Decizia civilă nr. 306/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 306/R/2013
Ședința publică din 04 februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: S. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 4272 din 03 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat R. D.
, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâta recurentă C. J. de P. S. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4272 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr._, a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului R. D., excepție invocată de pârâtă.
A fost admisă în parte acțiunea reclamantului R. D. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. S., și în consecință a fost obligată pârâta să recalculeze pensia reclamantului având în vedere faptul că în perioada_ -_ acesta a lucrat în grupa I de muncă în procent de 75%, și să emită o nouă decizie de pensie.
A fost respinsă ca nefondată cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a perioadei_ -_ ca fiind lucrată în grupa I de muncă în procent de 75%.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Excepția tardivității contestării deciziei nr.1. /_ invocată de pârâtă este nefondată întrucât prin cererea formulată de reclamant nu s-a contestat această decizie pentru a fi aplicabile prevederile art.87 din Legea nr.19/2000, ci s-a solicitat instanței să oblige pârâta să valorifice la calculul punctajului mediu al pensiei a unei perioade lucrate în grupa I de muncă ca urmare a faptului că deși a formulat o cerere în acest sens către pârâtă la data de_, aceasta nu a răspuns acestei solicitări.
În consecință, este incidentă situația prevăzută de art.153 lit.f din Legea nr.263/2010 potrivit căruia tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturilor de
asigurări sociale iar în această situație cererea de chemare în judecată poate fi formulată înăuntrul termenului general de prescripție.
Referitor la fondul cauzei s-a reținut că la data de_ pârâta i-a emis reclamantului Decizia nr.1. privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, prin care a stabilit o pensie în cuantum de 708 lei raportată la un punctaj mediu anual de 0.96498 și un stagiu de cotizare realizat în grupa I de muncă de 17 ani, 4 luni și 20 de zile.
Nemulțumit de perioada lucrată în grupa I de muncă luată în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, reclamantul s-a adresat pârâtei cu o cerere prin care îi solicita valorificarea perioadei_ -_, ca perioadă lucrată în grupa I de muncă în proporție de 75%, după cum reiese din înscrisurile de la poziția 48 din carnetul său de muncă.
Din cuprinsul acestei înscrieri reiese faptul că în perioada_ -_ reclamantul a beneficiat de grupa I de muncă în proporție de 75% conform Ordinului nr.125/1990 anexa I pct.6.
Analizând tabelul cu datele privitoare la activitatea în muncă ce au fost avute în vedere de pârâtă la calculul punctajului mediu anual reiese faptul că din perioada solicitată de reclamant pârâta a valorificat perioada_ -_, dar nu a valorificat perioada_ -_ cu motivația că baza legală invocată de angajator este eronată.
Reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 3 și 6 din Ordinul nr. 50/1990, art. 158 și 159 (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv faptul că atâta vreme cât în carnetul de muncă al reclamantului este făcută înscrierea referitoare la încadrarea într-o grupă de muncă, într-o anumită perioadă pârâta era obligată a lua în considerare la calculul pensiei această mențiune atâta timp cât nu a fost anulată sau dovedită ca fiind făcută ca înscriere în fals, Tribunalul a apreciat în parte întemeiată acțiunea.
A fost respinsă ca nefondată cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a perioadei_ -_ ca fiind lucrată în grupa I de muncă în procent de 75%.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. S.
, solicitând admiterea excepției tardivității contestației deciziei de pensionare nr. 1.
/_, respinsă nejustificat de către instanța de fond, precum și exonerarea pârâtei-recurente de obligația de emitere a unei decizii de recalculare a pensiei reclamantului-intimat cu luarea în considerare a perioadei de activitate_ -_ în grupa I de muncă în procent de 75% deoarece activitatea de sortator produse aprovizionare nu se regăsește la punctul 6, anexa 1 din Ordinul nr. 125/1990, "6. Emailarea conductorilor electrici ci lacuri și rășini sintetice inclusiv operațiile de topire, turnare, laminare și trefilare";, prin urmare baza legală invocată de unitate este eronată.
În drept s-au invocat prevederile art.304 pct.9 și aret.304 indice 1 C.pr.civ.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Referitor la excepția tardivității se constată că din Decizia nr. 1. /_ (fila 11 dosar fond) nu rezultă că intimata i-a respins recurentului cererea de valorificare a grupei de muncă înscrisă în carnetul de muncă. Drept urmare, în condițiile în care conform art. 86 din Legea 19/2000 (act normativ în temeiul căruia a fost emisă decizia menționată anterior) decizia de stabilire a pensiei trebuie să fie motivată în fapt și în drept, exigențe care nu au fost îndeplinite cu privire la valorificarea perioadei în care intimatul și-a desfășurat activitatea în grupa I de muncă, Curtea apreciază că recurenta nu se poate prevala de propria sa culpă pentru a susține că decizia de pensionare este definitivă cu privire la luarea în considerare a activității desfășurate în grupa I de muncă.
În consecință, întrucât intimatul a formulat o cerere de valorificare a activității pe care a desfășurat-o în grupa I de muncă, cerere care nu a fost soluționată de recurentă, în mod judicios a reținut instanța de fond că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 153 lit. f din Legea 263/2010 referitoare la competența instanțelor să soluționeze refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale, excepția tardivității formulării acțiunii fiind corect respinsă.
Referitor la fondul cauzei, se reține că în conformitate cu dispozițiile art.4 din Ordinul 125/1990 metodologia, pe baza căreia unitățile efectuează încadrarea în grupele I și II de munca, este cea prevăzută în Ordinul nr. 50/1990 al M. ui Muncii și Ocrotirilor Sociale, M. ui Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii cu completările făcute prin Ordinul nr. 100/1990 și care se aplică în continuare.
Conform art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, conducerea unităților împreună cu sindicatele reprezentative din cadrul acestora realizează nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele de muncă.
În consecință, stabilirea grupelor de muncă în care sunt încadrate persoanele nu este atributul casei de pensii, care are doar competența de a stabili pensia în baza actelor depuse de asigurați (conform art. 82 alin. 2 din Legea 19/2000), inclusiv a mențiunilor din carnetele de muncă cu privire la încadrarea persoanelor în grupele de muncă.
De asemenea, conform principiului contributivității prevăzut de art. 2 lit. e) din Legea 19/2000 fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Neluarea în considerare a grupei a II-a de muncă, deși s- au plătit contribuțiile la asigurări sociale aferente acesteia ar determina încălcarea flagrantă a principiului contributivității și anihilarea aplicării corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care a fost edictat.
Având în vedere aceste considerente, reținând că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 304 pct.9, 3041și 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. S. împotriva sentinței civile nr. 4272 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 04 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
D. G. | L. | D. | S. D. |
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: P. R. a M. lena
| ← Decizia civilă nr. 1681/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Decizia civilă nr. 1760/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
