Decizia civilă nr. 1769/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1769/R/2013
Ședința publică din data de 9 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul C. A. împotriva sentinței civile nr. 10255 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ privind și pe intimata C. S. de P. a M. ui Apărării Naționale, având ca obiect recalculare pensie.
Concluziile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 2 aprilie 2013, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ , reclamantul C. A. a solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea ce va pronunța în contradictoriu cu pârâții C. de P. S. a M. ui Apărării Naționale, să dispună în principal obligarea pârâților la revizuirea corectă a pensiei sale de serviciu, recuperarea dreptului de proprietate asupra gradului militar deținut și adăugarea stagiului de cotizare pentru activitatea desfășurată după trecerea în rezervă cu drept la pensie militară de serviciu.
Prin sentința civilă nr. 10255 din 8 octombrie 2012 pronunțată în 8 octombrie 2012 în dosarul nr._ a Tribunalului
C. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui Apărării Naționale și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul C. A. împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul C. A. împotriva pârâtei
S. de P. a M. ui Apărării Naționale, ca nefondată. S-a luat act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a M. ui Apărării Naționale instanța a constatat că atribuțiile M. ui Apărării Naționale, astfel cum acestea sunt stabilite prin Legea nr. 346/2006, nu cuprind și mențiuni privitoare la stabilirea și plata drepturilor de pensie, acestea fiind atribute specifice casei de pensii sectoriale, care, deși a fost înființată în subordinea ministerului, are personalitate juridică proprie (art. 132 din Legea 263/2010).
Totodată, potrivit art. 8 alin. 1 lit. i din HG nr. 233/2011 privind atribuțiile, organizarea si funcționarea caselor de pensii sectoriale, pentru angajatorii din
instituțiile în subordinea cărora se află și pentru cei din instituțiile cărora le asigură stabilirea și plata pensiilor sau a altor prestații, casele de pensii sectoriale au și atribuția de a asigura reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr. 263/2010.
Ori, în raport de aceste dispoziții legale care instituie în sarcina caselor de pensii sectoriale un drept propriu de reprezentare în fața instanțelor judecătorești, s-a constatat că M. Apărării Naționale nu are legitimitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fondul cauzei
, instanța a reținut, în fapt
, că în baza OUG nr. 1/2011, prin Decizia nr. 51640/_, reclamantului i s-a revizuit pensia raportat la situația reală a veniturilor obținute și avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat, stabilindu-i-se un cuantum brut al pensiei de 2812 lei (f. 34).
Împotriva Deciziei nr. 51640/_ reclamantul a formulat contestație la Comisia de Contestații din cadrul M. ui Apărării Naționale, care a fost soluționată prin hotărârea nr. 14658/_, admițându-se în parte și dispunându-se Casei Sectoriale de P. a M. ui Apărării Naționale să emită o nouă decizie de revizuire a pensiei reclamantului prin care să valorifice întocmai datele înscrise în "Fișa cu locurile de muncă în care a lucrat lt. col. (r.) C. I. A. și care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții"; și să emită o decizie de recalculare a pensiei reclamantului prin care să valorifice datele înscrise în "Adeverința privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu"; eliberată de C. Județeană de P. C. .
În aplicarea acestei hotărâri, C. S. de P. a M. ui Apărării Naționale a emis decizia de revizuire a pensiei nr. 51640/_ și decizia de recalculare nr. 51640/_ (f. 140, 150).
În drept
, s-a reținut că, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2011 pensiile prevăzute la art. 1 lit. a si b din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. 4 din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu pana la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 si 2 din OUG nr. 1/2011 pensiile recalculate ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010, începând cu luna ianuarie 2011 și până la data emiterii deciziei de revizuire, iar diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011.
Asupra alegațiilor reclamantului privitoare la lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de revizuire, instanța a reținut că acestea sunt neconforme realității, pensia reclamantului fiind revizuită din oficiu avându-se în vedere prevederile OUG nr. 1/2011, astfel cum reiese din chiar titlul deciziei analizate, respectiv metodologia de calcul prevăzută de anexa 3 la acest act normativ, iar nu metodologia de calcul prevăzută de HG nr. 735/2010.
Mai mult, referitor la suspendarea aplicării H.G. nr. 735/2010 prin Sentința civilă nr. 338/2010 a Curții de Apel C., aceasta își poate produce efectele numai între părțile litigante, neavând însă nici o relevanță în prezenta cauză, având în vedere că nu acesta este actul normativ în baza căruia a fost emisă decizia de revizuire contestată.
Instanța a reținut că reclamantul a formulat în principal critici ce vizează conformitatea actelor normative emise de legiuitorul român cu prevederile constituționale și cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, critici
privitoare la încălcarea dreptului său de proprietate protejat de art. 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, la retroactivitatea legilor privitoare la revizuirea pensiilor militare și la încălcarea principiului drepturilor câștigate.
Privitor la afirmațiile vizând neconformitatea actelor normative cu cele ale
Convenției Europene a Drepturilor Omului
, tribunalul a reținut că instanța de contencios european al drepturilor omului a avut recent posibilitatea de a analiza acest aspect, în cauzele Ana M. Frimu și alții împotriva României, respectiv Constantin Abăluță și alții c. României, cauze respinse ca inadmisibile.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat principiul statuat în jurisprudența sa anterioară în sensul că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat, statele părți la Convenție dispunând de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil
În speță, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii. În această privință, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanților a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 și a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
De asemenea, Curtea a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți suplimentare din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită naturii profesiei lor.
În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenție, în cazul în care nu are nici o justificare obiectivă și rezonabilă. În speță, Curtea a reținut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate de reclamant, vizând încălcarea principiului neretroactivității legii și al principiului drepturilor
câștigate
, instanța a reținut că prin Decizia nr. 871/2010, Curtea Constituțională a României a statuat că prevederile art. 1-5 și art. 12 ale Legii nr. 119/2010, potrivit cărora pensiile de serviciu se recalculează devenind pensii de asigurări sociale, nu încalcă principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 al. 2 din Constituție.
În raport de aceste considerații de drept reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională a României, tribunalul a constatat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamant este în mod vădit neîntemeiată sub aspectul criticilor de neconformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și neconstituționalitate invocate de acesta.
Tribunalul a mai reținut că, chiar efectuând analiza de proporționalitate reținută, prin Decizia nr. 29/2011 pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a fi necesar a se aprecia în fiecare cauză în parte, în funcție de circumstanțele sale particulare, în cauza de față reclamantul, prin diminuarea pensiei sale la 2812 de lei ca urmare a revizuirii, nu suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă), reclamantul nefiind lipsit total de beneficiu social al pensiei, ci doar de acel supliment acordat de stat în virtutea calității sale de fost militar, iar pensia contributivă a acestuia are un cuantum care nu poate conduce la concluzia că, prin măsura revizuirii pensiei sale de serviciu, i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistență. Astfel, suma de 2812 de lei este superioară pensiei medii pentru limită de vârstă în mai 2012 în cuantum de 947 lei, conform datelor statistice ale Casei Naționale de P. și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, ceea ce nu poate avea semnificația unei afectări grave a asigurării existenței materiale a reclamantului.
În ceea ce privește susținerile reclamantului privitoare la existența dreptului de proprietate asupra gradului său militar și la încălcarea acestui drept prin revizuirea pensiei sale, instanța a reținut că interpretarea pe care acesta o acordă dispozițiilor legale privitoare la revizuirea pensiilor este eronată, OUG nr. 1/2011 neconținând nici o referire cu privire la pierderea gradelor militare de către cei cărora le vor fi revizuite pensiile militare de stat în pensii stabilite având la bază principiul contributivității.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. I.A. solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii sale, astfel cum a fost formulată și precizată.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond a luat in discuție doar excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui Apărării Naționale, însă după cum se poate observa din cerere reclamantul s-a îndreptat împotriva Casei de P. Sectoriale a M.Ap.N., aceasta având personalitate juridica, așa după cum a rezultat din însăși procedurile legale de înființare a acesteia si din statutul sau.
Instanța de fond nu a analizat faptul ca a avut demonstrat evidenta diferență dintre veniturile arătate in decizia de pensionare si adeverințele de venituri solicitate si transmise de către recurent de la Centrul Militar Zonal C. si unitățile destinatoare de arhive de la Pitești, arătând în dispozitivul hotărârii că pensia i s-a revizuit raportat la situația reală a veniturilor obținute. Or, recurentul tocmai acest lucru l-a arătat și în contestațiile înaintate către Comisia de Contestații și prin cererea introductiva, că veniturile luate in calcul la stabilirea punctajului si emiterea deciziilor succesive contestate nu sunt conforme cu realitatea, menționând si unde sunt.
Din prisma analizei proporționalității cuantumului pensiei recurentului si a pensiei medii din luna mai 2012 (947 lei) la care face referire instanța în considerentele hotărârii, cu siguranța că în aceasta speța nu are nici o relevanță și este inacceptabilă, pentru că nici activitățile depuse ca militar nu sunt o medie a sacrificiilor, restrângerii unor drepturi, incompatibilităților, în comparație cu activitatea altor categorii.
De asemenea instanța nu face nici o referire la solicitarea recurentului atât din cererea introductiva cat si din precizările la acțiune ca, in conformitate cu art. 2 (1) din OG 1/2011 care precizează ca pensiile prevăzute la art. 1 pot fi revizuite si la cererea beneficiarului in baza actelor doveditoare prezentate de acesta din care rezulta alte date si elemente decât cele utilizate la revizuire/recalculare. Arată că a solicitat revizuirea pensiei prin luarea corecta in calcul atât a veniturilor arătate ca fiind neconforme cu cele din decizii cat si a aplicării corecte a HG S-1 O 19 / 2010 care prevede creșterea punctajelor aferente in funcție de activitățile desfășurate, precum și a locurilor de munca.
Consideră recurentul ca referirile din cuprinsul motivării sentinței atacate ca pensia este formata dintr-o parte contributiva si una necontributivă sunt eronat aplicate in spata întrucât la data trecerii sale in rezerva cu drept la pensie militara de stat in baza Legii 164/2001 nu se menționa in acel act normativ ca pensia de serviciu a militarilor ar fi constituita dintr-o parte contributiva si una necontributivă, adică un supliment si nici nu avea cum sa facă o atare mențiune pentru motivul ca militarii nu au fost niciodată contributivi. Totuși, rațiunea instituirii pensiilor de serviciu pentru militari a fost compensarea parțiala a restrângerii drepturilor si libertăților fundamentale, a incompatibilităților la care au fost supuși pe timpul activității.
In concluzie se arată ca este neîntemeiata hotărârea instanței de fond in legătura cu excepția lipsei calității procesuale pasive a M.Ap.N. si solicită pe cale de consecința anularea sentinței atacate si admiterea cererii așa cum a fost formulata si precizata astfel:
Anularea deciziei de revizuire si emiterea unei noi decizii în conformitate cu legislația cu luarea in calcul a următoarelor:
A ) Din buletinul de calcul atașat deciziei de revizuire contestă următoarele: nu s-au evidențiat cuantumul primelor/premiilor si cele anuale, a anilor in care i s-au acordat acestea potrivit legislației in vigoare si înscrise în ordinele de zi pe unitate
Solde trecute eronat, luând in comparație luna dinainte si de după suma constatata eronat:_ -_ =1. .00/LUNAR - Militar;_ - _
=94875.00/LUNA - Militar;_ -_ =1. .00/LUNA- Militar;_ -_
=788963/lună -militar;_ -_ =93337.00/LUNA - Militar;_ -_
=8. .00/LUNA - Militar ;
Condiții de munca trecute eronat
Se mai solicită de reclamant ca prin revizuirea deciziei de pensii contestate sa se aplice dispozițiile HG-S-1019/2010 prin care s-a făcut o noua reîncadrare a condițiilor de munca doar prin modificarea anexei 1 la HG 1294/2001 si nu prin anularea ei.
Analizarea si reîncadrarea perioadelor de munca in conformitate cu fisa primita de la Centrul Militar Zonal C. la data de_ .
Intimatul pârât, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat și urmează a fi admis ca atare.
Așa cum a arătat reclamantul recurent, prima instanță nu a cercetat cauza din perspectiva criticilor cuprinse în petitul subsidiar, vizând greșelile punctuale la modul de calcul al pensiei sale.
Astfel, din cuprinsul contestației sale se desprind critici punctuale ale deciziei atacate sub aspectul neconcordanței dintre veniturile luate în calcul și veniturile reliefate prin adeverințele depuse, precum și critici referitoare la unele
perioade efectuate în condiții deosebite de muncă (punctul A din cererea de chemare în judecată).
Or, aceste critici compun o parte distinctă a contestației, ce se impune a fi analizată ca atare. Instanța de fond era obligată să verifice punctual susținerile reclamantului, în condițiile în care acestea sunt formulate și susținute prin adeverințe depuse în probațiune, și nu conțin doar aprecieri generale și de principiu.
Toate aceste motive în raport de care reclamantul a criticat decizia de pensionare nr. 2. din_ nu au fost analizate de prima instanță, care s-a raportat doar la modul generic la dispoziții legale cuprinse în OUG nr.1/2011, fără nici o referire la veniturile, perioadele sau condițiile de muncă indicate de reclamant ca omise/eronate din calculul pârâtei.
Așa fiind, Curtea constată că lipsește practic primul grad de jurisdicție, tribunalul soluționând cauza fără a intra în cercetarea fondului, situație în care, raportat la prevederile art. 312 alin. 1, 3 și 5 C.proc.civ., urmează a admite recursul, cu consecința casării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamantul C. I. A. împotriva sentinței civile nr. 10255 din_ pronunțată de Tribunalului C. în dosar nr._, pe care o casează în tot și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G. -L. T. I. T. D. C. G.
GREFIER
N. N.
Red.DCG/M.N. 2 ex./_
Jud.fond-A. M. I.
| ← Decizia civilă nr. 3780/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 2331/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
