Decizia civilă nr. 1303/2013. Contestație calcul CAS. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1303/R/2013
Ședința publică din data de 26 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare revizuirea formulată de revizuentul POP V. împotriva deciziei civile nr. 284 din_ a Curții de Apel C. pronunțată în dosarul nr._ *, privind și pe intimata C. J. DE P. C., având ca obiect contestație calcul CAS.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă revizuentul Pop V. personal.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei, după care revizuentul arată că nu are alte cereri de formulat, dorește să își susțină cererea și depune la dosar concluzii scrise.
Întrebat de instanță dacă apreciază că sesizarea Curții Constituționale se poate dispune anterior verificării admisibilității revizuirii, revizuentul răspunde că singura condiție este ca dosarul să se afle pe rolul instanței și să aibă legătură cu obiectul cauzei.
Pe fondul cauzei contestatorul solicită sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate privind modificarea prin OUG 107/2010 a art. 213 alin.1 lit.c din Legea nr. 95/2006, în principal, iar în subsidiar admiterea revizuirii și modificarea deciziei atacate în sensul arătat în scris și pentru considerentele formulate în scris.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 284 din_ a Curții de Apel C. pronunțată în dosar nr._ *, a fost admis recursul declarat de pârâta C. J. de P.
C. împotriva sentinței civile nr. 8107 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._ *, pe care a modificat-o în parte în sensul că s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul POP P. V. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C. .
Au fost menținute restul dispozițiilor din sentința atacată.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.213 alin.1 lit. c) din Legea nr.95/2006, în vigoare la data de_, în forma modificată prin O.U.G. nr.107/2010, următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuției:
"persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Legea nr. 51/1993
privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ord onanța Guvernului nr. 105/1999
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare,
prin Legea nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002
privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de aceste legi";.
Aplicând aceste dispoziții legale, începând cu data de_ și având în vedere faptul că, în temeiul deciziei nr.96736/_ a Casei Județene de P. C.
, reclamantul-intimat beneficiază și de pensie de serviciu, pe lângă veniturile provenite din drepturile bănești acordate potrivit Legii nr. 189/2000, se reține că în mod eronat prima instanță a constatat că acțiunea reclamantului este fondată. Este real faptul că art.213 alin.1 lit. c) din Legea nr.95/2006 prevedea anterior, faptul că următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare,
fără plata contribuției:
"persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr.
118/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993
privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1952-1989, cu modificările ulterioare, prin Or donanța Guvernului
nr. 105/1999
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
189/2000
, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr.
309/2002
privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea recunoștinței față de eroii- martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează alte
venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de aceste legi, precum și cele provenite din pensii;";
S-a reținut însă, începând cu data de_, a intervenit modificarea legislativă menționată anterior, astfel încât reclamantul-intimat nu mai poate fi încadrat în categoria persoanelor care beneficiază de asigurare, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, se mai constată că, din preambulul O.U.G. nr.107/2010 rezultă că aceasta a fost adoptată:
"…luând în considerare numărul mare de persoane exceptate care beneficiază de servicii medicale în lipsa plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, dezechilibrând astfel bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate,
având în vedere necesitatea asigurării echilibrului bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și urgența definitivării acestui buget care se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat pe anul 2011,
întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public și constituie situații urgente și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,…";
Prin decizia nr.881/2012, Curtea Constituțională a reținut următoarele:
"În jurisprudența sa, Curtea a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei a căror reglementare nu poate fi amânată"; ( Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea, I, nr. 237 din 14 aprilie 2010).
Curtea a mai arătat, prin decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Totodată, cu prilejul pronunțării deciziei nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2007, Curtea Constituțională a statuat că
"urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare";.
În cauza de față, Curtea a constatat că Guvernul a motivat existența situației extraordinare prin invocarea dezechilibrului existent între cheltuielile și veniturile Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cauzat, în mare măsură, de numărul mare de persoane exceptate care beneficiază de servicii medicale în lipsa plății contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Desigur, având în vedere că existența acestui număr mare de asigurați necontribuabili nu este o situație ce poate fi calificată ca având un caracter extraordinar, neobișnuit, o astfel de caracteristică trebuie căutată în contextul istoric al adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2010
, afectat de o profundă criză economică ce a diminuat semnificativ capacitatea statului de a susține sistemele de asigurări sociale. Astfel, trebuie amintit că, așa cum reiese din prevederile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, sursele de finanțare a bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate nu provin doar din contribuțiile asiguraților, ci și din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse.
Nu trebuie omis că, în aceeași perioadă, au fost adoptate mai multe acte normative determinate de rațiuni asemănătoare, privind diminuarea resurselor financiare ale statului, precum Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în
vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010 sau Ordo nanța de urgență a
Guvernului nr. 111/2010
privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010.
În acest context, sarcina sistemului de asigurări sociale de sănătate de a susține un număr mare de persoane necontribuabile devine o obligație greu de suportat, ce poate duce la afectarea echilibrului bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în lipsa unei intervenții prompte și rapide a statului, determinând incapacitatea sistemului de asigurări sociale de sănătate de a-și realiza obiectivul principal, care constă în ocrotirea sănătății populației prin asigurarea accesului la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. Se urmărește, în consecință, ocrotirea interesului public.
Toate cele arătate demonstrează că emiterea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 107/2010
a fost justificată de o situație extraordinară, ce a impus intervenția urgentă a statului pentru protejarea interesului public, în deplin acord cu dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție";.
Curtea a mai constatat că în cauză nu se poate reține nici retroactivitatea legii, întrucât dispozițiile O.U.G. nr.107/2010, publicată în Monitorul oficial nr. 830/_, s-au aplicat de la data menționată în art. II din acest act normativ, respectiv: "…începând cu data de 1 ianuarie 2011….";.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 C.proc.civ., s-a admis recursul declarat de pârâta C. J. de P. C., s-a modificat în parte sentința recurată, în sensul de a se respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul Pop V. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P.
, menținând-se restul dispozițiilor din sentința atacată.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul POP P. V.
, solicitând schimbarea în tot a deciziei atacate, pe care o consideră nelegală și netemeinică.
În motivare s-a arătat că potrivit dispozițiilor art. 213 alin.1, lit.c din Legea nr. 95/2006, nemodificată și a adresei nr. 18914 din_ a Casei de asigurări de sănătate a județului C., a beneficiat de asigurare, fără plata contribuției la CASS, până la adoptarea O.U.G. nr. 107/2010 când i-a fost reținută suma de 285 lei lunar contribuție la CASS.
Mai arată că din luna ianuarie 2011 și până în luna aprilie 2012 i s-a reținut suma de 285 lei lunar, iar din luna mai 2012 i s-a reținut câte 245 lei lunar.
Prin sentința civilă nr. 4567 din_ i s-a respins acțiunea formulată, cu motivarea lipsei de argumente.
La data de_ a declarat recurs, iar prin decizia civilă nr. 170 din 17 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel C. a admis recursul reclamantului cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Rejudecând cauza, tribunalul prin sentința civilă nr. 8107 din_ i-a admis în parte acțiunea formulată, obligând-o pe pârâtă să nu-i mai rețină din pensie contribuția de 5,5% la CASS, cât și restituirea sumelor reținute cu luna
ianuarie 2011 până la zi.
Împotriva acestei sentințe pârâta C. J. de P. C. a formulat recurs, iar prin decizia nr. 284 din 30 ianuarie 2013 a Curții de Apel C. a fost admis recursul pârâtei împotriva sentinței civile nr. 8107 din_, cu modificarea în parte în sensul că se respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant.
Revizuentul susține că soluția dată de către instanța de recurs este nedreaptă, nelegală, încălcându-se drepturile acestuia, considerând că în cazul foștilor refugiați, dispozițiile Legii nr. 189/2000, lege organică, primează față de
O.U.G. nr. 107/2010 care este una nefericită, adoptată cu încălcarea dispozițiilor art.115 alin.4 din Constituție, abuzivă și prin care s-a făcut mult rău foștilor refugiați.
Mai arată că judecătorii care au instrumentat cauza nu au fost imparțiali, fiind deranjați de cererea de strămutare pe care a formulat-o revizuentul în dosarul nr._ .
Pentru aceste considerente, revizuentul solicită admiterea acestei cereri, cu schimbarea în tot a hotărârii atacate, pe care o consideră nelegală și netemeinică, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 75 lei.
Solicită ca în cazul în care cererea va fi apreciată ca inadmisibilă, să se procedeze la sesizare Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 107/2010, de modificare a dispozițiilor art. 213 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 95/2006, raportat la dispozițiile art. 5 lit. a) din Legea nr. 189/2000.
Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de revizuire formulate, Curtea reține următoarele:
Cererea de revizuire a fost formulată cu încadrarea generică în drept pe dispozițiile art. 322 C.proc.civ., în condițiile în care revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi promovată cu succes doar pentru cazurile expres enumerate de lege.
În lipsa indicării de către revizuent a punctului de la art. 322 C.proc.civ. unde s-ar încadra cererea de sesizare a instanței și în condițiile în care, din argumentarea cererii, nu se conturează motive care să poată fi încadrate în acest text de lege, Curtea constată că este inadmisibilă cererea de revizuire formulată.
Revizuentul reinvestește instanța cu o critică de legalitate a deciziei, formulând practic un recurs la recurs, inadmisibil în lumina prevederilor codului de procedură civilă.
De asemenea, se solicită de către revizuent a se sesiza Curtea Constituțională a României în ipoteza în care cererea sa de revizuire ar fi considerată neîntemeiată.
Or, Curtea de Apel fiind sesizată cu soluționarea unei cereri de revizuire, în primul rând clarifică admisibilitatea acesteia în raport de prevederile art. 322 C.proc.civ., și doar în ipoteza în care cererea ar fi fost considerată admisibilă, s-ar fi putut, eventual, purta discuții ulterioare asupra altor aspecte invocate ca semnificative pentru soluționarea litigiului. Constatându-se, însă, inadmisibilitatea revizuirii, se constată concomitent lipsa unui cadru legal în care să poată fi invocată și înaintată spre soluționare o excepție de neconstituționalitate, față de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Văzând dispozițiile art. 322 și următoarele C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul POP P. V. împotriva deciziei civile nr. 284 din_ a Curții de Apel C. pronunțată în dosar nr._ *, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. G. G. -L. T. I. T.
GREFIER,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_
Jud.recurs: C.M./S.C.B. /I.R.M.
| ← Sentința civilă nr. 462/2013. Contestație calcul CAS.... | Decizia civilă nr. 1843/2013. Contestație calcul CAS.... → |
|---|
