Decizia civilă nr. 1697/2013. Contestație drepturi asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 1697/R/2013

Ședința publică din 01 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTORI: D. G.

: L. D.

GREFIER: C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul I. I. împotriva sentinței civile nr. 10257 din 08 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și C. S. DE P. - MINISTERUL

ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect contestație privind alte drepturi de asigurări sociale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 martie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată C. de P. S. a M. ui Afacerilor Interne a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

De asemenea, se constată că la data de 29 martie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat M. Afacerilor Interne a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Curtea va pune în discuție incidența în speță a Deciziei în interesul legii nr. 45/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în privința dispozițiilor art. 13 și 14 din OUG nr. 114/2009 din Legea nr. 44/1994 și constatând recursul în stare de judecată reține cauza în pronunțare cu privire la motivele invocate și la această decizie.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.10257 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, astfel cum a fost îndreptată, în baza art.281 C.pr.civ. prin

încheierea nr.384/_ a aceleiași instanțe, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a M. UI A. ȘI I. și, în consecință,

respinsă acțiunea formulată de reclamantul IRIMEA I. împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul I. I. împotriva pârâtei C. S. DE P. A M. UI A. ȘI I., având ca obiect asigurări sociale, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a M. ui A. și I., invocată de acesta prin întâmpinare, instanța constată că atribuțiile acestei instituții publice, astfel cum acestea sunt stabilite prin OUG nr. 30/2007, nu cuprind și mențiuni privitoare la stabilirea și plata drepturilor de pensie, acestea fiind atribute specifice casei de pensii sectoriale, care, deși a fost înființată în subordinea ministerului, are personalitate juridică proprie (art. 132 din Legea nr. 263/2010).

Totodată, potrivit art. 8 alin. 1 lit. i din HG nr. 233/2011 privind atribuțiile, organizarea si funcționarea caselor de pensii sectoriale, pentru angajatorii din instituțiile în subordinea cărora se află și pentru cei din instituțiile cărora le asigură stabilirea și plata pensiilor sau a altor prestații, casele de pensii sectoriale au și atribuția de a asigura reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr. 263/2010.

Ori, în raport de aceste dispoziții legale care instituie în sarcina caselor de pensii sectoriale un drept propriu de reprezentare în fața instanțelor

judecătorești, se constată că Ministerul Administrației și Internelor nu are legitimitate procesuală pasivă în cauză, urmând a se admite excepția lipsei calității procesuale pasive, aceasta fiind întemeiată.

Pe fondul cauzei, instanța constată că, în fapt, reclamantul este veteran de război, fiind decorat cu medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial 1941-1945";, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la fila 4.

În prezenta cauză reclamantul solicită ca cuantumul rentei sale să se calculeze raportat la solda de grad și de funcție ale unui sublocotenent, în procent de 50% din aceste solde.

În drept, potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a) si b), dar cărora le-a fost conferita Medalia «Crucea comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945» beneficiază de o renta lunara echivalenta cu 50% din solda de grad a unui sublocotenent.

Modificările aduse acestei legi prin O.U.G. nr. 12/2004, au determinat introducerea unui nou articol, 14 ind. 1, care prevede că: "începând cu luna martie 2004, renta lunara prevăzută la art. 13 si 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul N.N., stabilite conform legii";.

Astfel cum s-a reținut în practica judiciară, scopul introducerii acestui articol a fost acela de a stabili un criteriu unic la care să fie raportat calculul rentei lunare a veteranilor de război, indiferent de sistemul de asigurări sociale de care aceștia aparțin, pentru eliminarea inechității anterioare, izvorâte din calcularea drepturilor veteranilor de război prin raportare fie la nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul MAp.N - pentru veteranii de război pensionați în sistemul militar - fie la nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul M. - pentru cei pensionați în sistemul public de asigurări sociale. Aceasta nu înseamnă însă, că nu vor fi păstrate diferențele justificate între veteranii de război, bazate pe medaliile și ordinele care le-au fost conferite, diferențiere existentă potrivit legii

nu doar în privința dreptului la rentă ci și în privința celorlalte drepturi [I., Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1381 din 1 aprilie 2008].

Chiar din interpretarea gramaticală a textului art.14 ind.1 din Legea nr.44/1994 se desprinde aceeași concluzie, întrucât textul arată că rentele se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N., cazurile la care face referire acest text legal fiind cele ale art. 13 sau 14, texte legale pe care le menționează în mod expres.

M. mult decât atât modificările aduse Legii nr. 44/1994 prin Legea nr. 303/_, reprezintă încă un argument în ceea ce privește înțelesul art. 14 ind.

  1. Astfel, art. 14 a fost modificat în sensul că "veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 lit. a și b, dar cărora le-a fost conferită Medalia Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945 beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 50% din solda de grad a unui sublocotenent". După cum se poate observa, și acest act normativ păstrează ca bază de calcul la plata rentei, doar solda de grad a unui sublocotenent, fiind modificat numai procentul aplicat bazei de calcul, în sensul majorării acestuia de la 25% la 50%.

    Potrivit art. 7 din anexa VII din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cuantumul soldei aferente gradului de sublocotenent este de 297 de lei.

    Ori, în considerarea calității sale de veteran de război decorat, reclamantul beneficiază de prevederile art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind acordarea unei rente lunare echivalentă cu 50% exclusiv din solda de grad a unui sublocotenent, nicidecum și din solda de funcție, cum în mod eronat susține reclamantul.

    În fapt, reclamantul primește în prezent atât indemnizația prevăzută de art. 12 din Legea nr. 44/1994, cât și dreptul de rentă stabilit prin O.U.G. nr. 215/2000 de modificare și completare a Legii nr. 44/1994.

    În ceea ce privește susținerea reclamantului că nu i se plătesc drepturile cuvenite, astfel cum reiese din cuponul de pensie depus la dosar renta sa lunară se ridică la suma de 148 de lei (f. 5), în privința căreia, printr-un calcul simplu matematic, se constată că aceasta este egală procentului de 50% din solda gradului militar de sublocotenent prevăzută de Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

    Având în vedere aceste aspecte, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei C. de P. S. a M. ui A. si I.

    , ca neîntemeiată.

    Împotriva acestei hotărâri, reclamantul Irimia I. a declarat recurs prin care a solicitat casarea sentinței și în urma rejudecării cauzei, admiterea acțiunii sale.

    În motivarea recursului, s-au prezentat considerentele reținute de prima instanță, fiind combătute de reclamant pe baza jurisprudenței altor instanțe din țară prin care unor persoane aflate în aceeași situație cu reclamantul, li s-a stabilit renta ca fiind 50% din solda de funcție și de grad a unui sublocotenent M.Ap.N.

    Pârâtul M. Afacerilor Interne a depus întâmpinare prin acre a solicitat respingerea recursului

    , arătând că nu are calitate procesuală pasivă, care revine Casei Sectoriale de P. .

    Pârâta C. S. de P. a M. ui Afacerilor interne a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând art.141din Legea nr.44/1994.

    Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul pentru următoarele considerente:

    Prin decizia nr. 45/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a statuat cu caracter obligatoriu, conform art. 3307alin. 4 că: ";Dispozițiile art. 14^1, raportate la dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, ale unui sublocotenent din M. Apărării Naționale";.

    În acest sens, s-a reținut că :

    "Dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, republicată, instituie 4 ipoteze juridice cu privire la calculul rentei de care beneficiază veteranii de război, după cum urmează:

    1. renta lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent compusă din solda de grad și solda de funcție la minim. Beneficiază de această rentă veteranii de război decorați cu Ordinul Mihai Viteazul [art. 13 lit. a) teza a doua din lege];

    2. renta lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent. Beneficiază de această rentă veteranii de război decorați cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cavaler [art. 13 lit. a) teza a treia din lege];

    3. renta lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent. Beneficiază de această rentă veteranii de război decorați conform art. 13 lit. b) din lege;

    4. renta lunară echivalentă cu 50% din solda de grad a unui sublocotenent. Beneficiază de această rentă veteranii de război cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă al celui de-al doilea război mondial, 1941-1945" (art. 14 din lege).

Cu alte cuvinte, prin art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, republicată, este reglementat modul de calcul al rentei lunare de care beneficiază veteranii de război, pe când dispozițiile art. 14^1 din același act normativ instituie numai baza de calcul a rentei lunare, și anume solda (de grad și de funcție, după caz, circumstanțiere prevăzută în mod expres) unui sublocotenent din cadrul M. ui Apărării Naționale.

Astfel, cum se arată în expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004, prin introducerea art. 14^1 în Legea nr. 44/1994, republicată, s-a urmărit aplicarea unui tratament egal tuturor veteranilor de război, întrucât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2004 au fost reglementate două cuantumuri diferite ale soldei de grad a unui sublocotenent, unul pentru M. Apărării Naționale și altul pentru celelalte sisteme militare.

În momentul adoptării Legii nr. 44/1994, renta lunară cuvenită veteranilor de război se stabilea prin raportare fie la solda unui sublocotenent din M. Apărării Naționale, fie la solda unui sublocotenent din cadrul M. ui I. și Reformei Administrative.

Scopul urmărit prin introducerea art. 14^1 în Legea nr. 44/1994, republicată, nu a fost acela de a egaliza pe toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți, în sensul de a se calcula pentru toți, indiferent de decorația primită, o rentă raportată la cumulul dintre solda de grad și solda de funcție a unui sublocotenent, ci de a introduce ca unic element de referință pentru determinarea rentelor solda unui sublocotenent din cadrul M. ui Apărării Naționale, indiferent de sistemul militar din care provin veteranii de război.

Până în luna martie 2004 soldele de grad și soldele de funcție ale unui sublocotenent, în raport cu care se stabileau rentele lunare cuvenite veteranilor

de război, după distincțiile prevăzute la art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, republicată, aveau aceeași valoare, atât în sistemul de apărare națională, cât și în celelalte sisteme militare.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2004 a fost completată Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, majorându-se valoarea de referință sectorială, începând cu luna martie 2004, și, drept urmare, majorându-se și nivelul soldei de grad și al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul M. ui Apărării Naționale.

În consecință, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2004 au fost stabilite două cuantumuri diferite ale soldei de grad a unui sublocotenent, unul pentru M. Apărării Naționale și altul pentru celelalte sisteme militare, și, drept urmare, începând cu 1 martie 2004 ar fi beneficiat de un nou cuantum al rentei lunare numai veteranii de război proveniți din sistemul apărării naționale, fapt care ar fi determinat o aplicare discriminatorie a Legii nr. 44/1994, republicată, și o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi.

Dacă prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004 s-ar fi urmărit ca la stabilirea cuantumului rentei lunare cuvenite veteranilor de război să se ia în calcul cumulul soldei de grad și al celei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul M. ui Apărării Naționale, atunci prin ordonanță s- ar fi procedat la modificarea sau completarea art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, republicată, și nu la introducerea unui nou articol, respectiv art. 14^1.

În plus, în situația în care intenția legiuitorului ar fi fost aceea ca baza de calcul a rentei cuvenite veteranilor de război să se determine în raport cu ambele solde cumulate, atunci, odată cu modificarea procentului prevăzut de art. 14 din Legea nr. 44/1994, republicată, prin art. I pct. 4 din Legea nr. 303/2007, s-ar fi modificat și modul de raportare a acestuia, adăugându-se la solda de grad a unui sublocotenent și solda de funcție.

În consecință, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2004 a înlăturat doar diferențierea nejustificată a rentelor lunare cuvenite veteranilor de război, după 1 martie 2004, în funcție de apartenența acestora la un sistem sau altul de asigurări sociale.

Astfel fiind, rezultă cu evidență faptul că veteranii de război decorați cu ordinele și medaliile prevăzute la art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, republicată, beneficiază de o rentă lunară care se calculează conform acelorași dispoziții, fie în raport cu solda de grad, fie în raport cu solda de bază (compusă din solda de grad și solda de funcție), dar, în ambele situații, art. 14^1 din lege instituie o bază de calcul unică, și anume solda - după caz, de grad și/sau de funcție - unui sublocotenent din cadrul M. ui Apărării Naționale.

Calculul rentei lunare cuvenite veteranilor de război prin raportare la solda de grad și solda de funcție, cumulate, ale unui sublocotenent din cadrul M. ui Apărării Naționale se realizează numai în ipoteza reglementată de art. 13 lit. a) teza a doua din Legea nr. 44/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și anume numai în cazul veteranilor de război decorați cu Ordinul Mihai Viteazul pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă.";

În raport de aceste dezlegări obligatorii și extrem de clare, Curtea de Apel, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul I. I. împotriva sentinței civile nr. 10.257 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. 10._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

S. D. D. G. L. D.

GREFIER

C. M.

Red.S.D./S.M.D.

2 ex./_ Jud.fond. A. I.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1697/2013. Contestație drepturi asigurări sociale