Decizia civilă nr. 1201/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1201/R/2013
Ședința publică din data de 19 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. | C. | G. |
JUDECĂTOR: G. | -L. | T. |
GREFIER: N. | N. |
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul
C. I. împotriva deciziei civile nr. 858/R din 27 februarie 2012 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimata pârâtă C. J. DE P. S., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 15 martie 2013 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care invocă excepția tardivității contestației în anulare, iar pe fond solicită respingerea acesteia.
Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea contestatorului cât și pe aceea a intimatei, de judecată
în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5452 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosar numărul_, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. S. și în consecința dispune anularea deciziei nr. 128252/_ de revizuire a pensiei, menținând în consecință decizia nr. 128252/_ și drepturile dobândite în urma emiterii acesteia din urmă.
A fost obligată pârâta să achite reclamantului diferența dintre pensia stabilită prin decizia nr. 128252/_ și pensia stabilită prin decizia nr. 128252/_, pentru perioada_ -până la punerea în executare a prezentei.
A fost respinsă cererea reclamantului cu privire la obligarea pârâtei să plătească reclamantului suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. de P. S.
.
Prin decizia civilă nr. 858/R din_ a Curții de Apel Cluj pronunțată
în dosar nr._, a fost admis recursul, dispunându-se modificarea în parte a sentinței în sensul că s-a respins în întregime acțiunea reclamantului
C. I. împotriva pârâtei C. J. de P. S. având ca obiect anularea deciziei numărul 128252/_ .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Primul motiv de recurs invocat nu a fost găsit întemeiat întrucât instanța de fond nu a anulat Legea 119/2010, ci a realizat o analiză concretă de convenționalitate raportată la situația reclamantului în temeiul art. 1 din
Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, analiză la care era obligată conform art. 20 din Constituție, așa cum s-a dispus cu caracter obligatoriu și prin decizia nr. 29/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii în această materie.
Referitor la al doilea motiv de recurs, s-a reținut că prin decizia nr. 589/_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr._ s-a admis recursul declarat de pârâta C. J. de P. S. împotriva sentinței civile numărul 6597 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosar numărul _
, care a fost modifică în parte în sensul că s-a respins acțiunea reclamantului
C. I. împotriva pârâtei C. J. de P. S., având ca obiect anularea deciziei de recalculare numărul 128252/_ emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, raportându-se la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (inclusiv decizia de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko,
M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României) și la decizia nr._ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de recurs a apreciat în privința reclamantului că prin aplicarea Legii nr. 119/2010 nu a fost depășit
"pragul de dificultate";, care ar atrage o considerare a încălcării art.1 din Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea a reținut că transformarea pensiei de serviciu a reclamantului în pensie de asigurări sociale s-a realizat în temeiul art. 1 lit. h) din Legea 119/2010, act normativ în baza căruia s-a emis decizia nr. 128252/_ .
Prin decizia nr. 128252/_ emisă de C. J. de P. Cluj (contestată în prezenta cauză) s-a revizuit în temeiul O.U.G. nr. 59/2011 pensia reclamantului stabilită prin decizia nr. 128252/_ și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de_ ca personal al Curții de Conturi. Rațiunea emiterii O.U.G. nr. 59/2010 (așa cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ) a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând și că atât motivele pentru care s-a solicitat de către reclamant anularea deciziei de revizuire, cât și considerentele reținute de instanța de fond pentru admiterea acțiunii se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestată în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamant, Curtea a apreciat că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile O.U.G. nr. 59/2010, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele dezlegate cu putere de lucru judecat prin hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a constatat că decizia de recalculare emisă în baza Legii 119/2010 este conformă exigențelor Convenției, ceea ce în speță nu s-a realizat.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă s-a admis recursul declarat de pârâta C.
J. de P. S. împotriva sentinței civile numărul 5452 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosar numărul_, care a fost modificată în parte în sensul că s-a respins în întregime acțiunea reclamantului C. I.
împotriva pârâtei C. J. de P. S. având ca obiect anularea deciziei numărul 128252/_ .
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în anulare reclamantul C.
I.
, invocând dispozițiile art. 318 C.pr.civ.
Se arată în motivare că a beneficiat de o pensie de serviciu în temeiul Legii nr. 94/1992, cu modificările ulterioare, conform deciziei nr. 128252/_ de 4704 lei, iar ca urmare a revizuirii, cuantumul pensiei a fost redus la 1469 lei, potrivit deciziei nr. 128252/_ .
Contestatorul a obținut anularea acestei decizii și repunerea în plată a pensiei de serviciu, ca urmare a sentinței civile nr. 6597/_ a Tribunalului
S. . Ulterior, deși contestatorului nu i s-au aplicat practic dispozițiile Legii nr. 119/2010, decizia de recalculare fiind anulată, a fost supus prevederilor
O.U.G. nr. 59/2011. Or, potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.59/2011 pensiile care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor Legii nr. 119/2010 se revizuiesc din oficiu, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență. Însă în ceea ce îl privește pe contestator, pensia sa nu a făcut obiectul recalculării conform Legii nr. 119/2010, ca efect al retroactivității anulării deciziei de recalculare, la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 59/2011 contestatorul fiind beneficiarul unei pensii de serviciu și nu al unei pensii recalculate conform Legii nr. 119/2010.
Un alt motiv de contestație în anulare îl constituie faptul că prin decizia nr. 297 din 27 martie 2012, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. l lit. h) din Legea nr. 119/2010 și art.196 lit. j) din Legea nr.263/2010, în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi. Or, consilierii de conturi au același statut ca și auditorii publici externi (foștii controlori de conturi).
Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia; sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători; nu pot face parte din partidele politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic; le este interzisă exercitarea, direct sau indirect, a activităților de comerț, participarea la administrarea ori conducerea unor societăți comerciale sau civile și nu pot fi experți ori arbitri desemnați Într-un arbitraj. Curtea a constatat că și consilierii de conturi au incompatibilitățile prevăzute pentru judecători la art.125 alin.(3) din Constituție, potrivit căruia "funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior";. Totodată, Curtea, observând că atât consilierii de conturi, cât și judecătorii sunt independenți în exercitarea funcției, respectiv a mandatului lor și inamovibili pe durata exercitării acestora a concluzionat că statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecătorilor, fapt care justifică acordarea consilierilor de conturi a unei pensii de serviciu similar judecătorilor.
Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, funcția ocupată de contestator purta denumirea de controlor financiar. Statutul controlorilor financiari era stabilit prin Legea nr. 94/1992, aceștia fiind supuși unor incompatibilități și interdicții. Controlorii financiari aveau, potrivi legii, un statut similar cu consilierii de conturi, judecătorii și procurorii financiari.
Potrivit structurii organizatorice a Curții de Conturi a României, realizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 94/1992 și Regulamentul de organizare și funcționare, activitatea (specifică) de audit public extern este realizată atât de consilieri de conturi cât și auditorii publici externi. Pentru realizarea
activității (specifice) de audit extern, la acest grup profesional, ansamblul de sarcini este de același tip; activitatea implică o serie de cunoștințe specializate; pregătirea profesională este unitara; funcțiile au caracteristici asemănătoare din punctul de vedere al sarcinilor, obiectivelor, competentelor, responsabilităților și procedurilor etc., aspecte care subliniază similitudinea de statut juridic a acestui grup profesional.
Consilierii de conturi și auditorii publici externi reprezintă un singur grup profesional, ce concură obligatoriu la realizarea activității de audit public extern a Curții de Conturi a României.
Personalul de specialitate al Curții de Conturi (consilierii de conturi și auditorii publici externi) constituie un grup profesional cu aceleași condiții de angajare, de funcționare, incompatibilități și trăsături specifice profesiei, asigurând un serviciu public de strictă specialitate în domeniul controlului și auditului public extern, furnizând informații reale, complete și obiective privind legalitatea, eficiența și transparența în utilizarea fondurilor publice și a
finanțărilor externe, semnalând totodată Parlamentului carențele, inadvertențele sau imperfecțiunile cadrului legislativ.
Sunt citate dispozițiile art. 111, 112, 113, 114 alin. 1, 107 ale Legii nr.
94/1992 în acest sens.
Ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 217/2008, funcția ocupată de contestator a fost redenumită auditor public extern. Potrivit art. 11 lit. e al Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, auditorul public extern reprezintă persoana angajată în cadrul Curții de Conturi, care desfășoară activități specifice de audit extern in sectorul public.
Potrivit art. 51 din același act normativ, auditorii publici externi sunt supuși incompatibilităților prevăzute de Codul etic al profesiei.
În prezent, Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi stabilește în detaliu statutul auditorului public extern, reglementând incompatibilitățile și interdicțiile la care este supus acesta prin dispozițiile art. 10, 17, 18.
Aceleași incompatibilități sunt prevăzute și în art. 41 și 43 din Statutul auditorului public extern, elaborat și aprobat în baza art.58 lit. k) din Legea nr. 94/1992.
Așadar, incompatibilitățile și interdicțiile reglementate pentru auditorii publici externi s-au menținut și chiar au fost extinse, având în vedere natura funcției și atribuțiile îndeplinite de aceștia.
Un alt element al specificității activității, îl constituie faptul că, auditorii publici externi sunt supuși și mobilității în cadrul aceleiași categorii profesionale, prin schimbarea raportului de muncă, fapt care afectează stabilitatea și siguranța familială.
În acțiunile de control/audit, auditorii publici externi sancționează prin proceduri specifice orice neregulă/abatere în ceea ce privește cheltuirea banului public, iar acest fapt determină apariția unui potențial risc cauzat de tensionarea relațiilor interumane dintre auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi și persoanele supuse controlului/auditului. Acest risc este recunoscut prin Codul de conduită etică și profesională, la art. 11.
Pentru a compensa responsabilitățile, interdicțiile, riscurile și incompatibilitățile, legiuitorul a prevăzut prin Legea nr. 217/2008 de modificare și completare a Legii nr. 94/1992, acordarea pensiei de serviciu pentru membrii Curții de Conturi (consilieri de conturi și controlori financiari - auditori publici externi) în aceleași condiții ca și în cazul magistraților. Deși pentru auditorii publici externi s-au păstrat toate interdicțiile și incompatibilitățile, iar în ceea ce privește importanța muncii au fost prevăzute
sarcini suplimentare în activitatea specifică, prin introducerea procedurilor de audit, care necesită un plus de rigoare și volum de muncă, aceștia au fost trecuți la sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 19/2000 și ulterior de Legea nr.263/2010, spre deosebire de consilierii de conturi.
Curtea Constituțională a concluzionat că natura profesiei constituie motivul acordării pensiei speciale, exigențe sporite de imparțialitate, interdicții și incompatibilități severe fiind stabilite legal în sarcina controlorilor financiari (în prezent auditori publici externi), care nu beneficiază însă în prezent de o compensare a acestor restricții la momentul stabilirii drepturilor la pensie.
Or, așa cum a decis Curtea Constituțională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 72 din 18 februarie 2000, pensiile speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv și constituiau o compensație parțială a inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea. În condițiile în care atât judecătorii și procurorii, cât și consilierii de conturi au rămas cu pensia de serviciu, nefiind afectați de reforma pensiilor, controlorii financiari (în prezent auditori publici externi) - care au avut același statut, incompatibilități și interdicții severe, similare consilierilor de conturi și magistraților, sunt discriminați în mod nejustificat.
Prin întâmpinarea formulată, intimata C. J. de P. S.
a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
Se invocă tardivitatea introducerii contestației, cu depășirea termenului de 15 zile stabilit prin art.319 ali.2 C.proc.civ.
Pe fond, solicită respingerea deoarece nu sunt întrunite condițiile art.317-318 cod procedura civila.
În fapt, prin decizia Curții Constituționale nr.297 din_ a fost admisa excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. l lit. h din Legea nr.119/2010 privind unele masuri in domeniul pensiilor, astfel ca, personalul Curții de Conturi a fost repus in plata cu pensia de serviciu stabilita potrivit dispozițiilor Legii nr.94/1992 privind organizarea si funcționarea Curții de Conturi.
Această dispoziție nu se referă și la auditorii publici externi (foști controlori de conturi-funcție deținută de către contestator) aceștia figurând în plata cu pensia revizuită conform O.U.G. nr. 59/2011.
Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de contestație în anulare formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepția tardivității
contestației în anulare invocată de intimata C. J. de P. S. prin întâmpinare, Curtea constată că acesta este nefondată, având în vedere faptul că din dosarul cauzei nu rezultă că decizia pronunțată de instanța de recurs ar fi fost comunicată contestatorului, iar prezenta contestație în anulare a fost formulată la data de 18 februarie 2013, respectiv anterior împlinirii termenului de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă, conform art. 319 Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește motivele invocate în susținerea contestației în anulare, Curtea notează că legiuitorul a instituit contestația în anulare ca o cale extraordinară de atac, de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ enumerate de lege, textele care o prevăd fiind de strică interpretare.
Potrivit dispozițiilor art. 318 cod proc. civ., invocate de contestator ca temei al contestației în anulare formulate "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în
parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.";
În raport de motivele invocate de contestator, Curtea constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 318 cod procedură civilă.
Primul motiv prevăzut de art. 318 cod proc. civ. - dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale - are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință pronunțarea unei soluții greșite.
Textul vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată, astfel că nu pot fi invocate pe calea contestației în anulare aspecte vizând greșeli de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale.
Numai o greșeală materială esențială, propriu-zisă, care a determinat o soluție eronată, poate fi invocată pe calea contestației în anulare, această greșeală materială apreciindu-se în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă.
Asemenea greșeli materiale, care ar fundamenta admisibilitatea unei contestații în anulare speciale, trebuie să constea în greșeli pe care instanța de recurs le-ar comite prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată, respectiv în greșeli materiale cu caracter procedural, care au dus la pronunțarea unei soluții eronate.
Fiind o cale de retractare, și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanță și care s-a pronunțat asupra motivelor de recurs invocate de parte.
Or, din examinarea motivelor contestației în anulare formulate de contestator, Curtea constată că în cauză, contestatorul nu invocă practic o
"greșeală materială"; în sensul art. 318 cod proc. civ, săvârșită de instanța de recurs, în condițiile în care acesta face trimiteri punctuale la Decizia Curții Constituționale nr.297/_ (prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată și s-a constatat că dispozițiile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art.
196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituționale în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi), care este ulterioară deciziei pronunțate de către instanța de recurs.
Întregul raționament a cărui aplicabilitate o susține contestatorul privește extinderea efectelor deciziei Curții Constituționale menționate și cu privire la auditorii publici externi (anterior controlori financiari), susținând existența unei discriminări în raport de statutul, incompatibilitățile și interdicțiile similare cu cele ale consilierilor de conturi și magistraților.
Argumentele invocate sunt însă chestiuni privitoare la fondul cauzei, care pot fi invocate și examinate doar în cadrul unei proceduri judiciare ce implică o asemenea cercetare. Cu alte cuvinte, contestatorul urmărește o analiză a fondului cauzei, calea de atac promovată în prezenta cauză echivalând cu un recurs la alt recurs, ceea ce contravine dispozițiilor legale.
Drept urmare, motivele invocate de contestator nu se încadrează în cele prevăzute limitativ în dispozițiile legale menționate anterior, scopul urmărit fiind acela de a se obține o nouă examinare a cauzei sale soluționate în mod
irevocabil, fapt care încalcă principiul securității juridice și dreptul la o instanță, componente esențiale ale sistemului de garanții instituit prin art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Popov contra Republicii Moldova, nr.2, Hotărârea CEDO din 6 decembrie 2005).
Nici incidența tezei a II a din art. 318 din codul de procedură civilă nu poate fi reținută, câtă vreme contestatorul nu face nici o referire la omisiunea instanței de recurs de a se pronunța ori de a analiza vreunul din motivele de recurs invocate, ci expune doar motivația pentru care apreciază că Decizia Curții Constituționale anterior arătată ar trebui aplicată prin similitudine și auditorilor publici externi.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 320 Cod procedură civilă, contestația în anulare formulată urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge excepția invocată de intimata C. J. de P. S. privind tardivitatea contestației în anulare.
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul C. I. împotriva deciziei civile nr. 858/R din_ a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
I. T. D. C. | G. | G. | -L. T. |
GREFIER,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_
Jud.recurs: S.D. /L.D. /D.G.
| ← Decizia civilă nr. 324/2013. Contestație decizie pensionare.... | Decizia civilă nr. 1778/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
