Decizia civilă nr. 2638/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ NR. 2638/R/2013
Ședința publică din data de 22 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
D. G. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. E. împotriva sentinței civile nr. 3339 din 25 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ *, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII S. A M. UI A. N. și M. A. N., având ca
obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, av. Iepure V. și reprezentantul pârâților intimați, consilier juridic Rîndașu Costică, lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu pârâta intimată CPS a MAN, însă este acoperită prin prezența reprezentantului acesteia.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 17 mai 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâților intimați întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
Reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs. Face referire doar la considerentele reținute de instanța de fond în motivarea sentinței atacate, conform cărora OUG nr. 1/2011 instituie o prezumție de corectitudine a datelor existente în evidența caselor de pensii sectoriale și că ar fi excesiv să se pretindă cercetări minuțioase suplimentare cu privire la fiecare persoană a cărei pensie este supusă revizuirii, considerând că acestea nu sunt întemeiate, întrucât în baza de date a caselor de pensii sectoriale nu există decât veniturile pe ultimele șase luni. Statul nu putea să recalculeze pensiile în funcție de veniturile ce se vor putea găsi. Cu cheltuieli de
judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului pentru motivele expuse în întâmpinarea formulată. Referitor la susținerile reprezentantului reclamantului arată că acesta avea posibilitatea de a se adresa unității deținătoare de arhive pentru a solicita eliberarea adeverințelor pe care să le depună la casa de pensii. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantului recurent, în replică, arată că unitățile deținătoare de arhive aveau obligația să transmită adeverințele către casa de pensii.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 3339 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._ *, a fost respinsă acțiunea formulată si precizata de reclamantul M. E. împotriva pârâților C. S. de P. a M. ui A.
N. și M. A. N. B., ca nefondată.
S-a luat act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamantul s-a pensionat în baza Legii nr. 164/2001 prin decizia nr. 0110245/_, stabilindu-i-se un cuantum al pensiei de 2787 lei brut, respectiv 2.487 lei net (f. 32 - dos._ ).
Prin Decizia de revizuire a pensiei reclamantului cu nr. 79385/_ s-a stabilit un cuantum al pensiei reclamantului de 3.986 lei brut.
În luna decembrie 2011 reclamantul a avut o pensie de 4.576 lei brut, respectiv 3792 lei net (fila 33 dos._ ).
Prin Decizia de revizuire a pensiei nr. 79385/_, atacată în dos. cu nr. s-a micșorat cuantumul pensiei reclamantului, stabilindu-se un nou cuantum de 3.986 lei brut, respectiv 3.324 lei net (fila 9 - dos. nr._ ). Acest cuantum i- a fost plătit conform cuponului de pensie depus la fila 34 din dos._ .
Datele care au stat la baza emiterii acestei decizii au fost evidențiate în tabelul anexat acesteia (filele 10-15 - dos._ ).
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație către Comisia de Contestații P. din cadrul M. ui A. N., în data de_ (filele 17-27 - dos. nr._ ).
Prin Decizia de revizuire a pensiei nr. 79385/_, s-a stabilit un nou cuantum al pensiei respectiv 4.088 lei brut. (f 8 - dos._ ).
Datele care au stat la baza emiterii acestei decizii au fost evidențiate în tabelul anexat acesteia (filele 9-14 - dos._ ).
Reclamantul a formulat contestație cu privire la această decizie (f. 16-25 - dos. nr._ ).
Instanța a apreciat că este neîntemeiată apărarea pârâtului conform căreia nu este posibilă repunerea în plată a deciziei anterioare revizuirii pensiei sau emiterea unei decizii prin care să i se stabilească reclamantului același cuantum al pensiei. Aceasta deoarece, dacă argumentele reclamantului referitoare la nelegalitatea deciziilor de revizuire a pensiei sale ar fi întemeiate, ar fi necesar să se revină la respectivul cuantum, fie prin emiterea unei noi decizii, fie prin repunerea în plată a celei anterioare. O altă interpretare ar însemna să se permită perpetuarea unei eventuale stări de nelegalitate sub pretextul unei imposibilități tehnice de acordare a unei pensii reclamantului.
Instanța a apreciat că acțiunea este neîntemeiată, argumentele reclamantului referitoare la nelegalitatea deciziilor de revizuire fiind neîntemeiate. Susținerea că deciziile de revizuire a pensiei reclamantului nu au la bază o evidență reală a veniturilor care trebuie luate în calul este nefondată. Astfel, revizuirea pensiei reclamantului s-a realizat în conformitate cu prevederile art. 18 alin. 1 din OUG nr. 1/2011, respectiv pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din M. A. N., Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații.
Aceasta este modalitatea principală de revizuire a cuantumului pensiei stabilită de actul normativ indicat, numai în subsidiar prevăzându-se transmiterea de documente doveditoare de către instituțiile de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz.
Stabilind această regulă, OUG nr. 1/2011 instituie o prezumție de corectitudine a datelor existente în evidența caselor de pensii sectoriale. Această prezumție este rezonabilă și justificată de faptul că, având în vedere amploarea procesului de revizuire a pensiilor, ar fi excesiv să se pretindă efectuarea de cercetări minuțioase suplimentare cu privire la fiecare persoană a cărei pensie este supusă revizuirii. Caracterul rezonabil al acestei prezumții este conferit și de faptul că reclamantul are posibilitatea legală de a demonstra, dacă este cazul, că datele în temeiul cărora s-a calculat noul cuantum al pensiei sale sunt nereale.
Cu privire la argumentul reclamantului conform căruia deciziile atacate revizuiesc o altă decizie nulă absolut instanța a constatat următoarele: Deciziile de pensionare atacate nu sunt cele emise în temeiul hotărârii de guvern asupra căreia s-a pronunțat Curtea de Apel C. ci în temeiul O.U.G. nr. 1/2011. În aceste condiții, anularea sau suspendarea H.G. nr. 735/2011 nu are nicio influență asupra valabilității deciziilor de revizuire a pensiei reclamantului. Faptul că una dintre decizii revizuiește pensia stabilită printr-o decizie emisă în baza HG nr. 735/2011, nu atrage nulitatea deciziei atacate. Aceasta deoarece, tocmai acest lucru (emiterea unei decizii în baza unei hotărâri de guvern anulate în justiție), face să fie necesară emiterea unei noi decizii de pensionare care să reglementeze situația în conformitate cu actele normative valabile aplicabile în speță.
Susținerile reclamantului referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii și al actelor administrative sunt, de asemenea, neîntemeiate.
Cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii, astfel cum acesta este cuprins în art. 15 alin. 2 în Constituție instanța a constatat că în această privință s-a pronunțat Curtea constituțională prin deciziile nr. 871/2010 și 873/2010. Este real că deciziile Curții Constituționale de constatare a constituționalității unei legi sau a unei ordonanțe a guvernului nu exclud posibilitatea instanțelor de drept comun de a verifica dacă legea sau ordonanța respectivă este compatibilă cu reglementările internaționale în domeniu. Cu toate acestea, Curtea Constituțională este singura instituție abilitată pentru a verifica dacă prevederile unei legi sau a unei ordonanțe sunt compatibile cu cele ale Constituției.
Susținerile reclamantului referitoare la aplicarea generală a principiului contributivității și la justificarea aplicării acestui principiu militarilor sunt
irelevante în cauză. Instanța a ținut cont de deciziile Curții constituționale și ale instanțelor supranaționale în materie.
Reclamantul invocă incompatibilitatea legislației privind revizuirea pensiei sale cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO și cu art. 14 din CEDO. În această privință, Curtea europeană a drepturilor omului s-a pronunțat în sensul că există o concordanță legislația internă în materie nu este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO și cu art. 14 din CEDO, prin decizia de inadmisibilitate din data de 15 mai 2012 în cauza Abăluță contra României, publicată în Monitorul oficial partea I, nr. 586/_ . Este prin urmare inutil să se recurgă la analiza complexă a criteriilor impuse în general de Curtea europeană a drepturilor omului în materia atingerilor aduse dreptului la
proprietate, atâta timp cât aceasta s-a pronunțat punctual asupra situației revizuirii pensiilor militare, situație în care se află și reclamantul.
Prin decizia nr. 29/_ Î. curte de C. și justiție s-a pronunțat, prin respingerea recursurilor în interesul legii referitoare la aplicarea legislației în materie, reținând tocmai că este necesar să se aprecieze de la caz la caz dacă revizuirea pensiei militare a beneficiarului acesteia respectă principiul proporționalității impus cu titlu general de Curtea europeană a drepturilor omului în materia ingerințelor în dreptul de proprietate. Cu toate acestea, instanța a apreciat că trebuie să se țină cont de faptul că această decizie s-a pronunțat înainte ca prin decizia de inadmisibilitate din data de_ din cauza Abăluță contra României, Curtea europeană a drepturilor omului să clarifice situația stabilind cu titlu general că revizuirea pensiilor militare în baza Legii nr. 119/2010 nu este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. Trebuie subliniat că în respectiva decizie Curtea nu a făcut nicio referire la analizarea situației particulare a fiecărui reclamant și chiar a reținut că cererea a fost vădit neîntemeiată tocmai prin raportare la contextul în care s-a adoptat Legea nr. 119/2010, la scopul și la efectele acesteia.
În consecință, instanța a constatat că deciziile de revizuire a pensiei reclamantului au fost luate în conformitate cu legislația în vigoare în statul român (Legea nr. 119/2010, O.U.G. nr. 1/2011), legislație conformă Constituției României (conform Deciziilor nr. 871/2010, nr. 873/2010 și nr. 75/_ . ale Curții Constituționale) și Convenției europene a drepturilor omului (decizia de inadmisibilitate CEDO din data de_ Abăluță și alți 306 pensionari militari împotriva României).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. E.
, solicitând în principal, admiterea recursului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei pe fond și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată; iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivarea recursului reclamantul susține că instanța de fond i-a respins cererea în probațiune privind proba cu înscrisuri și, pe fond, a motivat, în esență, că au fost respectate prevederile legale privind revizuirea pensiilor și că prin revizuirea pensiei nu au fost încălcate reglementările europene și nici
jurisprudența C.E.D.O.
Respingerea acțiunii este nelegală și netemeinică pentru motivele pe care le va expune în continuare.
Prin respingerea cererii privind proba cu înscrisuri, prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare consacrat de art.24 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Având în vedere că nu deține nici un înscris cu care să-și poată dovedi veniturile, sarcina probei acestora revine pârâtului M.Ap.N. întrucât el este deținătorul singurelor înscrisuri cu care se pot dovedi veniturile reale: statele de plată și ordinele de zi pe unitate.
Motivarea instanței conform căreia revizuirea pensiei s-a realizat pe baza datelor din dosarul de pensie existent în păstrare la casa de pensii sectorială și
"numai în subsidiar prevăzându-se transmiterea de documente doveditoare...";, nu poate justifica respingerea probei cu înscrisurile solicitate. Precizează, mai întâi, că "subsidiarul"; la care face referire instanța de fond constituie de fapt
"principalul";, în sensul că documentele doveditoare ce trebuiau transmise de către pârâtul M.Ap.N» vizează aproape întreaga mea carieră de ofițer activ, deoarece în dosarul de pensie existent în păstrare erau menționate numai
veniturile din ultimele 6 luni de activitate (baza de calcul conform art. 21 din Legea nr. 164/2001). Pe fondul problemei, este evident că dacă la casa de pensii nu au fost trimise documentele doveditoare privind veniturile (statele de plată în original sau în copie), este obligatoriu - în baza prevederilor legale mai sus arătate
- ca această probă să se facă în fața instanței de judecată.
"Situația veniturilor realizate lunar";, emisă de U.M. 02426 C. -N. și depusă la dosarul cauzei, nu este un înscris originar opozabil "angajatorului"; și
"angajatului"; și, prin urmare, nu poate face dovada indubitabilă a veniturilor mele. U.M. 02426 C. -N. nu este deținătoarea înscrisurilor originare (state de plată și ordine de zi pe unitate) în baza cărora să poată elibera adeverințe. Pe de altă parte, nu are nici o garanție că datele din statele de plată și din ordinele de zi pe unitate au fost preluate în mod corect și complet de către unitățile care dețin aceste înscrisuri originare. Eliberarea situației privind veniturile - act care trebuie să ateste indubitabil (să adeverească) o stare de fapt - trebuie să respecte prevederile legale privind eliberarea adeverințelor. Astfel, art.5 din O.G. nr._ privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale prevede că: "Certificatele și adeverințele eliberate vor conține, în mod obligatoriu, pe lângă situațiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, și menționarea documentului din care rezultă acestea";. Respectarea strictă a imperativelor impuse de lege se impunea cu atât mai mult cu cât în cauză este vorba de stabilirea unui drept fundamental: dreptul la pensie.
Certificarea deciziilor de revizuire prin semnare și ștampilare nu înseamnă asumarea vreunei răspunderi pentru corectitudine și integralitatea veniturilor în baza cărora s-a făcut revizuirea ci atestă doar faptul că cuantumul pensiei revizuite a fost stabilit pe baza datelor cuprinse în tabelul atașat deciziilor și intitulat "Date și elemente care au condus la determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare";.
Nici motivarea conform căreia "O.U.G. nr. 1/2011 instituie o prezumție de corectitudine a datelor existente în evidența caselor de pensii sectoriale";, prezumție care "este rezonabilă și justificată de faptul că, având în vedere amploarea procesului de revizuire a pensiilor, ar fi excesiv să se pretindă efectuarea de cercetări minuțioase suplimentare cu privire la fiecare persoană a cărei pensie este supusă revizuirii";, nu poate justifica respingerea unei cereri în probațiune....
Statul nu-și poate acorda sieși o clemență pentru a-și putea simplifica mijloacele de diminuare dreptului unei persoane, lăsând fără apărare persoana împotriva căreia a luat această măsură. De altfel, consider că nici nu a făcut acest lucru din moment ce în preambulul O.U.G. nr. 1/2011 s-a precizat că una dintre rațiunile adoptării ordonanței este aceea ca "instituțiile implicate să identifice și să transmită caselor de pensii sectoriale toate elementele necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat"; Că nu a evaluat în mod corect "amploarea"; procesului de revizuire a pensiilor militare este un fapt evident dar acest aspect ține de nerespectarea normelor de tehnică legislativă și în nici un caz nu poate fi opus persoanelor vizate de măsurile luate în mod intempestiv și fără o fundamentare temeinică.
Caracterul rezonabil al prezumției de corectitudine a datelor din evidența caselor sectoriale de pensii, la care instanța de fond face referire, nu poate fi conferit nici de faptul că - așa cum se motivează în hotărârea atacată -
"reclamantul are posibilitatea legală de a demonstra, dacă este cazul, că datele în temeiul cărora s-a calculat noul cuantum al pensiei sale sunt nereale";. Sarcina probei privind corectitudinea datelor luate în calcul revine pârâților întrucât —
contrar celor arătate în motivare - singura mea posibilitate de a demonstra incorectitudinea acestor date a fost aceea de a arăta că pentru mai multe perioade din activitatea mea veniturile luate în calcul sunt mai mici decât cele minime specificate în Anexa nr. l la O.U.G. nr.1/2011, așa cum voi arăta în continuare.
Instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel cu privire Ia Situația cu perioadele în care veniturile menționate în tabelele atașate celor două decizii de revizuire sunt mai mici decât veniturile minime specificate în Anexa nr. l la
O.U.G. nr.1/2011, situație pe care am depus-o în ambele dosare conexate. Este vorba de 81 de luni din activitatea acestuia.
Precizează că, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 1/2011, Anexa nr. l cuprinde "cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut";. Prin urmare, veniturile reale nu puteau fi mai mici decât cele menționate în anexă întrucât acestea din urmă sunt cele corespunzătoare funcției minime pe care putea fi încadrat un ofițer, un subofițer sau un maistru militar cu un anumit grad militar.
Incorectitudinea dovedită a veniturilor luate în calcul pentru cele 81 de luni din activitate creează un dubiu justificat și asupra corectitudinii celorlalte venituri care au stat la baza emiterii deciziei, atâta timp cât pârâții nu probează cu acte originare, conform art.172 alin. 2 C.pr.civ., că celelalte venituri sunt reale și complete.
Soluționând cauza în acest mod, prima instanță a admis că revizuirea pensiei s-a putut face oricum, fără nici un fundament real și fără ca pârâții să fie obligați să justifice temeinicia datelor luate în calcul.
Precizează, de asemenea, că deciziile de revizuire sunt lovite de nulitate absolută întrucât revizuiesc o altă decizie care este lovită de nulitate absolută.
În considerentele hotărârii recurate nu se face nici o referire la motivul invocat de recurent în cererile de chemare în judecată conform căruia prin diminuarea cuantumului pensiei mele s-au încălcat dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 119/2010 și art.180 alin. 7 din Legea nr.19/2000.
Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la completarea de acțiune prin care a solicitat si anularea Hotărârii nr. 15909 din_ a Comisiei de contestații din cadrul M. ui A. N., completare formulată în dosarul nr._ .
Limitându-se la evocarea unor argumente de principiu care ar putea justifica revizuirea pensiilor de serviciu în general, instanța de fond nu a făcut o analiză completă și pertinentă a reglementărilor europene și a practicii C.E.D.O. sub aspectul incidenței lor asupra revizuirii pensiei, ajungând astfel la concluzia greșită că acestea nu au fost încălcate.
Revizuirea pensiei s-a făcut cu nerespectarea condiției legalității ingerinței în dreptul de proprietate, cu nerespectarea condiției existentei unui scop legitim și a condiției proporționalității.
Invocând decizia dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza
"Abăluță ș.a. contra României";, instanța de fond nu a făcut o analiză completă și pertinentă a considerentelor acesteia pentru a putea trage o concluzie corectă cu privire la incidența ei în prezenta cauză.
Esențial în motivarea soluției date în cauza invocată este că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.
În fapt, aceste considerente ale Curții instituie două condiții pentru ca intervenția, statului într-un sistem de pensii aflate în plată să fie permisă, condiții a căror îndeplinire în cauză instanța de fond nu a analizat-o.
Prima condiție este aceea ca intervenția să aibă drept scop stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, cu alte cuvinte reducerea, în condițiile crizei economice, a cheltuielilor bugetare, în speță a fondului total de pensii. Or, așa cum a arătat mai sus, este evident că această condiție nu este
îndeplinită întrucât fondul total necesar plății pensiilor militare, ca urmare a revizuirii lor, a crescut.
Cea de-a doua condiție impune ca mijloacele folosite să nu se dovedească în mod evident lipsite de un temei rezonabil. Or, lipsa temeiului rezonabil în cazul revizuirii pensiilor militare este evidentă din moment ce nu pot fi identificate toate veniturile realizate, calculul pensiei revizuite făcându-se în mare parte pe baza unor date nereale, prin luarea în considerare a unor venituri mai mici decât cele reale.
Prin urmare, în cazul revizuirii pensiei recurentului nu a fost respectată nici una dintre condițiile impuse de art. l din Protocolul adițional nr. l la Convenție și de practica C.E.D.O. pentru a fi permisă ingerința în dreptul de proprietate.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 17 mai 2013 (f.9-13) pârâtul M.
A. N. B.
a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, cu menținerea în întregime a sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține, că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Contestația dedusă judecății vizează legalitatea Deciziilor nr. 79385 din_ și din_ emise de C. de P. S. din cadrul MAN, în temeiul OUG nr. 1/2011, prin care a fost revizuită pensia reclamantului stabilită în temeiul Legii nr. 119/2010 coroborat cu prevederile HG nr. 735/2010.
Prin Sentința civilă nr. 2064 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ *, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2844/R/_, a fost respinsă contestația formulată de reclamantul M. E. împotriva deciziei de recalculare a pensiei emisă la data de_ în temeiul Legii nr. 119/2010.
Cum contestația împotriva deciziei de recalculare a pensiei emisă în temeiul Legii nr. 119/2010 și HG nr. 735/2010, prin care pensia de serviciu a reclamantului a fost transformată în pensie stabilită pe principiul contributivității, a fost respinsă în mod irevocabil, Curtea apreciază că decizia de recalculare a pensiei de serviciu a devenit definitivă, nemaiputând fi puse în discuție în prezenta contestație, ce vizează legalitatea deciziei de revizuire a deciziei de recalculare emisă în temeiul Legii nr. 119/2010, aspecte care țin de legalitatea trecerii de la sistemul pensiilor de serviciu la cel de drept comun, stabilit pe baza principiului contributivității și care tind la revenirea pensiei de serviciu stabilită inițial în temeiul Legii nr. 164/2001.
În cauza dedusă judecății, Curtea reține că transformarea pensiei de serviciu a reclamantului în pensie de asigurări sociale s-a realizat în temeiul art. 1 lit. b din Legea nr. 119/2010, act normativ în baza căruia s-a emis decizia de recalculare a pensiei, rămasă definitivă.
Prin Deciziile nr. 79385 din_ și din_ , contestate în prezenta cauză, a fost revizuită în temeiul OUG nr. 1/2011 pensia reclamantului stabilită în temeiul Legii nr. 119/2010 și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de_ în temeiul Legii nr. 164/2011. Rațiunea emiterii OUG nr. 1/2011, astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost
de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând că motivele de recurs se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestată în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamant, Curtea apreciază că nu pot fi primite susținerile recurentului privind greșita apreciere de către instanță a apărărilor formulate privind privarea de dreptul de proprietate.
Pentru aceleași considerente nu pot fi primite nici criticile referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 119/2010 și art. 180 alin. 7 din Legea nr. 19/2000, prin nepăstrarea în plată a cuantumului pensiei mai favorabile.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele ca ar viza decizia de recalculare emisă în baza Legii nr. 119/2010.
În ceea ce privește motivele de recurs, potrivit cărora instanța nu s-ar fi pronunțat asupra cererii prin care a contestat modalitatea de calcul a pensiei stabilite prin decizia atacată și nu a obligat pârâta la depunerea unor înscrisuri în probațiune, încălcându-se astfel dreptul la apărare al reclamantei, se constată că prin contestația dedusă judecății, reclamanta recurentă nu a investit instanța cu o cerere prin care să conteste efectiv punctajul stabilit prin decizia de revizuire a pensiei, susținerea generică în motivarea contestației potrivit căreia determinarea cuantumul pensiei revizuite s-a realizat pe baza mai multor erori, ajungându-se la diminuarea drastică a cuantumului pensiei din cauză că nu s-a făcut dovada corectitudinii și integralității veniturilor cuprinse în tabelul anexat deciziei de revizuire și nici dovada că încadrarea în condiții de muncă este corectă, în conformitate cu Ordinele MAN nr. MS.132/_ și M.116/_, precum și datorită unor inadvertențe și omisiuni existente în același tabel, nu echivalează cu formularea unui capăt de cerere care să investească instanța, în condițiile în care reclamantul nu precizează în concret în ce constau pretinsele erori și care ar fi fost cuantumul corect al venitului ce ar fi trebuit să fie luat în considerare la calcularea punctajului mediu anual precum și la ce perioadă se referă acesta.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 1/2011 "pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și
b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari, iar alin. 2 din același articol că "obligația
identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea";.
De asemenea, conform art. 18 din Anexa 3 a OUG 1/2011 (anexă care reglementează metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională) "(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din M.
A. N., Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații. (2) În situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise
perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la alin. (1)";.
Art. 19 din aceeași anexă prevede că "documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz";.
Coroborând dispozițiile legale redate anterior, Curtea apreciază că, în lipsa unor critici concrete formulate de reclamant cu privire la exactitatea și corectitudinea datelor menționate în Anexa la decizia de revizuire contestată și a administrării unui minim probatoriu care să susțină aceste critici, în cauză nu se impunea administrarea ca probe a statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate. Astfel, pe de o parte, legea nu prevede o astfel de obligație, instituțiile în care reclamanta și-a desfășurat activitatea fiind răspunzătoare pentru exactitatea datelor menționate în înscrisurile emise în temeiul statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate, iar pe de altă parte, întrucât nu s-au formulat critici concrete cu privire la veniturile atestate de documentele în temeiul cărora s-a realizat revizuirea pensiei recurentei, o astfel de probă ar fi și neconcludentă în cauză.
În plus, atribuțiile instanței sunt de control în ceea ce privește aplicarea corectă a dispozițiilor legale de către organul administrativ, iar nu de efectuare a procedurii administrative în locul pârâtei, astfel încât în condițiile în care înscrisurile solicitate nu au fost depuse inițial la C. S. de P. a M. ui
A. N., nu pot fi depuse direct în instanță și valorificate de aceasta, întrucât s-ar eluda procedura prevăzută de art. 21 din Anexa la OUG 1/2011.
Referitor la existența unor diferențe între veniturile prevăzute în Anexa 1 din OUG 1/2011 și cele înscrise în anexa deciziei de revizuire, Curtea reține că în conformitate cu art. 1 alin. 4 din OUG 1/2011 "în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie";.
În consecință, potrivit prevederilor exprese ale dispoziției legale menționate, veniturile menționate în Anexa 1 din OUG 1/2011 se pot utiliza la determinarea pensiei revizuite numai în situația în care nu au fost identificate veniturile lunare individuale realizate, recurentul nefiind în această situație întrucât pentru determinarea pensiei sale s-au utilizat veniturile pe care acesta le-a obținut în desfășurarea activității.
Drept urmare, se apreciază că în cauză recurentului nu i s-a încălcat nici dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție și nici dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Referitor la nulitatea deciziei de revizuire emisă în temeiul OUG nr. 1/2011 întrucât revizuiește decizia de recalculare emisă în temeiul Legii 119/2010 nulă absolut, Curtea reține că în condițiile în care prin Sentința civilă nr. 3969/2011 a Tribunalului C., rămasă irevocabilă, s-a respins contestația reclamantei formulată împotriva deciziei de recalculare, constatându-se astfel legalitatea acesteia, susținerile recurentei sunt nefondate.
În cauza Abaluță și alții c/a României, Curtea a respins ca inadmisibilă cererea reclamanților, pensionari militari, prin care aceștia s-au plâns de faptul
că măsurile legislative adoptate prin Legea nr. 119/2010, HG nr. 735/2010 și ulterior prin OUG nr. 1/2011, ce au avut ca efect diminuarea pensiilor lor, încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art. 14 din Convenție.
Statuările instanței europene potrivit hotărârilor din cauzele menționate sunt obligatorii pentru instanța națională în integralitatea lor, nefiind posibilă o preluare fragmentară a unora dintre considerentele acestora și nici să li se dea o altă interpretare decât cea care rezultă din conținutul lor, cum se încercă de către recurentă prin motivele de recurs.
Este adevărat că prin sentința atacată prima instanță nu s-a pronunțat în mod formal asupra cererii reclamantei din completarea de acțiune privind anularea Hotărârii nr. 15909 din_ a Comisiei de contestații din cadrul MAN, însă, având în vedere că prin această hotărâre a fost soluționată contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de revizuire atacată în cauză, considerentele pentru care instanța a respins cererea de anulare a acestei decizii sunt valabile și în ceea ce privește solicitarea de anulare a hotărârii menționate.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M. E. împotriva sentinței civile nr. 3339 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._ *, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S. -C. B. I. -R. M. D. G.
GREFIER
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: B. G. Z.
| ← Decizia civilă nr. 2305/2013. Contestație decizie pensionare.... | Decizia civilă nr. 3003/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
