Decizia civilă nr. 4527/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4527/R/2013
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M. JUDECĂTOR: I. T.
GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 13374 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe intimata N. R. D., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei intimate - avocat Grigoraș Aurel din cadrul Baroului C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 13 noiembrie 2013 intimata, prin reprezentantul său, a înregistrat la dosar întâmpinare.
Reprezentantul intimatei declară că nu are cereri sau probe,.
Nefiind formulate cereri prealabile Curtea declară închisă faza cercetării recursului și declară cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul intimatei susține întâmpinarea solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 13374 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a admis acțiunea civila formulata și precizata de reclamanta N. R. D., împotriva pârâtei C. J. DE P. C., și în consecință s-a anulat decizia de pensionare privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă cu nr. 2. /_ emisa de pârâta C. J. DE P. C. .
Pârâta C. J. de P. C. a fost obligată să emită o noua decizie privind pensia pentru limita de vârstă și muncă depusă pentru reclamantă cu luarea în considerare a perioadei_ -_ respectiv_ -_ cât a lucrat în grupa a II-a de munca conform Adeverințelor nr.48/_ emisa de SC SPUT SA C. -N. și nr. 10/SCCF/_ emisa de SC. IMPREST SRL SATU-
MARE, începând cu data de_ .
Pârâta a fost obligată să achite reclamantei suma de 1200 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantei prin Decizia nr. 2. i s-a recalculat pensia în baza art.107 prin valorificarea în decizie a perioadelor_ -_ respectiv_ -_ desfășurată de reclamantă în
grupa a II-a de muncă, însă i s-a respins această cerere, întrucât aceste perioade nu pot fi încadrate în prevederile Ordinului nr. 50/1990 respectiv H.G. nr. 1223/1990.
Conform înscrierilor din carnetul de muncă, reclamanta a fost angajată la
S.C. SPUT SA C. și SC CONSTRUCȚII FEROVIARE SA, iar în perioada_ -_ a fost încadrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100% o perioadă de 9 ani și o zi conform O.G. nr. 1223/1990, anexa nr.2 pct.3 din Ordinul nr.50/1990. Această perioadă a fost menționată în Adeverința nr. 48/_ emisă de SC SPUT SA C. și s-a certificat de către societate că reclamantei i s-a acordat această grupă de muncă.
Pentru perioada_ -_ reclamanta a fost încadrată în grupa a II-a de muncă tot în procent de 100% din timp lucrat conform Ordinului nr. 50, anexa II, pct.3, respectiv HG nr.1223/1990, fapt menționat și dovedit prin Adeverința nr. 10/SCCF/_ emisă de SC IMPREST SATU MARE.
În adeverințele menționate s-a arătat că pentru perioadele menționate s-a plătit C.A.S. și pensie suplimentară.
Referitor la încadrarea în grupa a II-a de muncă, instanța a constatat că ținând cont de prevederile pct.3, 6 și 7 din Ordinul nr. 50/1990, coroborat cu art. 3 alin.1 lit. g și art. 158 alin.1 din Legea nr. 263/2010, încadrarea în grupa a II-a de muncă a reclamantului s-a efectuat cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare.
Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii. Instanța a apreciat că la calcularea drepturilor cu titlu de pensie au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele prevăzute de art.2 lit. c din Legea nr.263/2010, întrucât soluția contrară ar însemna încălcarea principiului contributivității cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de
legiuitor.
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către M. Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul MMPS nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Prin Ordinul comun nr.125 din_, care a completat Ordinul nr.50/1990, emis de M.M.O.S. și M.S., au fost stabilite locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale ce se încadrează în grupele I-a și a II-a de muncă, în vederea pensionării. Acest Ordin a fost emis în baza Legii nr.3/1977 și în conformitate cu prevederile art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990 prin care se urmărea înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, în acordarea sporurilor și încadrarea în grupele de muncă.
Referitor la aplicarea acestor prevederi Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr.87/1999 în sensul că, prevederile Decretului-Lege nr.68/1990 sunt neconstituționale în măsura în care recunosc beneficiul dreptului de încadrare în grupele de muncă numai în favoarea unor categorii de asigurați și nu în favoarea altora care, realmente, se află în aceeași situație.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei, respectiv Adeverințele nr. 48/_ emisă de SC SPUT SA C. -N. și nr. 10/SCCF/_ emisă de SC. IMPREST SRL SATU-MARE, a rezultat că reclamanta a fost încadrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100% din timp conform Ordinului nr. 50/1990 a M.M.PS, pct.3 și pct.4 Anexa 2 și HG nr. 1223/1990.
Așa fiind, instanța a considerat că intimata, în mod nejustificat a refuzat recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa a II-a de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.
Mai mult, intimata, depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru reclamantă a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei a II-a de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.
Apoi nu a trebuit trecut cu vederea faptul că, ca urmare a încadrării reclamantei în grupa a II-a de muncă pentru perioada specificată, intimata a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu poate justifica împotrivirea acesteia. De altfel, deși a fost legal citată intimata nu s-a prezentat și nici nu a făcut precizări scrise cu privire la plata sau neplata contribuțiilor privindu-l pe reclamantă.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamanta a dovedit pretențiile sale prin adeverințele anterior menționate, instanța în temeiul art.153 lit. f și g coroborat cu prevederile art. 156 din Legea nr. 263/2010, a admis acțiunea acesteia așa cum a fost formulată.
Totodată, a obligat pârâta să emită o decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă în favoarea reclamantei cu luarea în calcul a perioadei _
-_ respectiv_ -_ cat a lucrat în grupa a II -a de munca, conform Adeverințelor nr.48/_ emisa de SC SPUT SA C. -N. și nr. 10/SCCF/_ emisa de SC. IMPREST SRL SATU-MARE, începând cu data de_, care este data lunii următoare înregistrării cererii de recalculare.
Întrucât pârâta s-a aflat în culpă procesuală, conform prevederilor art. 274 Cod Procedură Civilă a fost obligată să achite reclamantului suma de 1200 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial conform chitanței de la fila 146.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în fapt, la punctele 3 și 7 din Ordinul nr.50/1990 se prevede că beneficiază de prevederile sale categoriile de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2, în ordin proporțional eu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. După cum se poate observa după o simplă lectură a acestor puncte, nu se regăsește încadrata în aceste prevederi profesia respectiva( care prin natura ei nu implica propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin condiții nefavorabile de microclimat, prezenta noxelor, prin risc deosebit, prin expunere fizica la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, suprasolicitare fizică sau nervoasă.)
În drept: art.299, art.3041, art.304, pct.9 și art. 312 C. proc. civ.
Intimata reclamantă N. R. D. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Așa cum reiese din înscrisurile depuse la fond și din cererea de recurs, pârâta recurentă refuză luarea în considerare a mențiunilor din adeverințele nr.48/_ emisa de SC SPUT SA C. -N. și nr. 10/SCCF/_ emisa de SC. IMPREST SRL SATU-MARE, ce atestă aă activitatea desfășurată de reclamantă s-a încadrat în grupa a II-a de muncă în proporție de 100%, apreciind că în mod greșit unitatea i-a acordat grupa superioară de muncă întrucât la punctul 3 din Ordin nu se regăsește profesia reclamantei, care prin natura ei nu presupune acele condițiile grele, nocive sau periculoase ce să justifice acordarea grupei.
Refuzul pârâtei nu este legitim.
Potrivit art. 5 și 6 din Ordin, "Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M. ui Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s- au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate
instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. (…)
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.
Se constată că actul normativ incident prescrie o metodologie clară de nominalizare a persoanelor care au desfășurat activitate în grupele de muncă, astfel încât actul emis de angajator în urma aplicării acestui procedeu legal nu poate fi ignorat de către pârâtă decât în măsura în care ar obține anularea acestuia. Or, dat fiind că recurenta nu a făcut dovada că ar fi dobândit constatarea prin instanță a nulității mențiunilor din adeverințe cu privire la grupa de muncă în care reclamanta și-a desfășurat activitatea și nici în prezentul cadru procesual nu a investit instanța cu o astfel de cerere, atitudinea acesteia de a ignora încadrarea activității reclamantei apare ca abuzivă și contrarie dispozițiilor legale, situație în care sentința pronunțată, prin care se sancționează comportamentul abuziv al pârâtei, este temeinică și legală.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9 C.proc.civ., obligând recurenta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu avocațial, în temeiul art. 274 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 13374 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatei N. R. D. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. N. M. I. T.
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_
Jud.fond: B. G. Z.
| ← Decizia civilă nr. 1808/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Decizia civilă nr. 3780/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
