Sentința civilă nr. 208/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 208
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE.:M. C.
Asistent judiciar: S. O. Asistent judiciar: D. M.
G. ier: P. Ana C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul M. E.
-G., domiciliat în B. M., str. D. V. nr. 2D, sc. B, apt. 24, jud. M. în contradictoriu cu pârâta C. S. DE P. A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII, cu sediul în B., str. Piața A., nr. 4, sector 1, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantului
E. -G. și a pârâtei C. S. de P. a Serviciului Român de Informații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În urma verificării înscrisurilor de la dosar se constată că părțile au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Prin acțiunea civilă disjunsă din dosar_ al T. ui M. și înregistrată sub dosar nou_ reclamantul M. E. G. a chemat în judecată pârâta C. S. de P. a Serviciului Român de Informații B. pentru :
anularea deciziei 90525 privind revizuirea pensiei în baza OUG nr. 1/2011 emisă de pârâtă la data de_ ;
menținerea în plată a pensiei în cuantum de 3.614 lei calculată în baza Legii 164/2001;
restituirea sumelor reținute ca diferență între suma avută în plată în decembrie 2010 și suma nou rezultată prin revizuire începând cu luna ianuarie 2011, cu dobânda aferentă;
a se dispune ca pensia sa să rămână pensie militară de stat, obținută în baza Legii 164/2001, fără a fi transformată în pensie stabilită pe baza principiului contributivității;
a se dispune actualizarea pensiei conform art. 48 a Legii 164/2001;
să nu se rețină suma de 384 lei reprezentând diferența dintre pensia în plată și pensia revizuită, cu începere de la_, ci doar de la data comunicării decizie de revizuire;
să fie obligată pârâta la plata sumei de 10.842 lei, adică trei pensii brute cu titlu de daune ;
Să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că s-a pensionat din SRI în anul 2010 beneficiind de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în cuantum de 3614 lei, în baza art. 12 lit. (b) din Legea 164/2001;
Decizia de pensionare i-a fost revizuită în baza OUG 1/2011 fiind emisă decizia 90525/_ de pârâta C. S. de P. a Serviciului Român de Informații, cu încălcarea mai multor principii de drept cuprinse în Constituția României, în convenții și tratate internaționale ratificate de România.
Astfel nu s-a ținut cont de principiul neretroactivității legii înscris în Constituție la art. 15 alin. (2).
Ca urmare a consacrării sale constituționale, acest principiu a devenit obligatoriu și pentru legiuitor, care este ținut deopotrivă să-l respecte în procesul de legiferare, neretroactivitatea legii constituind o garanție fundamentală a drepturilor constituționale.
Dacă legea noua nu ar respecta ceea ce a fost făcut în cadrul prevederilor legii vechi, încrederea ar dispărea și, odată cu ea ar fi atinsă autoritatea legii, căci voința de a da ascultare permisiunilor, poruncilor și opiniilor legale, ar fi desigur, în bună măsură demobilizată dacă cel ce s-a supus lor nu ar fi sigur că, procedând astfel, va stabili sub scutul legii.
De asemenea conform principiului drepturilor câștigate - recunoscute în toate statele de drept - orice drept indiferent de natura sa, trebuie acordat chiar dacă pentru cazurile apărute ulterior acesta este diminuat.
Modificarea retroactivă a unor drepturi civile deja câștigate nu estre posibilă fără a se încălca prevederile constituționale, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.
Contestatorul arată că i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra gradului militar.
Revizuirea deciziei nelegale de recalculare a pensiei nu prevede în expunerea temeiului legal și recăpătarea dreptului asupra gradului militar deținut până la data de_ când prin dispozițiile Legii 119/2010, modificată și ale Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, a fost abrogată Legeea 164/2001 privind pensiile militare de stat, dar și unele prevederi din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, modificată, în
care se stipulau dreptul de proprietate al cadrelor militare asupra gradului dobândit.
Abrogarea acestor prevederi echivalează cu degradarea militară " pedeapsă" suplimentară prevăzută doar de legea penală.
Cum gradul militar are conținut patrimonial consideră că lipsirea de acest drept este în afara prevederilor constituționale și a dreptului comunitar și reprezintă o vătămare a drepturilor sale.
Revizuirea pensiei sale conform legii nr. 119/2010 și a OUG nr. 1/2011 s-a făcut cu încălcarea dreptului de proprietate, drept garantat de constituție prin art. 44. Această măsură contravine Protocolului 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale la care România este parte.
Conform art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional";.
Reclamantul invocă încălcarea art. 47 alin. 1 și alin. 2 din constituție - Dreptul la trai decent și la pensie. Reducerea pensiei este de natură să aducă atingere principiului protecției așteptărilor legitime ale cetățenilor cu privire la un anumit nivel al protecției și securității sociale.
În ceea ce privește solicitarea de a-i fi menținută pensia de serviciu obținută în baza art. 12 lit. b) din Legea 164/2001 precizează că pensia sa se încadrează în pilonul al 2-lea privind schemele ocupaționale guvernate de Directiva 86/378/ EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifică de clacul a pensiei nu se bazează pe principiul contributivității. Pensia sa reprezintă " plata"; pentru activitatea desfășurată, activitate cu un grad de periculozitate mult mai mare decât în cazul altor categorii profesionale și pentru toate privațiunile la care a fost supus.
În ceea ce privește cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire arată că pensia i-a fost diminuată cu 384 lei. Acest cuantum revizuit este nelegal deoarece, conform principiului drepturilor câștigate, a principiului neretroactivității legii cuantumul pensie trebuie să fie de 3.614 lei cât a fost stabilit la pensionare.
Reclamantul arată că nu este de acord să i se rețină retroactiv de la data de_ diferența de pensie încasată deoarece nu are nicio vină că pârâta nu a făcut recalcularea pensiei, cu toate că a trimis toate documentele încă din luna decembrie 2010. În acest sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia 120/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din_ ... " Operațiunea de recalculare privește în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanței și are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată
intrând în plată numai de la data emiterii deciziei...";. Susține că decizia i-a fost emisă în_ nu în_ de cât pârâta aplică reținerea sumelor.
Se anexează decizia de revizuire nr. 90525/_ .
Pârâta C. S. de P. a Serviciului Român de Informații a formulat întâmpinare prin care invocă excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă 1535/_ din dosar_ .
Pe fond se solicită respingerea contestației arătând că reclamantul a fost trecut în rezervă la data de_, conform prevederilor art. 85 alin. (1) lit.
e) și alin. 2 din Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare și, începând cu data de_ i-a fost stabilită pensie de serviciu pentru limită de vârstă conform art. 13 lit. a) din Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat.
Potrivit prevederilor Legii 119/2010, pensia a fost recalculată începând cu data de_, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei utilizând algoritmul de calcul prevăzut de legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Față de solicitările formulate arată că de la momentul emiterii deciziei de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului și până în prezent, aceste diferențe au fost eliminate, beneficiarului fiindu-i restituite deja sumele de bani reprezentând diferența dintre cele două cuantumuri, ca urmare a modificării substanțiale a cadrului legislativ car reglementează materia asigurărilor sociale.
Or, prin decizia nr. 871 din_, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile Legii nr. 119/2010 sunt constituționale, iar în ceea ce privește OUG nr. 1/2011 - act normativ ce a fost validat de Parlamentul României prin Legea de aprobare nr. 165/2011 - aceasta produce efecte juridice obligatorii de res- pectat de către toate entitățile implicate în procesul recalculării pensiilor mili- tare.
Totodată arată că decizia contestată a fost emisă de C. de P. secto- rială a SRI cu respectarea prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ca efect al intrării în vigoare a OUG nr. 1/2011.
Potrivit art. 132 coroborate cu cele ale art. 193 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, casele de pensii sectoriale au fost înființate în termen de 3 zile de la data publicării actului normativ menționat, în Monitorul Oficial al României și sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 119/2010, pensiile au fost recalculate începând cu data de_, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, iar ca urmare a modificării legislației în domeniu, a fost revizuită prin aplicarea prevederilor Anexei nr. 3 la OUG nr. 1/2011.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 119/2010, pe data intrării în vigoare a legii, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și
alte drepturi de asigurări sociale, pensiile militare de stat, iar potrivit art. 2 alin. 3 pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaș.
Art. 3 din aceeași lege prevede că pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecă- rei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu mo- dificările și completările ulterioare. În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. 1, care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare. Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare.
Referitor la aplicarea retroactivă a Legii nr. 119/2010 față de reclamant și încălcarea art. 1 din protocolul nr. 1 al CEDO arată că, la data de_ a fost publicată în Monitorul Oficial decizia nr. 29/2011 a Înaltei Curți de C. ție și Justiție privind recursul în interesul legii, referitor la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 119/2010, prin intermediul căreia s-a tranșat problema unei posibile retroactivități a Legii nr. 119/2010, prin recalcularea pensiilor speciale.
În acest sens instanța supremă a stabilit că instanțele judecătorești nu sunt în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituționalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii și oricum, nu sunt înde- plinite premisele stabilite prin jurisprudența Curții Europene în problematica retroactivității unei legi.
Argumentând aceste concluzii, instanța supremă prezintă următoarele considerații:
"Astfel cum deja s-a reținut prin decizia nr. 871 din_ Curtea Con- stituțională a statuat faptul că prevederile art. 1-5 și 12 din Legea nr. 119/2010 sunt constituționale, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. 2 - neretroactivitatea legii (…).
Având în vedere cele anterior stabilite cu privire la caracterul obliga- toriu al deciziilor Curții Constituționale, precum și al considerentelor acestora, în limitele controlului de constituționalitate, Înalta Curte reține că instanțele ju- decătorești nu erau în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstitu- ționalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii, formu- late de părțile din litigiile deduse judecății și care au fost soluționate diferit.
Instanțele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivității legii numai în cazul în care această analiză se impu- nea în mod distinct, din perspectiva Convenției europene a drepturilor omului, astfel decât în contextul "ingerinței"; în analiza de convenționalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omu- lui și a libertăților fundamentale.
Însă, în jurisprudența Curții Europene o problemă de retroactivitate a legii este atașată, de regulă, unei plângeri ținând de dreptul la un proces echita- bil în temeiul art. 6 alin. 1 din Convenție, premisă care, în contestațiile formula- te împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/ 2010 nu era îndeplinită, întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a inter- venit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta pro- cesului. Pe de altă parte, neretroactivitatea Legii nr. 119/2010 în raport cu legi- le prin care aceste pensii speciale au fost stabilite inițial a fost deja constatată prin deciziile Curții Constituționale anterior menționate, instanța constituționa- lă fiind unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 47/1992.
În mod similar analizării neretroactivității legii, Înalta Curte de Casație și Justiție soluționând recursul în interesul legii, referitor la aplicarea dispoziți- ilor Legii nr. 119/2010, a soluționat și problema pretinsului tratament discrimi- natoriu instituit beneficiarilor pensiilor speciale de către dispozițiile legii anali- zate, stabilind că instanțele judecătorești nu sunt îndrituite a face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituție.
"În mod similar, nici referitor la discriminare instanțele de drept comun nu puteau face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituție, iar perspectiva ana- lizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Conven- ția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ar fi presu- pus stabilirea premisei că standardul european este superior standardului con- stituțional, ceea ce nu poate fi reținut, față de împrejurarea că, dintre categori- ile de pensionari cu pensii speciale, doar magistrații au fost exceptați în urma constatării neconstituționalității prevederilor art. 1 lit. c din Legea nr. 119/ 2010, în raport cu art. 124 alin. 3 și art. 132 alin. 1 din Constituție.
În plus, în temeiul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și li- bertăților fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițio- nal), numai o susținere de tratament inegal, cu o justificare obiectivă și rezona- bilă, între persoane aflate în cadrul aceleași categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul sta- bilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situații analoage) ar fi una care ar fi permis instanțelor o analiză care să nu se suprapună celei a Curții constituțio- nale";.
Privitor la inegalitatea ingerinței, Înalta Curte de casație și Justiție a tranșat și această problemă în cadrul deciziei nr. 29 din_, arătând urmă- toarele:
"Din perspectiva acestor condiții, Înalta Curte constată că în mod una- nim instanțele a reținut că ingerința este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010 și urmărește un "scop legitim";, de utilitate publică, în de- plină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, con- stând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, elimina- rea inechităților existente în sistem și, nu în ultimul rând, situația de criză eco-
nomică și financiară cu care se confruntă statului, deci atât bugetul de stat cât și cel de asigurări sociale";.
Stabilirea politicilor în materia asigurărilor sociale este lăsată de către CEDO la aprecierea statelor, în funcție de factorii economici și financiari ce in- fluențează sustenabilitatea bugetului de stat la un moment dat, pentru satisfacerea interesului general.
per a contrario, dacă s-ar susține în continuare faptul că evenimentele legislative nu ar trebui să influențeze, pentru viitor, drepturile câștigate, fie ele și la un anumit cuantum al pensiei ar însemna, rezumându-ne în susținere strict la domeniul în care se dezbate cauza, că nici modificările favorabile nu ar tre- bui să se aplice. Or, este de notorietate faptul că dispozițiile legale în materie au determinat actualizări a drepturilor bănești, fără a fi, în mod evident contestate. Statul este garantul dreptului la asigurarea socială, nu al cuantumului prestației care poate varia în timp în funcție de politicile aplicabile, atâta vreme cât Legea nr. 164/2001 nu mai este în ființă, fiind abrogată în mod explicit și decizia de pensie suferă modificări în sensul prevederilor legale în vigoare, actualizându-se în virtutea temeiului legal incident și al algoritmului de calcul
prevăzut de noua reglementare, în speță Legea nr. 119/2010.
În cazul de față, o atare rațiune se reține în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 ca fiind grava situație de criză financiară și economică cu care se confruntă statul, pe de o parte, iar pe de altă parte, necesitatea reformării siste- mului de pensii. Aceleași considerente au fost formulate și de Curtea Constituți- onală în decizia nr. 871/2010, subliniind condiționarea acordării componentei necontribuitive a pensiei de existența resurselor financiare pentru a putea acor- da și alte drepturi de asigurări sociale față de cele pe care Constituția le nomi- nalizează în mod expres.
De reținut este faptul că, potrivit jurisprudenței CEDO, în materie civilă, de principiu nu este exclusă libertatea legiuitorului de a adopta noi dispoziții legale, chiar cu efect retroactiv, pentru a reglementa, pentru viitor, drepturile care decurg din legislația în vigoare.
În ceea ce privește menținerea în plată a cuantumului pensiei mai avantajoase, potrivit art. 6 din OUG nr. 1/2011 pensiile recalaculate " ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 până la data emiterii deciziei de revizuire"; prin urmare, drepturile de pensie au fost stabilite și puse în plată ca urmare a emiterii deciziei de revizuire fiind aplicabile dispozițiile art. 180 alin. (6) și (7) din Legea 19/2000.
Având în vedere motivele enunțate se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea ca temeinică și legală a deciziei de revizuire a pensiei contestată de reclamant.
Examinând cu prioritate potrivit art. 137(1) Cod procură civilă excepția autorității de lucru judecat tribunalul constată că în dosarul _
prin sentința civilă 1535/_ s-a respins contestația reclamantului împotriva deciziei de recalculare a pensiei militare, ori în prezentul dosar reclamantul contestă decizia de revizuire a pensiei, drept pentru care excepția autorității de lucru judecat urmează a fi respinsă întrucât nu există identitate de obiect.
Examinând contestația pe fond tribunalul constată:
Reclamantul a fost beneficiarul unei pensii special stabilită în baza Legii 164/2001având o pensie în cuantum de 3614 lei.
Prin decizia de revizuire 90525/_, contestată, cuantumul pensiei a fost stabilită la 3230 lei.
Decizia de revizuire a pensiei de serviciu, contestată a fost emisă cu aplicarea art. 125 din HG 257/2011, a OUG 1/2011, cu aplicarea art. 1, art. 3 și Anexa 3 din această ordonanță, în ceea ce privește metodologia de calcul.
Prin Decizia 871/2010 Curtea Constituțională a analizat criticile textelor din Legea 119/2010 atât în raport cu art. 44 din Constituție cât și cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a constatat că, în raport de criticile formulate, dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale.
Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 a Curții Constituționale a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 1 lit. a, b, d-i și art. 2-12 din Legea nr. 119/2010, s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivității, dar și în baza art. 20 din Constituție raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 53, critici care au fost înlăturate.
Această decizie a fost confirmată în mod repetat prin Decizia nr. 75/_ publicată în Monitorul Oficial nr. 178/_ și Decizia nr. 1286/29 septembrie 2011 publicată în Monitorul Oficial nr. 845/_ .
În esență Curtea Constituțională a reținut că pensia de serviciu este compusă din două elemente: pensia contributivă și un supliment din partea statului care nu are la bază contribuție la sistemul de asigurări sociale. Prin urmare, dobândirea drepturilor la pensia specială nu poate fi considerat un drept câștigat, reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupră cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 al. 2 din Constituție.
Textele legale criticate afectează pensiile speciale doar pentru viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acorda- rea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie nu sunt afectate. De asemenea, Legea nr. 119/2010 nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare. Curtea Constituțională a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu din perspectiva art. 1 din Primul Protocol, ea reprezintă un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.
Prin Decizia nr. 29/_ Înalta Curte de Casație și Justiție dată în interesul legii, a reținut că în ceea ce privește critica adusă neretroactivității legii și discriminării, instanțele judecătorești nu sunt în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituționalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii, deoarece în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului o problemă de retroactivitate a legii este atașată, de regulă, unei plân- geri ținând de dreptul la un proces echitabil potrivit art. 6 (1) din Convenție ( ca de exemplu Cauza Maggio ș.a. împotriva Italiei din_ ), premisă care, în contestațiile formulate împotriva deciziei de revizuire a pensiei nu este îndepli- nită, întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta procesului.
Nu în ultimul rând în cauzele conexate Ana M. Frimu și alții împotriva României și Cauza Constantin Abăluță și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul Român a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010, reținând și faptul că reformarea sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor de prestații sociale.
În ceea ce privește respectarea principiului proporționalității, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Aizpurua Ortiz ș.a. împotriva Spaniei, reține că raportul de proporționalitate este compromis dacă reclamanții suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care excede marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială, atunci când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistență, ceea ce nu este cazul reclamantului în speță, întrucât pensia sa revizuită este de 3230 lei fiind puțin diminuată față de cuantumul pensiei de serviciu de 3614 lei.
În ceea ce privește cererea reclamantului de menținere în plată a pensiei stabilită în baza Legii 164/2001tribunalul reține că pensia reclamantului revi- zuită intră sub incidența art. 171 din Legea 263/2010"; de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale... devin pensii în sensul prezentei legi";. La data formulării acțiunii Legea 164/2001 era abrogată expres prin Legea 263/2010 astfel că nu se poate dispune menținerea în plată a cuantumului pensiei în baza legii anterioare, deoarece nu mai există baza legală pentru plata pensiei militare. Drept urmare și petitele accesorii de restituire a diferențelor dintre cele două pensii, actualizări și daune solicitate de reclamant sunt nefondate.
În considerentele celor de mai sus în baza Legii 263/2010 contestația urmează a fi respinsă în totalitate ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta C. de
P. S. a Serviciului Român de Informații.
Respinge în totalitate contestația formulată de reclamantul M. E. G. domiciliat în B. M., str. D. V., nr. 2D, sc. B, ap. 24 împotriva C. Sectoriale de P. a Serviciului Român de Informații cu sediul în B., P-ța
A., nr. 4 sector 1 pentru anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 90525/_ .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică, azi_ .
Președinte | Asistenți judiciari | G. ier | |
C. M. | O. S. | D. M. P. Ana C. |
Red.C.M./_ .
T.red. P.C/_ .
4 ex.- com. 2 ex.
| ← Sentința civilă nr. 12014/2013. Contestație decizie... | Sentința civilă nr. 12708/2013. Contestație decizie... → |
|---|
