Decizia civilă nr. 1298/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1298/R/2013
Ședința publică din 25 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTORI: S. D.
: D. G.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare, după casarea în parte și reținerea spre rejudecare, acțiunea formulată de reclamantul A. A. -A. în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII S. A M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului A. A. -A., avocat Iepure V. și reprezentantul pârâtei C. de P. S. a M. A. N., consilier juridic Rîndașu Costică, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care atât reprezentantul reclamantului cât și reprezentantul pârâtei arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea recursului pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs, cu cheltuieli de judecată, conform copiei chitanței pe care o depune la dosar.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea recursului pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.11072 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. N. .
A fost respinsă acțiunea formulată si completată de reclamantul A. A.
A., împotriva pârâților CASA DE PENSII S. A M. A. N. B. și M. A. N. B., având ca obiect anularea Deciziei nr. 84542/_ privind revizuirea pensiei și a Hotărârii nr. 15923/_ a Comisiei de contestații pensii din cadrul M. A. N. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A. A. -A.
solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare consacrat de art.24 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Sarcina probei privind veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia revine pârâților întrucât înscrisurile originare privind veniturile pe care le-a realizat sunt deținute de aceștia. Invocând dispozițiile art. 172 alin. 1 Cod procedură civilă, recurentul a precizat că "înscrisurile privitoare la pricină"; în sensul dispoziției legale menționate sunt înscrisurile originare care fac dovada veniturilor realizate de reclamant de-a lungul carierei de ofițer M.Ap.N., adică statele de plată și ordinele de zi pe unitate. Aceste înscrisuri sunt deținute de M. A. N.
, motiv pentru care a solicitat ca pârâtul să le depună în copie. Pe lângă acestea, pentru a putea proba că în tabelul anexat deciziei de revizuire există perioade în care au fost înscrise venituri mai mici decât cele minime prevăzute în Anexa nr. l la O.U.G. nr.1/2011, a solicitat ca pârâtul să depună copie după fișa de personal cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit. De asemenea, pentru a putea verifica dacă s-a făcut încadrarea corectă în condiții de muncă, a solicitat ca pârâtul M.Ap.N. să depună Ordinul M.Ap.N. nr.M.116/_ pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, emis în baza art.7 din H.G. nr. 1294/2001, modificat și completat prin Ordinul nr. MS.132/_ emis în baza H.G. nr. SI019/_, precum și Fișa cu locurile de muncă în care am lucrat și care îmi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții (Anexa nr.3 la Ordinul M.Ap.N. nr.M.116/_ ).
Cu toate acestea, prima instanță a respins cererile în probațiune, nepronunțându-se nici cu privire la situația cu perioadele în care veniturile menționate în tabelul atașat deciziei atacate sunt mai mici decât cele specificate în Anexa nr.1 la OUG nr. 1/2011. .
În opinia recurentului depunerea în probațiune a înscrisurilor doveditoare privind veniturile este absolut necesară întrucât, în lipsa acestora și neavând o altă posibilitate de a verifica realitatea și integralitatea datelor luate în calcul la revizuirea pensiei, reclamantul este într-un dezavantaj evident. Judecând cauza în lipsa probelor esențiale, instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al reclamantului și l-a privat pe acesta dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității armelor, principiu care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul.
Recurentul a precizat că a arătat și a motivat în cererea de chemare în judecată că decizia atacată este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie care este lovită de nulitate absolută, respectiv că sunt străine de natura pricinii referirile la dispozițiile H.G. nr.737/2010 și O.U.G. nr. 59/2011 întrucât acestea vizează pensiile prevăzute la lit. c-h din Legea nr.119/2010.
Referindu-se la considerentele reținute de instanța de fond cu privire la
"pensia suplimentară";, recurentul a învederat că premisa de la care a pornit instanța este una profund greșită întrucât pensia militară de stat nu a fost alcătuită dintr-o parte contributivă si una necontributivă (suplimentară), ci a avut o altă natură juridică, așa cum a arătat și motivat în cererea de chemare în judecată.
S-a mai invocat că revizuirea pensiei reclamantului încalcă în mod flagrant art.1 din Protocolul nr. l adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, coroborat cu art.14 din Convenție.
Nu a primit răspuns argumentul invocat de reclamant cu privire la incidența în cauză a art. 7 alin. 1 din Legea nr. 119/2010 raportat la art. 180 alin. 7 din Legea nr. 19/2000 în sensul păstrării în plată a pensiei în cuantum mai avantajos, aspect confirmat prin Decizia nr. 874/210 a Curții Constituționale.
Deși s-a arătat în motivarea cererii de chemare în judecată (punctul 7) argumentele specifice pentru care recalcularea și revizuirea pensiei militare de stat încalcă prevederile legilor europene (schimbarea naturii juridice a pensiei; lipsa unei evidențe suficient de accesibile a veniturilor; imposibilitatea aplicării corecte și complete a principiului "contributivității"; din cauza imposibilității dovedirii tuturor veniturilor; creșterea fondului total necesar plății pensiilor militare în urma revizuirii acestora, etc.), instanța de fond nu a făcut nici o referire la aceste argumente specifice, pentru a și le însuși sau pentru a le respinge motivat.
Fără a reitera întreaga motivație din cererea de chemare în judecată privind încălcarea reglementărilor europene și a practicii C.E.D.O., se arată doar că, în ce privește cazul particular al pensiilor militare, scopul asigurării echilibrului bugetar în condițiile crizei economice nu numai că nu a fost îndeplinit dar s-a obținut efectul contrar. Este deja de notorietate că fondul total pentru aceste pensii nu a scăzut ci, dimpotrivă, a crescut. Creșterea fondului de pensii a fost confirmată chiar de șeful Direcției Financiar - Contabile a M.Ap.N., care în declarația din_ aflată până de curând pe site-ul oficial al M.Ap.N. arăta, între altele, că la circa 86% dintre pensionari le-au crescut pensiile iar creșterea medie este de 34%, adică de 572 lei. În aceste condiții, scopul legitim nu mai poate fi invocat doar Împotriva unui număr mic de pensionari militari, prin sacrificarea intereselor cărora să se poată justifica procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare.
Prin decizia civilă nr. 3 din 11 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C.
, a fost admis recursul declarat de reclamantul A. A. -
A. împotriva sentinței civile nr. 11072 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, pe care a casat-o în parte și s-a reținut cauza spre rejudecare sub aspectul acțiunii formulate de reclamantul A. A. -A. în contradictoriu cu pârâta C. de P. S. a M. A. N., stabilind termen de judecată pentru data de_ .
A fost menținută dispoziția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. N. .
Pentru a hotărî astfel, Curtea a constatat,
reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 1 alin. 1 din OUG 1/2011, art. 18 și 19 din Anexa 3 a O.U.G. nr. 1/2011, art. 125 din HG nr. 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, că verificarea criticilor formulate de reclamant cu privire la exactitatea și corectitudinea datelor menționate în anexa la decizia de revizuire, expuse în situația concretă a perioadelor contestate (fila 33 fond), impunea administrarea unui probatoriu care să permită examinarea aceste critici, respectiv depunerea dosarului de pensie al reclamantului.
Nu este pertinentă însă administrarea ca probe a statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate, deoarece legea nu prevede o astfel de obligație, instituțiile în care reclamantul și-a desfășurat activitatea fiind răspunzătoare pentru exactitatea datelor menționate în înscrisurile emise în temeiul statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate.
Pentru aceste considerente, care atrag soluția casării hotărârii în vederea completării probatoriului și care totodată amână examinarea la acest moment a celorlalte motive de modificare a hotărârii, Curtea de Apel, în temeiul art. 312 alin. 3 C.pr.civ., a casat sentința și a reținut cauza spre rejudecare, stabilind termen de judecată, conform art. 312 alin. 4 C.pr.civ.
În rejudecare
, a fost depus dosarul de pensie al reclamantului (filele 27-26). Analizând în rejudecare acțiunea formulată de către reclamant
, prin prisma probațiunii și a prevederilor legale incidente, Curtea apreciază că aceasta este
nefondată
, pentru cele ce urmează:
Referitor la existența unor diferențe între veniturile prevăzute în Anexa 1 din OUG 1/2011 și cele înscrise în anexa deciziei de revizuire, Curtea reține că în conformitate cu art. 1 alin. 4 din OUG 1/2011 "în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie";.
În consecință, potrivit prevederilor exprese ale dispoziției legale menționate, veniturile menționate în Anexa 1 din OUG 1/2011 se pot utiliza la determinarea pensiei revizuite numai în situația în care nu au fost identificate veniturile lunare individuale realizate, recurentul nefiind în această situație întrucât pentru determinarea pensiei sale s-au utilizat veniturile pe care acesta le-a obținut în desfășurarea activității.
Drept urmare, se apreciază că în cauză recurentului nu i s-a încălcat nici dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție și nici dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin Decizia civilă nr. 2075/_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ s-a admis în parte recursul declarat de pârâții M. A.
N. B. și C. S. DE P. A M. A. N. B. împotriva sentinței civile nr. 5436 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. _
, care a fost modifică în parte, în sensul că s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul A. A. A. în contradictoriu cu pârâții M. A. N.
și C. S. DE P. A M. A. N. B. . S-a menținut dispoziția de respingere a excepției lipsei obiectului.
În considerentele deciziei, Curtea a constatat că argumentul reținut de prima instanță cu privire la nulitatea deciziei de recalculare în raport de suspendarea HG nr. 735/2010 este neîntemeiat. Astfel, s-a reținut că deși prin sentința civilă nr. 338/2010 a Curții de Apel C. s-a dispus suspendarea executării HG nr. 735/21 iulie 2010, temeiul juridic al trecerii de la un sistem de pensie la altul, de la pensia militară la pensia publică bazată pe Legea nr. 19/2000, este asigurat de Legea nr. 119/2010, măsura fiind constituțională, legală și justificată, așa cum au arătat Curtea Constituțională a României, Înalta Curte de Casație și Justiție și CEDO în soluțiile menționate mai sus, iar principiile modului de calcul a pensiei se regăsesc în Legea nr. 119/2010.
Procesul de recalculare a pensiei s-a realizat în temeiul Legii nr. 119/2010, astfel că nu prezintă relevanță faptul că prin hotărâre judecătorească au fost suspendate și, ulterior, anulate dispoziții ale HG nr. 735/2010, act normativ care reglementează doar metodologia efectivă de calcul a pensiei și nu pune în discuție trecerea la un nou sistem de stabilire a pensiilor militare.
În consecință, în condițiile în care prin hotărâre judecătorească s-a respins cu autoritate de lucru judecat excepția nulității absolute a deciziilor de recalculare a pensiei recurentului dispusă în temeiul Legii 119/2010 (respectiv Deciziile nr. 84542 din_ și nr. 84542/_ ), nu se poate reține nulitatea deciziei de revizuire în temeiul OUG 1/2011 întrucât aceasta revizuiește Decizia de recalculare nr. 84542/_ pentru considerentul că aceasta este nulă absolut.
În plus, Curtea reține că aceste considerente au fost reținute și în contestația formulată de recurent împotriva Decizia de revizuire nr. 84542/_, contestației care a fost respinsă în mod irevocabil prin Decizia civilă nr. 4744/_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ .
Este adevărat că dispozițiile HG 737/2010 și OUG 59/2011 nu sunt aplicabile în cauză, însă această eroare din considerentele instanței de fond nu influențează soluția pronunțată în cauză, întrucât pe de o parte Tribunalul s-a referit și la HG 735/2010, iar pe de altă parte excepția nulității absolute a Deciziei de recalculare nr. 84542/_ în raport de suspendarea acestui ultim act normativ a fost soluționată irevocabil prin hotărârea judecătorească menționată anterior.
Considerentele din hotărârea instanței de fond referitoare la faptul că
"pensia suplimentară s acordă numai în măsura în care există resurse financiare alocate în buget în acest sens"; sunt extrase din Decizia Curții Constituționale nr. 873/_ și se referă la pensiile speciale în general, astfel încât nu se poate reține că premisa de la care a pornit instanța de fond în analiza cauzei este greșită. De altfel, Curtea apreciază că analiza trecerii de la sistemul pensiilor militare de stat la pensii de asigurări sociale de stat s-a realizat în cadrul contestației împotriva deciziilor de recalculare, care au făcut obiectul dosarului nr._ (menționat anterior), astfel încât în cauză nu era necesară o reiterare a considerentelor reținute în hotărârea judecătorească prin care a fost soluționată irevocabil acest dosar.
În mod similar, în condițiile în care de la pronunțarea Deciziei civile nr. 2075/_ de către Curtea de Apel C. (în care s-a reținut incidența Deciziei de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României) nu a intervenit o schimbare de jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului nu se impune a fi reluate argumentele reținute în acea hotărâre cu privire la încălcare prin deciziile de recalculare a pensiei recurentului a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, coroborat cu art. 14 din Convenție. Referitor la încălcarea acestor dispoziții prin deciziile de revizuire, se reține că prin Decizia din 15 mai 2012 în cauza Abaluță și alții c/a României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibilă cererea reclamanților, pensionari militari, prin care aceștia s-au plâns de faptul că măsurile legislative adoptate prin Legea nr. 119/2010, HG nr. 735/2010 și ulterior prin OUG nr. 1/2011, ce au avut ca efect diminuarea pensiilor lor, încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art. 14 din Convenție.
Astfel, Curtea a reținut faptul că Statele părți la Convenție se bucură de o mare marjă de apreciere în ceea ce privește reglementarea politicilor sociale iar reducerea pensiilor reclamanților a constituit o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 263/2010, pentru a echilibra bugetul de Stat și a corecta diferențele existente între diferitele sisteme de pensie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate și, de asemenea, că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită naturii profesiei lor. În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, s-a reținut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului și că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.
În consecință, în condițiile în care în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut într-o cauză similară faptul că prin OUG nr. 1/2011 nu s-a încălcat prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art.
14 din Convenție, instanța națională nu poate reține contrariul, susținerile recurentului cu privire la acest motiv de recurs urmând a fi înlăturate.
De asemenea, referitor la ultimul aspect invocat în recurs relativ la nerealizarea scopului pentru care s-a dispus recalcularea pensiilor militarilor, se reține că în jurisprudența sa Curtea Europeană a constatat că nu este rolul său de a verifica în ce măsura existau soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit, cu excepția situațiilor in care aprecierea autorităților este vădit lipsită de orice temei. (Wieczorek c. Poloniei din 8 decembrie 2009, pargraf 59 sau Mellacher c. Austriei din 19 decembrie 1989,
paragraf 53).
În mod similar, se apreciază că instanța de recurs nu ar putea decât cu depășirea atribuțiilor să constatate că statul ar fi putut găsi sau identifica alte soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivelor de interes public urmărit sau să anuleze măsura recalculări și revizuirii pensiilor pentru că obiectivul urmărit nu a fost atins.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 22 din Anexa 3 la O.U.G. nr. 1/2011 și art. 151 din Legea nr. 263/2010 se va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului A. A. -A. în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII S. A M. A. N. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondată acțiunea reclamantului A. A. -A. cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. Coastei nr. 5-7, ap. 6, jud. C. în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII S. A M. A. N. cu sediul în B., sector 6, str. Drumul T. nr. 7-9.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
L. D.
S.
D.
D. G.
GREFIER,
M.
Red.L.D./S.M.
2 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 4069/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 13801/2013. Contestație decizie... → |
|---|
