoanei interesate în termen de 5 zile.
Potrivit disp.art.149 din aceeași lege, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia centrală de contestații, această procedură de examinare a deciziilor fiind considerată, prin alin.2 al aceluiași articol, o procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Art.150 din acest act normativ prevede că această comisie, ce funcționează în cadrul CNPP, deci își are sediul la București, reprezintă un organism de verificare, care examinează și hotărăște asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale și urmărește aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile publice.
De altfel, și potrivit art.1 din Ordinul nr. 1453/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura Comisiei centrale de contestații din cadrul Casei Naționale de P. P. e, Comisia centrală de contestații, denumită în continuare comisia, s-a înființat ca organism de verificare creat la nivel național care examinează și hotărăște asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, contestate de către titulari, și care urmărește aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile publice.
Conform art.150 alin.3 din Legea nr.263/2010, termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Hotărârile se comunică în termen de 5 zile de la adoptare persoanelor interesate, iar aceste acte, potrivit art.151 alin.2 din aceeași lege, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.
În speță, se reține că reclamantul nu a probat că ar fi formulat, în termen legal, contestație împotriva deciziei de pensie, la Comisia centrală de contestații, în condițiile art.149 din Legea nr.263/2010.
Prin întâmpinarea trimisă prin fax la data de_ -ce a constituit primul termen de judecată acordat în cauză-C. Teritorială de P. C. a invocat, în temeiul disp.art.109 Cod.proc.civilă, inadmisibilitatea acțiunii formulate de către reclamant, pe motivul neparcurgerii procedurii prealabile obligatorii prevăzute de lege.
Astfel, în mod corect prima instanță a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de către acesta, pe motivul nerespectării dispozițiilor care reglementau o procedură administrativă prealabilă, obligatorie.
Se mai reține că, prin jurisprudența sa, Curtea EDO a stabilit că imperative de suplețe și de eficacitate, pe deplin compatibile cu protecția drepturilor proteguite de Convenție, pot justifica intervenția prealabilă a unor organe administrative, dar cu condiția ca, prin această intervenție să nu se ajungă la prelungirea de durată și nejustificată a perioadei în care particularii sunt împiedicați a se adresa unui tribunal în accepțiunea Convenției, pentru proteguirea unui drept fundamental.
Mai mult, prin decizia nr.1093/2012 a Curții Constituționale, s-au reținut următoarele
"În ceea ce privește susținerea autorului excepției potrivit căreia existența în sinea procedurii administrative prealabile ar reprezenta un obstacol pentru accesul liber la justiție, Curtea reține că instituirea acestei proceduri a urmărit degrevarea instanțelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale prin interpunerea comisiilor de contestații în procedura de soluționare a contestațiilor. Astfel, pensionarii pot supune deciziile de pensii reexaminării de către comisia de contestații fără a mai parcurge procedura în fața instanțelor de judecată și numai în situația când nu sunt mulțumiți de hotărârea
acestei comisii pot să o supună analizei instanței de judecată. O astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând atingere dreptului de acces liber la justiție, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii
sale, persoana interesată se poate adresa instanței de judecată. Prevederile art. 21 din Constituție nu interzic existența unei astfel de proceduri administrative prealabile și nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter
jurisdicțional.
Mai mult, pentru a îndepărta orice interpretare a dispozițiilor legale ce ar fi putut aduce atingere dreptului consacrat de art. 21 din Constituție, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, a statuat că nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea acestora în termenul legal nu pot reprezenta piedici pentru accesul liber la justiție a celui interesat.
Faptul că, prin neparcurgerea procedurii administrative prealabile ori prin nerespectarea termenelor legale, cel interesat ar putea pierde dreptul de acces la justiție nu este nici el de natură să demonstreze neconstituționalitatea dispozițiilor art. 149 din Legea nr. 263/2010. Așa cum Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa, "liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a
libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări.
De altfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin.
(2) din Constituție, are legitimarea constituțională de a stabili procedura de judecată. Aceasta implică și reglementarea unor termene, după a căror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilă.";
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod.proc. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul F. C. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul F. C. împotriva sentinței civile nr. 13243 din 10 decembrie 2012 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. S. C. B. I. -R. M.
GREFIER
G. C.
Red.C.M.;
Tehnored.:C.M./S.M.D.;
2 ex./_
Jud.fond: Tribunalul Cluj: B. Z. .
| ← Decizia civilă nr. 2842/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 2986/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
