Decizia civilă nr. 1693/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1693/R/2013
Ședința publică din 01 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTORI: D. G.
: L. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta O. M. împotriva sentinței civile nr. 5665 din 12 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați C. J. DE P. S., S. DE B. C. C. S., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente O. M., avocat S. Comănescu Raul, în substituirea domnului avocat P. a Aurel, lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că 28 martie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar de către Căminul pentru Persoane Vârstnice răspunsul la adresa formulată de către instanță la termenul anterior de judecată.
Reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar împuternicirea avocațială a titularului, delegație de substituire și o notă de cheltuieli.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că având în vedere că în acest dosar discuțiile s-au purtat dacă una din cele două adeverințe este eronată și că din răspunsurile pârâtelor în cauză se observă că acestea au negat temeinicia acțiunii reclamantei, sens în care ar fi eronată adeverință 116 și nu 410 și pentru că pârâtele în cauză au sigur o poziție subiectivă, solicită emiterea unei adrese către o unitate spitalicească de stat din C. -Napoca cu specialitate în radiologie pentru a comunica instanței ce condiții de muncă sunt conform legii noi, respectiv Legii nr. 19/2000, în ce condiții se încadrează această muncă, normale, speciale sau deosebite și, în funcție de răspunsul acestora la această întrebare, pentru legea veche înainte de apariția Legii nr. 19/2000, cărei grupe de muncă corespunde sau corespundea activitatea desfășurată în radiologie.
Curtea, după deliberare, respinge cererea în probațiune formulată de reprezentantul reclamantei recurente, întrucât angajatorului îi revine atribuția de a elibera adeverințele cu privire la condițiile concrete în care reclamanta își desfășoară activitatea și nu sunt temeiuri legale pentru a emite o nouă adresă către o terță persoană străină de litigiu, care nu poate decât să se refere la condițiile în care ar fi trebuit să fie încadrată o anumită activitate în condiții concrete.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, împotriva sentinței civile nr. 5665/12 nov. 2012, considerând-o nelegală și netemeinică și, în consecință, casarea hotărârii și rejudecând, admiterea contestației formulate și recalcularea pensiei conform grupei I de muncă potrivit mențiunilor oficiale din carnetul de muncă și dovezile depuse la dosar.
În esență, arată că instanța de fond nu și-a motivat însuși concluzia pe care a ales-o pentru a respinge contestația reclamantei și cu privire la faptul că s- a pus în discuție care din cele două adeverințe emise de pârâte sunt emise în mod eronat, însă și în recurs, ca și la fondul cauzei, s-a lămurit acest aspect, totuși față de modalitatea de redactare și emitere a sentinței atacate apreciază că trebuia să fie o motivație reală pentru respingerea contestației.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că așa cum susține și reclamanta se poate observa că actele oficiale, respectiv sentința este în contra carnetului de muncă și că din cartea de muncă reiese în mod clar că reclamanta a fost încadrată în grupa I de muncă pentru perioada pe care o cere, respectiv nu cere pentru perioada 1990 - 31 martie 2007, având în vedere că pentru această perioadă de muncă a avut trecută grupa I de muncă în cartea de muncă și actele oficiale, însă nu știe ce s-a întâmplat după anul 2007 și nu înțelege de ce ar fi de preferat o adeverință eliberată de un oarecare cetățean ce lucrează în cadrul unei
instituții spitalicești în detrimentul unui carnet de muncă completat de-a lungul anilor în fiecare lună.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că din punctul său de vedere actele grăitoare și actele din care ar trebui să rezulte cu adevărat grupa de muncă și condițiile în care a lucrat reclamanta este această carte de muncă și nu o adeverință eliberată pentru a se apăra în proces de către pârâtă.
Referitor la motivul de recurs privitor la faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra anulării adeverinței nr. 410 așa cum s-a solicitat prin precizarea de acțiune la fondul cauzei ca fiind eronată, reprezentantul reclamantei recurente arată că acest motiv îl lasă la aprecierea instanței dat fiind și ultima adresă efectuată. Solicită obligarea pârâtelor intimate la plata cheltuielilor de judecată, conform notelor de cheltuieli depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5665 din_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._, a fost respinsă ca nefondată cererea precizată formulată de reclamanta O. M. în contradictoriu cu pârâții C. J. de P. S. și S. de B. C. C. S., privind anularea deciziei nr. 1. /_ emisă de C.
J. de P. S. și anularea adeverinței nr. 410/_ emisă de S. de B.
C. C. S., precum și obligarea pârâtelor la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamanta O. M. beneficiază de pensie de invaliditate de la data de_ stabilită prin decizia nr. 1., realizând un stagiu de cotizare de 33 de ani, 6 luni și 22 de zile, din care 11 ani și 3 luni în grupa a II - a de muncă.
Prin adeverința nr. 410 din_ eliberată de pârâtul S. de B. C.
C. S. se atestă faptul că, reclamanta a lucrat în grupa a II - a de muncă în perioada_ -_ potrivit prevederilor Ordinului nr. 50/1990.
Cum începând cu data de 1 aprilie 2001 a intrat în vigoare Legea nr. 19/2001 și odată cu aceasta au fost reglementate condiții de muncă normale,
deosebite și speciale, implicit au dispărut fostele grupe de muncă stipulate de Ordinul nr. 50/1990.
Reclamanta și-a desfășurat activitatea în grupa a II - a de muncă în perioada_ -_, adică 11 ani și 3 luni, iar în perioada_ -_ și- a desfășurat activitatea în condiții normale de muncă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta O. M.
, solicitând casarea sentinței civile atacate și rejudecând cauza admiterea contestației formulate și recalcularea pensiei conform grupei I de muncă potrivit cu mențiunile oficiale din carnetul de muncă și dovezile oferite la dosar în acest sens, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond nu a motivat decizia luată, ci a copiat susținerile pârâtelor, care sunt combătute de actele oficiale depuse la dosar, carnetul de muncă și adeverința nr. 116/2011, care specifică că a lucrat în grupa I de muncă.
S-a invocat că în loc să analizeze temeinicia susținerilor recurentei, instanța de fond paradoxal a solicitat pârâtei să precizeze care dintre cele două adeverințe este eronată, deși putea pe baza carnetului de muncă, a locului de muncă încadrat în grupa I și a salarizării până în 2001 să constate că adeverința nr. 410/2010 emisă de spital este eronată.
Referitor la perioada_ -_, recurenta a precizat că a lucrat în condiții speciale la secția de radiologie, în mod eronat instanța de fond reținând că a lucrat în condiții normale întrucât după intrarea în vigoare a Legii 19/2001 s-a reglementat în loc de grupe speciale condiții speciale, iar cererea în probațiune cu privire la comunicarea de către unitatea spitalicească a condițiilor în care se încadrează activitatea desfășurată la secția de radiologie a fost respinsă.
Întrucât activitatea contestatoarei a fost aceeași se impune recunoașterea grupei I de muncă pentru perioada solicitată, hotărârea Tribunalului fiind nelegală și netemeinică întrucât recurenta este privată de dreptul la o pensie conform muncii desfășurate în grupa I de muncă.
Recurenta a arătat că a cerut anularea adeverinței nr. 410/2010 numai pentru că există această adeverință cu consemnările eronate ale grupei de muncă, or analiza de fond consta în a se stabili dacă condițiile noi specificate de Legea 19/2001 față de Ordinul 50/1990 se încadrează în grupa I de muncă.
Intimata C. J. de P. S.
a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat.
În recurs s-au administrat înscrisuri.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Din carnetul de muncă al recurentei nu rezultă, contrar celor menționate în recurs, că activitatea desfășurată de aceasta în cadrul S. ui C. S. a fost
încadrată în grupa I de muncă sau în condiții speciale (filele 10-21 dosar fond).
Conform Adeverinței nr. 410/_ emisă de S. de boli cronice C. S.
, recurenta a fost angajata S. ui C. în perioada_ -_, iar în perioada_ -_, având funcția de asistent radiologie, a fost încadrată în grupa a II- a de muncă în temeiul Anexei 2 pct. 110 din Ordinul 50/1990 (fila 30 dosar fond).
Prin Adeverința nr. 116/_ emisă de Căminul pentru persoane vârstnice C. S. se atestă faptul că recurenta a fost angajata S. ui C. în perioada_ -_ în funcția de asistent medical la radiologie, fiind încadrată în grupa I de muncă conform nominalizării prin Dispoziția nr. 4/_ . Temeiul
juridic al încadrării îl constituie art. 17 din Anexa I la Ordinul 50/1990, pct. 105 din Anexa II la Ordinul 50/1990, Ordinul M. ui Muncii nr. 136/1976, Legea
19/2000 și HG 26/2001 (fila 28 dosar fond). Contrar celor menționate în această adeverință, prin Dispoziția nr. 4/_ (fila 18 dosar recurs) nu a fost nominalizată activitatea desfășurată de recurentă în grupa I de muncă, dispoziția constituind una de modificare a contractului individual de muncă al recurentei. De asemenea, adeverința este întemeiată pe dispoziții legale contradictorii, făcând referire atât la Anexa I la Ordinul 50/1990 care reglementează activitățile încadrate grupa I de muncă, cât și la Anexa II care reglementează activitățile încadrate în grupa a II-a de muncă.
Conform pct.104 din Anexa II la Ordinul 50/1990, constituie activitate în grupa a II-a de muncă activitatea desfășurată în "laboratoare sau compartimente de radiologie (personal sanitar superior, personal sanitar mediu și personal tehnic)";.
Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că în mod corect a apreciat intimata că activitatea desfășurată de recurentă ca asistent medical în cadrul secției de radiologie în perioada_ -_ se încadrează în grupa a II- a de muncă, conform prevederilor exprese ale pct.104 din Anexa II la Ordinul 50/1990, așa cum s-a menționat și în adeverința nr. 410/_, care este corectă din acest punct de vedere.
Referitor la perioada_ -_, în care era în vigoare Legea 19/2000, așa cum corect a reținut Tribunalul, din Adeverința de stagiu de cotizare nr. 1397/_, întocmită pe baza declarațiilor nominale depuse de angajator, rezultă că activitatea desfășurată de recurentă a fost încadrată în condiții normale de muncă (filele 31-33 dosar fond).
Drept urmare, în condițiile în care activitatea desfășurată de recurentă anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 nu a fost încadrată în grupa I de muncă, nu s-au întocmit declarații rectificative de către angajator pentru perioadele 1 aprilie 2001-1 iulie 2006 și nu s-au depus declarații nominale la casa teritorială de pensii, pentru perioadele de după data de 1 iulie 2006, în care să se ateste desfășurarea activității în condiții speciale (conform prevederilor exprese ale pct. 10 din Normele tehnice din 24 iulie 2006 de aplicare a prevederilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale), în mod judicios a reținut instanța de fond că acțiunea este nefondată și pentru această perioadă.
În consecință, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, urmând ca în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041și 312 alin. 1 Cod procedură civilă să respingă ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta O. M. împotriva sentinței civile nr. 5665 din_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr.
_, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 01 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
D. | S. | D. | G. | L. | D. |
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: C. N. C.
| ← Decizia civilă nr. 4382/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Decizia civilă nr. 3099/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
