Decizia civilă nr. 1778/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1778/R/2013
Ședința publică din data de 9 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare, în vedere pronunțării, contestația în anulare formulată de contestatorul T. I. împotriva deciziei civile nr. 383 din 11 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr._, privind și pe intimații CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M. A. N.
și S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA
GENERALĂ A F. P. MARAMUREȘ, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 3 aprilie 2013, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin Decizia civilă nr. 383/R din_ a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr._, a fost anulat recursul declarat de reclamantul T. I. împotriva Sentinței civile nr. 1505 din_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, care a fost menținută.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut următoarele
:
Potrivit art.68 alin.1 C.pr.civ. "procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este data unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaților";.
În speță, deși Curtea de Apel i-a solicitat atât reclamantului cât și avocatei sale depunerea împuternicirii avocațiale care să ateste dreptul de reprezentare și s-a acordat un termen în acest sens, aceștia nu s-au conformat măsurii dispuse.
Or, în atare situație art. 161 alin. 2 C.pr.civ. instituie sancțiunea anulării cererii (recursului) formulate de o persoană care nu face dovada calității de reprezentant.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.
312 alin. 1 C.pr.civ. raportat la art. 161 alin. 2 C.pr.civ. a anulat recursul declarat de reclamantul T. I. .
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul T. I.
,
solicitând admiterea prezentei contestații în anulare, în temeiul prevederilor arte 317 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. și art. 318 alin. 1 C.pr.civ. și, pe cale de consecință, anularea deciziei contestate și rejudecarea recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 1505 pronunțată la data de 8 octombrie 2012 de
către Tribunalul Maramureș sub același dosar, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată care vor fi ocazionate de purtarea prezentului proces.
În motivarea contestației se arată că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, întrucât instanța de judecată nu l-a citat cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant a redactorului actului, după cum rezultă din citația pe care a primit-o pentru termenul de judecată din data de 11 februarie 2013, termen la care cauza a fost soluționată de către completul de recurs.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare prevăzute de art. 317 alin.1 pct. 1 C.pr.civ., respectiv procedura de chemare a sa pentru termenul de judecată din data de 11 februarie 2013 nu a fost îndeplinită potrivit legii.
Cu alte cuvinte completul de recurs avea obligația de a-l cita cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant a redactorului actului, avocat N. D. C., în condițiile în care a invocat ex officio, un asemenea incident procedural, respectiv lipsa calității de reprezentant, după cum în temeiul rolului activ pe care este obligată să-l exercite potrivit prevederilor art.
129 C.pr.civ., instanța de recurs avea obligația de a-l cita cu mențiunea semnării recursului sau al însușirii conținutului acestuia în alt mod.
Neprocedând în nici unul dintre modurile mai sus arătate, contestatorul trage concluzia că anularea recursului său a fost singurul obiectiv asupra căruia și-a concentrat instanța de recurs atenția, obiectiv care a fost atins prin pronunțarea deciziei contestate.
Din acest punct de vedere, opinia sa este că sunt întrunite și condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare circumscrise de art. 318 alin. 1 C.pr.civ. în sensul că procedând la anularea recursului, fără a i se pune în vedere obligația pe care trebuie să o aducă la îndeplinire pentru a evita această gravă sancțiune, judecătorii recursului au săvârșit o gravă greșeală materială, în înțelesul și accepțiunea textului legal la care s-a referit.
Contestatorul mai arată că decizia contestată este nelegală și netemeinică, întrucât nu i-a fost acordată posibilitatea de a complini lipsurile recursului, nefiind citat în acest sens, motiv pentru care, evident, i-au fost nesocotite dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, principiul contradictorialității, garanții procesuale fără de care aplicarea corectă a actului de justiție este o utopie.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 22 martie 2013 pârâta CASA DE PENSII A M. A. N. B.
s-a solicitat respingerea contestației în anulare formulată de recurentul-contestator, cu consecința menținerii deciziei atacate, ca fiind temeinică și legală.
Analizând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Sub aspectul motivului contestației în anulare întemeiat pe dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. Curtea constată că susținerile contestatorului sunt nefondate, întrucât din dovezile de citare aflate la filele 24-27 dosar recurs rezultă că pentru termenul când s-a judecat recursul procedura de citare cu recurentul a fost îndeplinită potrivit legii.
Astfel, se constată că recurentul a fost citat atât la domiciliul său, cât și la domiciliul procesual ales, indicate în cererea introductivă de instanță, procedura de citare la domiciliul părții fiind îndeplinită prin afișare, iar citația comunicată la domiciliul procesual ales fiind predată, sub semnătură, funcționarului de la serviciul de registratură al biroului de avocați ce are sediul la adresa respectivă.
Contrar susținerilor contestatorului, din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare aflate la filele 26, 27 dosar recurs rezultă că acesta a fost
citat atât la domiciliul său, cât și la domiciliul procedural ales cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant a doamnei avocat D. C. N. .
Pe de altă parte, Curtea reține că prezenta contestație în anulare nu este fondată nici prin prisma dispozițiilor art. 318 alin. 1 teza I C.pr.civ., potrivit cărora hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale.
Astfel, prin "eroare materială";, ca temei al unei contestații în anulare în sensul art. 318 C.pr.civ., se înțelege orice eroare materială evidentă de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite.
Astfel, în literatura de specialitate, pentru exemplificarea instituției, se iau de obicei ca etalon situațiile de respingere a recursului ca tardiv sau de anulare a acestuia ca netimbrat sau făcut de un mandatar fără calitate, prin ignorarea dovezilor aflate la dosar. Se mai arată în doctrină că prin eroare materială în sensul art. 318 C.proc.civ. se înțelege confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată.
Drept urmare, greșelile instanței de recurs care pot deschide calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor legale, contestația în anulare neconstituind un mijloc de reformare a unei hotărâri, chiar și greșite, date în recurs, întrucât instanța este ținută să verifice numai dacă există vreunul din motivele limitativ prevăzute de lege ce permit să examineze justețea soluției pronunțate.
Din expunerea motivelor contestației în anulare de față se constată că nu se invocă de către contestator o asemenea greșeală materială a instanței de recurs (cum ar fi fost omisiunea de a observa că la dosar se afla mandatul dat avocatului semnatar al recursului), ci se invocă o pretinsă omisiune a instanței de recurs de a cita recurentul cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant a redactorului actului, avocat N. D. C., susținere care, astfel cum s-a arătat mai sus, este lipsită de suport, întrucât instanța de recurs a citat recurentul cu această mențiune.
Pe de altă parte, nici motivul invocat de contestator prin care se susține că instanța de recurs avea obligația citării acestuia cu mențiunea de a semna recursul nu vizează o greșeală materială a instanței de recurs în sensul dispozițiilor art. 318 C.pr.civ.
Prin acest motiv contestatorul susține practic faptul că în cauză se impunea a se face aplicarea prevederilor art. 133 C.pr.civ., care reglementează modalitatea de complinire a lipsei semnăturii din cererea adresată instanței. Or, se constată că în acest mod contestatorul pune, în realitate, în discuție pe calea acestei căi de retractare o pretinsă greșeală de judecată, invocând de fapt greșita aplicare de către instanța de recurs a dispozițiilor art. 161 alin. 2 C.pr.civ..
În consecință, față de cele de mai sus, nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 317 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. și respectiv art. 318 C.pr.civ., în temeiul dispozițiilor art. 320 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare declarată de contestatorul T. I. împotriva Deciziei civile nr. 383/R din_ a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
C. M. S. -C. B. I. -R. M.
GREFIER
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 1201/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 9040/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
