Decizia civilă nr. 3545/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3545/R/2013
Ședința publică din data de 18 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -R. M. JUDECĂTORI: C. M.
S. -C. B.
GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul P. V. O. și pârâții CASA DE PENSII S. A M. UI A. N. și M. A. N.
împotriva sentinței civile nr. 1988 din 7 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâților recurenți, consilier juridic Rîndașu Costică, lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 26 august 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâților recurenți întâmpinare la recursul formulat de reclamant.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită admiterea recursului pentru considerentele formulate în scris, arătând în motivare că există putere de lucru judecat în ce privește anularea deciziilor de revizuire nr. 90983/_ și nr. 90983/_ și autoritate de lucru judecat în ce privește anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 90983/_, raportat la faptul că reclamantul a mai înregistrat pe rolul Tribunalului C. dosarul nr._, având ca obiect anularea deciziilor de revizuire 90983/_ și nr. 90983/_, cererea de conexare a acestora fiind respinsă. Prin sentința pronunțată în dosarul menționat a fost respinsă acțiunea reclamantului, hotărârea rămânând irevocabilă prin decizia civilă nr. 497/_ a Curții de Apel C., astfel că cererea de anulare a celor două decizii se bucură de putere de lucru judecat. Prima instanță greșit a admis în parte acțiunea reclamantului, având în vedere că, comisia de contestații pensii s-a pronunțat deja asupra corectării veniturilor aferente perioadelor în discuție, Casa de pensii sectorială emițând o nouă decizie care ține seama de această hotărâre. Cu privire la recursul reclamantului solicită respingerea acestuia pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea formulată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1988 din 7 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a admis în parte acțiunea formulată și completată de reclamantul P. V. O. în contradictoriu cu pârâții C. S. DE P. A M. UI A. N. și M. A. N. .
S-au anulat deciziile de revizuire a pensiei nr. 90983 din datele de_ ,_ și_ emise de pârâta C. de P. S. a M. ui A. N. .
C. de P. S. a M. ui A. N. a fost obligată să emită o nouă decizie de revizuire a pensiei reclamantului prin care să corecteze veniturile aferente următoarelor perioade, astfel:_ -_ - un cuantum de 630.856,00 lei,_ -_ - un cuantum de 837.682,00 lei,_ -_ - un cuantum de 891.643,00 lei,_ -_ - un cuantum de 2022.034,00 lei și_ -_ - un cuantum de 1.824.511,00 lei.
Pârâții au fost obligați să plătească reclamantului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, în esență, că reclamantul a fost beneficiar a unei pensii de serviciu, drepturile sale fiind stabilite prin Decizia nr. 0117578/_ emisă de M. A. N., începând cu data de_, drepturi în cuantum de 3422.
Ulterior, pensia a fost revizuită în temeiul OUG nr. 1/2011, fiind stabilit un cuantum de 2636 lei prin Decizia emisă la data de_ . La data de_ a fost emisă o nouă decizie prin care au fost stabilite drepturile de pensie ale reclamantului în cuantum de 3226 lei RON. Prin Hotărârea nr. 16397/_ a fost admisă în parte contestația formulată de reclamant împotriva acestei din urmă decizii emise de C. S. de P. din cadrul M.Ap.N.
Cu privire la critica reclamantului constând în aceea că decizia de revizuire a pensiei nu are la bază o evidență reală a veniturilor care trebuie luate în calcul conform art. 8 alin.1 din Anexa 3 la OUG nr. 1/2011, iar pârâții nu au făcut dovada integralității și realității acestor venituri, instanța a reținut că potrivit art.
1 alin.2 și 3 din OUG nr. 1/2011, nu reclamantului îi revine obligația de a depune la C. S. de P. înscrisurile doveditoare cu privire la veniturile realizate de acesta în perioada în care s-a aflat în activitate, ci instituției angajatoare.
Deși reclamantul a mai susținut că determinarea cuantumului pensiei recalculate a fost realizată pe baza mai multor date nereale, însă nu a arătat în concret care sunt veniturile omise a fi avute în procesul de recalculare, motiv pentru care nici aceste critici cu caracter general nu au fost de natură să conducă la anularea deciziei de recalculare.
Nu au putut fi reținute susținerile reclamantului cu privire la faptul că veniturile din buletinul de calcul pe anumite perioade sunt mai mici decât veniturile din OUG 1/2011, atât timp cât nu a făcut dovada că pentru aceste perioade veniturile nu au putut fi identificate, astfel încât să devină incidente dispozițiile art. 4 alin.4 din OUG nr. 1/2011.
Cu toate acestea, astfel cum a reținut și Comisia de Contestații, la recalcularea drepturilor de pensei ale reclamantului nu au fost valorificate în mod corect veniturile aferente următoarelor perioade, astfel:_ -_ - un cuantum de 630.856,00 lei,_ -_ - un cuantum de 837.682,00 lei, _
-_ - un cuantum de 891.643,00 lei,_ -_ - un cuantum de
2022.034,00 lei și_ -_ - un cuantum de 1.824.511,00 lei.
În ceea ce privește motivul de nulitate absolută invocat de reclamant pentru că decizia ar revizui o altă decizie lovită de nulitate absolută, instanța a reținut că procesul de recalculare a pensiilor s-a realizat în temeiul Legii nr. 119/2010, apoi în temeiul OUG nr. 1/2011, astfel că nu a prezentat relevanță faptul că prin hotărâre judecătorească au fost suspendate și, ulterior, anulate dispoziții ale HG nr. 735/2010, act normativ care reglementează doar metodologia efectivă de calcul a pensiei și nu pune în discuție trecerea la un nou sistem de stabilire a pensiilor militare. De asemenea, față de dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 119/2010, potrivit cărora "recalcularea pensiilor prevăzute
la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare";, instanța a apreciat că în mod corect a fost emisă decizia contestată în cauză de către M. A. N. . Nici faptul că termenul de revizuire pensiilor prevăzute de OUG nr. 1/2011 a fost depășit nu a putut fi reținut ca un motiv de nulitate a deciziei de revizuire emise în temeiul acestui act normativ.
Asupra criticii referitoare la încălcarea principiilor neretroactivității legii, neretroactivității efectelor actului administrativ, al dreptului câștigat, precum și a prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța a reținut argumentele și concluziile Curții Constituționale expuse în cuprinsul Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010, prin care s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 1-5 și 12 din Legea nr. 119/2010, constatându-se că aceste dispoziții sunt constituționale, în raport cu prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) - neretroactivitatea legii, art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 44 - dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) - nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 53 - restrângerea exercițiului unor drepturi, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. De asemenea, Curtea Constituțională a pronunțat și Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 prin care s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 1 lit. a), b), d)- i) și art. 2-12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor; s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivității, dar și în baza art. 20 din Constituție raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (dreptul la respectarea "bunurilor") și art. 53 (restrângerea exercițiului unor drepturi), critici care au fost înlăturate, constatându-se că normele supuse analizei Curții au fost constituționale.
Instanța fond a reținut totodată și concluziile Deciziei nr. 29/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii referitor la aplicarea Legii nr. 119/2010, decizie aplicabilă pentru identitate de rațiune și în cazul recalculării pensiilor militare de stat, așa cum a rezultat în mod expres din considerentele deciziei.
Instanța a reținut și concluziile Curții de la Strassbourg în Cauza Abăluță și alții împotriva României, expuse în Decizia pronunțată l adat de 15 mai 2012, în cuprinsul căreia a reiterat faptul că deși art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții unei case de asigurări, acest lucru nu poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat, că statele părți la Convenție dispun de o marjă de apreciere destul de largă atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor în vederea stabilirii echilibrului între cheltuielile și veniturile statului implică, de regulă, o examinare a aspectelor politice, economice și sociale, Curtea a considerat că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea a respectat alegerea lor, cu excepția cazului în care acestea se dovedesc, în mod evident, lipsite de un temei rezonabil. În speță, Curtea a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe rațiuni obiective, și anume contextul economic și corectarea
inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii, în această privință, Curtea constatând că pretinsa diminuare a pensiilor reclamanților a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 263/2010 astfel că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
Sub aspectul cuantumului pensiei reclamantei, instanța a reținut că inițial reclamantul a avut o pensie în cuantum de 3422 lei, iar în urma recalculării, cuantumul acesteia a crescut la suma de 3226 lei, cuantum care este apropiat
față de pensia medie pentru limită de vârstă în luna ianuarie 2012 în România, astfel că această reducere nu poate avea semnificația unei lipsiri totale a reclamantei de mijloacele de trai și nici a atingerii substanței dreptului reclamantului. De asemenea, acesta nu a dovedit că se află într-o situație specială, iar reducerea cuantumului pensiei a fost de natură a-l lipsi de mijloacele de trai.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., a obligat pe pârâți să plătească reclamantului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat justificat cu chitanță.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul P. V. O. și pârâții CASA DE PENSII S. A M. UI A. N. și M. A. N. .
Reclamantul P. V. O.
a solicitat în principal, casarea hotărârii și, rejudecând cauza, admiterea acțiunii, iar în subsidiar, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivare, reclamantul a arătat că în mod nelegal s-au respins cererile privind anularea deciziei de revizuire nr. 90983/_ privind revizuirea pensiei în temeiul OUG nr. 1/2011 și a Hotărârii nr. 16297/_ emisă de Comisiei de Contestații a M. ui A. N. .
Prin respingerea cererii privind proba cu înscrisurile deținute de pârâtul M.Ap.N., prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare. Având în vedere ca nu deține nici un înscris cu care să-și poată dovedi veniturile, sarcina probei acestora revine pârâtului M.Ap.N. Deși instanța de fond a reținut, citând prevederile art. l al.2 și 3 din O.U.G. nr.1/2011 că "nu reclamantului îi revine obligația de a depune la C. S. de P. înscrisurile doveditoare cu privire la veniturile realizate de acesta în perioada în care s-a aflat în activitate, ci instituției angajatoare", nu a obligat pârâții să facă dovada temeiniciei acestor venituri cu înscrisurile solicitate de recurent.
În ce privește situația cu cele 38 de luni în care veniturile menționate în tabelele atașate deciziilor de revizuire sunt mai mici decât veniturile minime specificate în Anexa nr. l la O.U.G. nr.1/2011, instanța de fond a motivat că "nu pot fi reținute susținerile reclamantului cu privire la faptul că veniturile din buletinul de calcul pe anumite perioade sunt mai mici decât veniturile din OUG 1/2011, atât timp cât nu a făcut dovada că pentru aceste perioade veniturile nu au putut fi identificate, astfel încât să devină incidente dispozițiile art. l al.4 din OUG nr.1/2011".
"Situația veniturilor realizate lunar", emisă de U.M. 02426 C. -N. și depusă la dosarul cauzei, nu este un înscris originar opozabil "angajatorului" și "angajatului" și, prin urmare, nu poate face dovada indubitabilă a veniturilor mele. U.M. 02426 C. -N. nu este deținătoarea înscrisurilor originare (state de plată și ordine de zi pe unitate) în baza cărora să poată elibera adeverințe. Pe de altă parte, nu are nici o garanție că datele din statele de plată și din ordinele de zi pe unitate au fost preluate în mod corect și complet de către unitățile care dețin aceste înscrisuri originare.
Deși a solicitat ca pârâții să depună Ordinul M.Ap.N. nr. MS. 132/_ și fișa actualizată cu condițiile de muncă, aceștia nu au făcut dovada încadrării corecte în condiții de muncă (ultima coloană din tabelul atașat deciziilor de revizuire).
Ordinul nr. MS.132/_ completează Anexa nr. la Ordinul nr. M. 116/_ (anexa cuprinde locurile de muncă și activitățile din M.Ap.N. care se încadrează în condiții de muncă deosebite, speciale și alte condiții) cu alte locuri de muncă și activități care se încadrează în condiții de muncă deosebite, speciale și alte condiții.
Conform art.9 al. l din ordinul de bază (Ordinul nr. M. l 16/_ ), de drepturile prevăzute în acest ordin beneficiază și cadrele militare în rezervă (pensionarii militari) iar conform al.2 al aceluiași articol obligația întocmirii fișei de evidență corespunzătoare revine "structurilor militare care au în păstrare memoriile originale ale cadrelor militare prevăzute la alin. l", adică centrelor militare zonale.
De asemenea, conform art.12 din Ordinul nr. M. l 16/_, organul de pensii este obligat să opereze revizuirea pensiei cadrelor militare în rezervă "pe baza fișelor de evidență întocmite și înaintate în acest scop de structurile militare prevăzute la art.9 alin.2".
A arătat că Decizia nr. 79377 din_ este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie care este lovită de nulitate absolută.
Față de acele motive, consideră - contrar celor arătate în considerentele hotărârii atacate - că suspendarea și anularea H.G. nr.735/2010 prezintă relevanță în sensul că determină inclusiv nulitatea deciziilor de revizuire, nu doar a celor de recalculare.
În considerentele hotărârii recurate nu se face nici o referire la motivul invocat de recurent în cererile de chemare în judecată conform căruia prin diminuarea cuantumului pensiei sale s-au încălcat dispozițiile art.7 al. l din Legea nr. 119/2010 și art. 180 al.7 din Legea nr.19/2000.
Limitându-se la evocarea unor argumente de principiu care ar putea justifica revizuirea pensiilor de serviciu în general, instanța de fond nu a făcut o analiză completă și pertinentă a reglementărilor europene și a practicii C.E.D.O. sub aspectul incidenței lor asupra revizuirii pensiei, ajungând astfel la concluzia greșită că acestea nu au fost încălcate.
Arată că revizuirea pensiei s-a făcut cu nerespectarea condiției legalității ingerinței în dreptul de proprietate, condiția legalității impune, totodată, ca legea să aibă un caracter rezonabil, cerință care, de asemenea, nu este îndeplinită în cauză, revizuirea pensiei s-a făcut cu nerespectarea condiției existentei unui scop legitim, revizuirea pensiei s-a făcut cu nerespectarea condiției proporționalității.
Invocând deciziile date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele "Ana M. Frimu s.a. contra României" și "Abălută s.a. contra României",
instanța de fond nu a făcut o analiză completă și pertinentă a considerentelor acestora pentru a putea trage o concluzie corectă cu privire la incidența lor în prezenta cauză.
Pe de altă parte, asemănarea cu aceste cauze nu poate fi decât una limitată, pentru că: În cauza "Ana M. Frimu ș.a. contra României" este vorba de pensii de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești; or, revizuirea acestora, spre deosebire de revizuirea pensiilor militare, a dus la scăderea fondului total de pensii și nu a ridicat problema imposibilității dovedirii veniturilor. Prin urmare, în cazul revizuirii pensiilor personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești ambele condiții enunțate mai sus sunt îndeplinite.
În cazul revizuirii pensiei nu a fost respectată nici una dintre condițiile impuse de art. l din Protocolul adițional nr. l la Convenție și de practica C.E.D.O. pentru a fi permisă ingerința în dreptul de proprietate.
Pârâții CASA DE PENSII S. A M. UI A. N. și M. A. N.
au solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.
În motivare, pârâții au arătat că reclamantul a contestat decizia de revizuire nr._ . Ulterior, la termenul din data de_, reclamantul și-a completat acțiunea, solicitând și constatarea nulității absolute deciziei de revizuire a pensiei nr. 90983/_ . La termenul din data de_ reclamantul a contestat și Hotărârea Comisiei de contestații pensii nr. 16297/_, prin
care a fost admisă în parte contestația reclamantului și s-a dispus emiterea unei noi decizii prin care să fie valorificate în mod corect veniturilor aferente perioadelor precizate în aceasta.
Prin hotărârea recurată, instanța de fond a anulat deciziile de revizuire a pensiei nr. 90983/_, 90983/_ și 90983/_, obligând pârâta Casa de pensii sectorială să emită o nouă decizie prin care să corecteze veniturile aferente perioadelor precizate în Hotărârea comisiei de contestații pensii nr. 16297/_
Invocă excepția puterii de lucru judecat în ceea ce privește anularea Deciziei de revizuire nr. 90983/_ și Deciziei de revizuire nr. 90983/_ și autoritatea de lucru judecat în ceea ce privește anularea Deciziei de revizuire nr. 90983/_ .
Reclamantul a mai înregistrat pe rolul Tribunalului C. dosarul nr. _
, având ca obiect anularea Deciziei de revizuire nr. 90983/_ și Deciziei de revizuire nr. 90983/_ . Precizează că cererea de conexare a celor două dosare, formulată de M. A. N. a fost respinsă, astfel că cele două cauze au fost soluționate separat.
Prin Sentința civilă nr. 10376/2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, acțiunea reclamantului a fost respinsă.
Această hotărâre a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 497/_, pronunțată de Curtea de Apel C. ca urmare a recursului declarat de reclamant, astfel că, cererea de anulare a celor două decizii se bucură de putere de lucru judecat.
Ultimele două decizii emise de Casa de pensii sectorială, respectiv Decizia de revizuire nr. 90983/_ și Decizia de revizuire nr. 90983/_ anulează implicit Decizia de revizuire nr. 90983/_, fiind ulterioare acesteia și în cuantum mai mare.
În acest sens, există autoritate de lucru judecat în ceea ce privește cererea de anulare a Deciziei de revizuire nr. 90983/_ .
Prima instanță a acordat ceea ce nu s-a cerut, în sensul că a anulat și decizia de revizuire a pensiei nr. 90983/_, decizie ce nu a făcut obiectul dosarului nr._, ci a dosarului nr._ .
Apreciază că prima instanță, în ceea ce privește admiterea în parte a acțiunii, sub aspectul mai-sus menționat, a pronunțat o soluție netemeinică și nelegală.
Critică soluția instanței de fond având în vedere că hotărârea Comisiei de contestații pensii deja dispusese emiterea unei noi decizii prin care să fie corectate veniturilor aferente perioadelor în discuție, astfel că instanța nu putea decât să constate că acest aspect a fost tranșat deja de Comisia de contestații pensii și s-a dispus emiterea unei noi decizii în acest sens, ceea ce presupunea, în opinia recurenților, respingerea acțiunii și sub acest aspect.
De altfel, Casa de pensii sectorială s-a și conformat dispoziției Comisiei de contestații pensii și a emis Decizia de revizuire a pensiei nr. 90983/_ .
Pârâtul M. A. N. în nume proprie și pentru pârâta CASA DE PENSII S. A M. UI A. N. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant ca nefondat.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererile de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Recursul declarat de reclamantul P. V. O. este nefondat.
Astfel, reclamantul a fost beneficiarul unei pensii militare de stat stabilită conform Legii nr. 164/2001 prin decizia de pensie nr. 0117478/2008 (f. 32 dosar fond).
În aplicarea Legii nr. 119/2010, drepturile de pensie cuvenite reclamantului au fost recalculate începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei în funcție de veniturile realizate, fiind emisă decizia nr. 90983/_ (f. 31 dosar fond) prin care s-a stabilit o pensie în cuantum brut de 1.727 lei.
Prin decizia civilă nr. 1571/R din 2 aprilie 2012 pronunțată în recurs de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, s-a respins în mod irevocabil contestația formulată de reclamant împotriva deciziei de recalculare a pensiei emisă în temeiul Legii nr. 119/2010.
Pentru a pronunța această soluție, raportându-se la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța a apreciat că nu s-a produs o încălcarea a prevederilor art. 1 Protocolul nr. 1 și că măsura recalculării pensiei militare a reclamantului în temeiul art. 1 lit. c din Legea 119/2010 intră în marja de apreciere a statului cu privire la reglementarea politicilor sociale și economice. De asemenea, au fost înlăturate criticile reclamantului referitoare la discriminarea sa în raport de alte categorii socio-profesionale, la încălcarea principiului neretroactivității, la încălcarea dreptului de proprietate și la caracterul permanent al dreptului câștigat de a beneficia de pensia militară în cuantumul stabilit în baza Legii nr. 164/2001.
După apariția OUG nr. 1/2011, pârâta C. de P. S. a M. ui A.
N. a emis decizia nr. 90983 din data de_, contestată în prezenta cauză, prin care au fost revizuite drepturile de pensie ale reclamantului, stabilindu-se începând cu data de 1 ianuarie 2011 un cuantum brut al pensiei de 2.636 lei (f. 9 dosar fond).
Ulterior, pârâta a emis și decizia de revizuire nr. 90983/_ (f. 97 dosar fond), pe care reclamantul a contestat-o prin completarea de acțiune depusă în fața primei instanțe pentru termenul din data de_, cerere care a fost disjunsă, dispunându-se formarea unui nou dosar.
De asemenea, prin completarea de acțiune depusă în fața instanței pentru termenul din 6 septembrie 2012, reclamantul a solicitat și anularea deciziei de revizuire nr. 90983/_ emisă de C. de P. S. a M. ui A. N.
.
Așadar, prin decizia nr. 90983/_ emisă de C. de P. S. a M. ui A. N., nu a fost revizuită în temeiul OUG nr. 1/2011 pensia militară pe care reclamantul a avut-o anterior datei de_, ci a fost revizuită pensia acestuia stabilită prin decizia recalculare nr. 90983/_ emisă în temeiul Legii nr. 119/2010.
Rațiunea emiterii OUG nr. 1/2011, astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de pensionari pe parcursul întregii activități și nu de a transforma militară de stat în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Deși în cauză nu există autoritate de lucru judecat, reclamantul prin acțiunea de față contestă decizia de revizuire din data de 15 decembrie 2011 și solicită anularea acestei decizii invocând aceleași aspecte, și anume încălcarea dreptului de proprietate prin prisma art. 1 din Protocolul 1 al Convenției europene a drepturilor omului, coroborat cu art. 14, încălcarea principiului neretroactivității, încălcarea principiului discriminării, lipsa caracterului previzibil și accesibil al legii, ca și în cazul contestației îndreptată împotriva deciziei de recalculare emisă în temeiul Legii nr. 119/2010.
Cu alte cuvinte, împrejurările pe care recurentul-reclamant le invocă în prezenta acțiune ca fiind motive de anulare a noii decizii de revizuire a pensiei din data de 15 decembrie 2011 (respectiv că măsura eliminării pensiei militare este
nelegală deoarece ea constituie un drept câștigat, că este discriminatorie, că măsura nesocotește principiul neretroactivității legii, că măsura a adus atingere unui bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, fără să existe o justificare rezonabilă sau un raport de proporționalitate între măsura luată și mijloacele folosite), au fost verificate și cenzurate în litigiul finalizat irevocabil, care a statuat, așa cum s-a arătat mai sus, că pârâta a emis în mod legal decizia de recalculare a pensiei în temeiul Legii nr. 119/2010.
Așa fiind, recurentul nu mai poate pune în discuție cele dezlegate în mod irevocabil sub aspectul modului în care a avut loc trecerea de la militară de stat stabilită în baza Legi nr. 164/2001 la pensia din sistemul public de pensii.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele dezlegate în mod irevocabil prin hotărârea judecătorească prin care s-a constatat că decizia de recalculare emisă în baza Legii nr. 119/2010 este conformă exigențelor Convenției, ceea ce în speță nu s-a realizat.
În condițiile în care în litigiul ce a format obiectul dosarului nr._ al Curții de Apel C. s-a respins cererea de anulare a deciziei de recalculare, se constată a fi lipsită de temei susținerea recurentului în sensul că decizia de revizuire este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie care este lovită de nulitate absolută.
În ceea ce privește motivul de recurs privind încălcarea dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, se reține că art. 1 alin. 1 din OUG 1/2011 prevede că "pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari, iar alin. 2 din același articol că "obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea";.
De asemenea, conform art. 18 din Anexa 3 a OUG 1/2011, care reglementează metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, "(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din M.
A. N., Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații. (2) În situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la alin. (1)";.
Art. 19 din aceeași anexă prevede că "documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz";.
Potrivit art. 125 din HG 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe
care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie";.
Coroborând dispozițiile legale redate anterior, Curtea apreciază că, în lipsa unor critici concrete formulate de reclamant cu privire la exactitatea și corectitudinea datelor menționate în Anexa la decizia de revizuire a pensiei și a administrării unui minim probatoriu care să susțină aceste critici, în cauză nu se impunea administrarea ca probe a statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate. Astfel, pe de o parte legea nu prevede o astfel de obligație, instituțiile în care reclamantul și-a desfășurat activitatea fiind răspunzătoare pentru exactitatea datelor menționate în înscrisurile emise în temeiul statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate, iar pe de altă parte, întrucât nu s-au formulat critici concrete cu privire la veniturile atestate de documentele în temeiul cărora s-a realizat revizuirea pensiei recurentului, o astfel de probă este neconcludentă în cauză.
Recurentul a mai susținut că pentru un număr de cel puțin 38 de luni din activitatea sa veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia sunt mai mici decât cele reale, deoarece sunt mai mici decât veniturile minime specificate în anexa nr. l la O.U.G. nr.1/2011.
Curtea reține că în conformitate cu art. 1 alin. 4 din OUG 1/2011 "în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie";.
Față de prevederile exprese ale dispoziției legale menționate, chiar dacă veniturile înscrise în anexa deciziei de revizuire sunt mai mici decât cele prevăzute în Anexa 1 din OUG nr. 1/2011, Curtea reține că veniturile menționate în Anexa 1 din OUG nr. 1/2011 se pot utiliza la determinarea pensiei revizuite numai în situația în care nu au fost identificate veniturile lunare individuale realizate, or, recurentul nu este în această situație deoarece pentru determinarea pensiei sale s-au utilizat veniturile pe care acesta le-a obținut în desfășurarea activității.
Drept urmare, se apreciază că în cauză recurentului nu i s-a încălcat nici dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție și nici dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Ținând seama de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Recursul declarat de pârâți este fondat.
Ca urmare a contestațiilor formulate de reclamant împotriva deciziilor de revizuire a pensiei din_ ,_ și_ emise de C. de P. S. a M. ui A. N., Comisia de Contestații din cadrul M. ui A. N. a emis Hotărârea nr. 16297/_ (f. 157 și urm. dosar fond), contestată de reclamant în prezenta cauză prin completarea de acțiune (f. 187 dosar fond).
Într-adevăr, prin hotărârea Comisiei de Contestații din cadrul M. ui A.
N., s-au admis în parte contestațiile formulate de reclamant în sensul obligării pârâtei C. de P. S. a M. ui A. N. de a emite o nouă decizie de revizuire a pensiei prin care să corecteze veniturile aferente perioadelor_ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ ,_ -_ și_ -_ .
Însă, așa cum în mod corect susțin pârâții recurenți, se constată a fi lipsită de temei dispoziția instanței de fond de anulare a celor trei decizii de revizuire a
pensiilor și de obligare a Casei de P. S. a M. ui A. N. de a emite o nouă decizie de pensie prin care să corecteze veniturile aferente acelorași perioade ca și cele avute în vedere de Comisia de Contestații, în condițiile în care admiterea parțială a contestațiilor formulate de reclamant în fața Comisiei de Contestații, are drept consecință obligatorie revizuirea în mod corespunzător a deciziei de pensie de către casa teritorială de pensii emitentă.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este nelegală în parte, astfel că o în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ. va admite, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâți împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul respingerii în întregime a acțiunii formulate de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâții M. A. N. și CASA DE PENSII S. A M. UI A. N. împotriva sentinței civile nr. 1988 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în parte în sensul că respinge în întregime acțiunea formulată de reclamantul P. V. O. .
Menține restul dispozițiilor din sentință.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul P. V. O. împotriva aceleiași hotărâri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. -R. M. C. M. S. -C. B.
Cu opinie separată în sensul respingerii ambelor recursuri
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: R. -M. V.
GREFIER
G. C.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider că în cauză se impunea și respingerea recursului formulat de pârâții: M. A. N. și CASA DE PENSII S. A M. UI A. N.
și menținerea sentinței pronunțate de către prima instanță.
Astfel, pe lângă aspectele privind îndreptățirea la plata în continuare a pensiei de serviciu, reclamantul a invocat, la punctul 1 din acțiune, faptul că este în imposibilitate de a verifica chiar legalitatea și temeinicia cuantumului pensiei sale recalculate prin decizia de revizuire, conform principiilor/algoritmului Legii nr.19/2000, întrucât nu i-au fost comunicate documentele pe baza cărora s-a stabilit pensia revizuită, precum și faptul că există erori constatate în ceea ce privește cuantumul pensiei sale.
Reclamantul a invocat înaintea instanței competente un aspect specific recalculării/revizuirii pensiilor militarilor/polițiștilor, lesne de înțeles, în sensul că pensionarii militari/polițiști, astfel cum au reținut instanțele de contencios administrativ, dar și de asigurări sociale din întreaga țară, nu au avut, la data recalculării drepturilor lor de pensie, potrivit dispozițiilor Legii nr.119/2010- practic de trecere la o categorie de pensie la alta-posibilitatea de a prezenta caselor de pensii documente privind veniturile, condițiile de muncă ș.a., întrucât majoritatea dintre aceștia nu au avut nici cărți de muncă, au activat în unități militare diferite, iar legislația României din ultimii zeci de ani a prevăzut dreptul acestora la pensii de serviciu care se calculau din soldele realizate în ultimele luni de activitate.
Astfel cum rezultă cu claritate din dispozițiile art.12 ale O.U.G. nr.1/2010, adoptată cu doar câteva luni înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, în aceeași perioadă de criză economică, după adoptarea Legilor nr. 329/2009 și nr. 330/2009, nici la începutul anului 2010 nu era previzibilă o asemenea măsură de eliminare a pensiilor de serviciu ale militarilor/polițiștilor, astfel încât recurentul nu avea niciun motiv să păstreze, într-o arhivă proprie, documente privind soldele obținute în perioada de aproape 30 de ani, cât acesta a avut calitatea de militar, în cadrul unor unități militare diferite, deci nu i se poate imputa nicio lipsă de diligență în acest sens, acesta muncind și trăind cu convingerea că acestea nu vor conta niciodată la stabilirea drepturilor sale de pensie.
Tocmai din acest motiv, prin sentința civilă nr.338/_ a Curții de Apel
C. -Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal
-, s-a dispus
suspendarea executării H.G. nr.735/_
, până la pronunțarea instanței de fond, constatându-se întrunite în cauză condițiile art.14 din Legea nr.554/2004
și avându-se în vedere Recomandarea nr.R (89)8 din_ a Comitetului de
Miniștri din cadrul Consiliului Europei
.
S-a reținut în esență că în cauză este îndeplinită condiția "cazului bine justificat";, întrucât dispozițiile actului administrativ normativ contestat fac pentru prima dată referiri la situația în care beneficiarii acestora nu depun cereri de recalculare și documente doveditoare, caz în care se va proceda în mod discriminatoriu la determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele respective.
Instanța de contencios a mai constatat că această stare de fapt este de natură a crea un dezechilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei, care există, ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă și disproporționată.
Mai mult, la data de_, prin sentința ci vilă nr.443 a Curții de Apel C. -
Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal -, s-a dispus anularea
dispozițiilor art.2 alin.2, 3, 4, 6 și 7, art.6 alin.1,2,4 și a art.10 alin.2 din H.G.
nr.735/_ .
Pentru a pronun ța această hotărâre, jurisdicția de contencios
administrativ a reținut, în esență, următoarele:
Legea nr.119/2010 precizează în art.4 alin.1 "că recalcul area pensiilor
prevăzute la art.1 s e realizează de cătr e instituțiile în evid ența cărora se afl ă
persoanele beneficiare….";, în art.5 alin.4 că: "în cazul pensiil or prevăzute la alin.1
pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare pentru care nu pot fi dovedite
venituri de natură salarială, la dete rminarea punctajului mediu anual s e
utilizează salariul mediu brut pe economie din perioada respectivă";.
Din interpretarea lo gică a acestor dispo ziții legale rezultă că prin hotărârea
de guvern atacată se adaugă la lege, într ucât Legea nr.119/2010 nu conține nicio
dispoziție care să prevadă în sarcina reclamanților obligația de depunere a
cererilor de recalculare a pensiei și a documentelor doveditoare a veniturilor pe
care le-au realizat, iar raportarea la salariul mediu brut pe economie, pentru
calculul cuantumului pensiei, se face doar în ipoteza în care nu pot fi dovedite
veniturile de natură salarială, nu și în i poteza prevăzută de hotărârea de guver n
și anume "în cazul în care nu au fost depuse documentele doveditoare în
termenul de recalculare prevăzut de lege";.
S-a constatat astfel că, potrivit art.4 alin.1 și 3 din Legea nr.24/2000, art.108 din Constituție, hotărârea de guvern contestată, care adaugă la lege, se
impune a fi anulată.
S-a mai reținut că, prin prevederea referitoare la obligația reclamanților de a depune cereri de recalculare a pensiilor și documentele doveditoare ale veniturilor pe care le-au realizat în decursul carierei, se realizează o ingerință în dreptul lor la respectarea bunurilor, inclusiv în dreptul de a beneficia de un bun.
Cu privire la cerința proporționalității, s-a reținut că reclamanții au fost puși în situația de a suporta o consecință excesivă și disproporționată, în sensul că o categorie de persoane a fost obligată prin actul atacat să depună într-un interval de timp insuficient eforturi considerabile pentru a procura documentele doveditoare pentru recalcularea pensiei în termenul prevăzut și să depună o cerere în acest sens.
S-a mai constatat că, prin prevederile cuprinse în hotărârea de guvern atacată, care impun în sarcina reclamanților obligația de a depune cereri pentru recalcularea pensiilor, de a depune documentele doveditoare ale veniturilor, stabilind și sancțiunile în caz de neîndeplinire a acestor obligații, au fost încălcate și prevederile art.14 din Convenție, articol privitor la interzicerea discriminării.
De altfel, prin preambulul O.U.G. nr.1/2011-actul normativ în baza căruia
a fost emisă decizia de revizuire a pensiei reclamantului, contestată în cauză -
Statul a recunoscut că în termenul sta bilit de Legea nr.119/2010, "nu au fo st identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul
procesului de recalculare pentru aproximativ 1. de persoane, lucru care a avut
un impact negativ a supra valorificării dr eptului la pensie al beneficiarilor acestei
legi, în sensul c ă, pentru cei care nu au prezenta t acte care să dovedească
veniturile obținute, î n funcție de care s -a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat
salariul mediu brut pe economie";.
Guvernul a mai justificat adoptarea acestui act normativ, prin necesitatea "…instituirii unor măsuri legislative pe baza cărora instituțiile implicate să
identifice și să transmită caselor de pensii sectoriale toate elementele necesare
pentru stabilirea drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat
,";
Conform art.1 din O.U.G. nr.1/2011
, pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b)
din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc
, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale
veniturilor realizate lunar de beneficiari.
(2) Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectori ale a
veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării
revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine
publică și siguranță națională în cad rul cărora beneficiarul și -a desfășurat
activitatea.
(3) I nstituțiile prevăzute la alin.2 transmit datele necesare revizuirii la casele
de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.
Datorită acestor realități legislative menționate anterior, constatate și de
către instanțele de j udecată, reclamantul, la data la care t rebuia să își exercit e
dreptul de a contesta, în termenul de 30 de zile prevăzut de art.22 alin.1, decizia
de revizuire emisă în temeiul O.U. G. nr.1/2011, nu se afla în poses ia
documentelor ce au fost luate în considerare în vederea recalculării pensiei sale
militare conform principiilor Legii nr.19/2000, respectiv a adeverințelor privind
soldele și alte drepturi obținute în întreaga perioadă de activitate, privind
condițiile de muncă ș.a..
Având în vedere faptul că O.U.G.nr.1/2011 a dat în sarcina instituțiilor statului competența de a colecta și transmite caselor de pensii asemenea documente în vederea realizării recalculării pensiilor militare, adeverințe esențiale pentru stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului, se impunea ca, cel mai târziu la data la care a fost comunicată decizia de revizuire a drepturilor de pensie în temeiul acestui act normativ, să fie transmisă acestuia, pe lângă acest act și a buletinului de calcul aferent, și această documentație avută în vedere la calculul pensiei.
Prin urmare, reclamantul nu a avut la dispoziție aceste documente, pe care intimata și-a întemeiat decizia, stabilind un nou cuantum al pensiei, nici în termenul de contestare/exercitare a dreptului de formula plângere prealabilă, prevăzut de art.22 alin.1 din O.U.G. nr.1/2011, nici la data la care, conform alin.3 din același articol, acesta se putea adresa instanței specializate.
Cu toate acestea, în speță, prin contestația împotriva deciziei de revizuire nr.90983/_ adresată Comisiei de contestații din cadrul M.Ap.N. la data de_
(filele nr.18-21 dosar de fond), contestatorul a
menționat, la punctul B.3 următoarele: "Chiar în lipsa unei evidențe a veniturilor
realizate de mine, din studiul deciziei de revizuire și al datelor cuprinse în tabelul
anexat acesteia am identificat următoa rele inadvertențe și omisiuni pe care v ă
solicit să le remediați cu ocazia soluționării prezentei contestații:…";, formulând
astfel mai multe critici concrete cu privire la cuantumul pensiei revizuite
.
Legiuitorul a prevăzut, prin art.22 din Metodologia de revizuire a pensiilor militarilor aprobată prin O.U.G.nr.1/2011, că aceștia au dreptul de a formula contestație împotriva deciziilor de pensie la comisiile de contestații, astfel încât reclamantul a înțeles că prin această contestație trebuie să indice practic toate motivele de nelegalitate și netemeinicie a deciziei contestate
(cele pe care totuși le-a putut constata chiar în lipsa comunicării documentației ce a stat la baza emiterii deciziei).
Conform disp.art.22 din O.U.G.nr.1/2011:
(1) Împotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. ui A. N., M. ui Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.
(2) Deciziile comisiilor de co ntestații pot fi a tacate în instanț ă,
potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art.150 alin.3 din Legea nr.263/2010, termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Hotărârile se comunică în termen de 5 zile de la adoptare persoanelor interesate,
iar aceste acte, potrivit art.151 alin.2 din aceeași lege, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.
În condițiile nerespectării de către recur entele-pârâte a acestor
termene expres stabilite de lege, reclamantul a fost nevoit să se adreseze
instanței de asigurări sociale cu o contestație nr.90983/_, la data de
_, angajând în cauză și un apărător ales, pentru redactarea actelor
de procedură și reprezentare în instanță..
Abia la termenul de judecată din data de_, reclamantului i s-a
comunicat documentația ce a stat la baza emiterii deciziei de revizuire
contestate.
În cursul judecării cauzei au mai fost emise de către intimate încă două decizii de revizuire a pensiei reclamantului, la datele de_ și_, ambele contestate de către acesta.
La data de_, după aproape un an de la data introducerii acțiunii,
Comisia de conte stații pensii din cadrul M .Ap.N. comunică instanț ei
Hotărârea nr. 16397/_,
prin care a admis în parte contestația formulată de reclamant, iar C. S. de P. din cadrul M.Ap.N. a fost obligată să emită o nouă decizie de revizuire a pensiei reclamantului prin care să corecteze veniturile aferente următoarelor perioade:_ -_ -un cuantum de 630.856,00 lei,_ -_ -un cuantum de 837.682,00 lei,_ -_ -
un cuantum de 891.643,00 lei,_ -_ -un cuantum de 2.022.034,00 lei și_ -_ - un cuantum de 1.824.511,00 lei.
La data de_, reclamantul a contestat și această hotărâre, comunicată, în condițiile anterior menționate, în cursul judecării cauzei.
În condițiile anterior menționate, în care Comisia de contestații pensii
din cadrul M.Ap.N. nu s-a pronunțat în termenele prevăzute de lege - și se
poate constata că, nici într -un termen rezonabil - asupra contestației
formulate de către reclamant, care a fost nevoit astfel să investească instanța de asigurări sociale cu o acțiune judiciară de anulare a deciziei de pensie nr.90983/_, și luând în considerare că erorile strecurate în calculul drepturilor sale de pensie revizuite nu au fost constatate din
oficiu de către M.Ap.N. -Casa de pensii, ci doar în urma contestației
reclamantului, precum și faptul că în procedura prealabilă nu s -a dispus
anularea deciziei contestate, în mod corect prima instanță a admis în
parte acțiunea ac estuia, dispunând anularea acestei decizii de pensie ș i
corectarea bazei de calcul a pensiei.
Cu atât mai mult, având în vedere toate considerentele menționate
anterior, apreciez că era pe deplin îndreptățită cererea reclamantului,
formulată în temei ul disp.art.274 Co d.proc.civilă, de o bligare a pârâților ,
aflați în culpă procesuală în cauză, la plata cheltuielilor de judecată
suportate în cauză de către acesta, reprezentând onora riu de avocat plăti t
apărătorului ales.
În ceea ce privește cererea de recurs formulată de către recurent, consider că aceasta este nefondată, întrucât recurentul, fiind deja în posesia documentației ce a stat la baza pensiei sale revizuite, nu a formulat în această cale de atac alte critici concrete, privind modul de stabilire a pensiei sale revizuite, cu excepția celor generale privind lunile în care veniturile luate în calcul sunt mai mici decât veniturile minime din Anexa nr.1 la O.U.G.nr.1/2011, faptul că adeverința eliberată de U.M.02426 C. -N. nu este un înscris originar și că încadrarea activității pe care a desfășurat-o în condiții de muncă nu respectă prevedrile Ordinului M.Ap.N.nr.M.116/_, modificat și completat prin Ordinul nr.MS.132/_ emis în baza H.G. nr. S1019/_ .
Astfel, prin adeverințele nr.4130/_ și nr.1576/_ eliberate de U.M.02426 C. -N. (filele nr.140-145 dosar de fond), intitulate "Situația veniturilor realizate lunar"; au fost menționate veniturile realizate de către recurent, fiecare act purtând mențiunea că: "…a fost eliberat pe baza datelor din arhivele M. ui A. N., în vederea revizuirii pensiei militare";, fiind semnat și parafat.
Aceste adeverințe, ce au stat la baza emiterii buletinului de calcul a pensiei, îndeplinesc astfel toate condițiile cerute de disp.art.5 din O.G. nr.33/2002, respectiv, conține menționarea documentelor din care rezultă datele a căror atestare se solicită și, potrivit art.4 alin.2 este semnată, înregistrată, datată și ștampilată de către instituția emitentă.
Conform d isp. ar t.7 d in acee aș i ordo n anț ă
, nerespectarea prevederilor acestui act normativ de către persoanele abilitate să semneze certificate sau adeverințe atrage răspunderea disciplinară, contravențională, materială, civilă sau penală, după caz, conform dispozițiilor legale în vigoare.
De altfel, având în vedere faptul că, potrivit disp.art.171 din Legea
nr.263/2010, l a d ata in tr ăr ii în v igo are a aces te i leg i, pens iile d in s is te mul publ ic
de pens ii ș i al te d rep tur i de as igur ăr i soc iale, inclus iv c ategor iile de pens ii
prev ăzu te l a ar t.1 d in Lege a nr.119/2010, de v in pens ii în înț elesul aces te i leg i, se
reține că, în speță, sunt aplicabile disp.art.125 din H.G.nr.257/2011 privindaprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010
, potrivit cărora an g ajator ii s au or ice alț i deț in ător i de arhive sunt direct
r ăspunz ător i, în cond iț iile leg ii, de leg al itate a, ex ac titate a ș i c orec titud ine a d atelor ,
ele men telor ș i inf ormaț iilor pe c are le î nscr iu, în b az a doc u men telor deț inu te, în
adever ințele pe c are le el ibere az ă în ve dere a s tab il ir ii, rec alc ul ăr ii s au rev izu ir ii
drepturilor de pensie.
În ceea ce privește fișa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul și care îi dau dreptul la încadrare în locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite, speciale și alte condiții (fila nr.151 dosar de fond), cu o completare nr.A-949 din_, depusă la fila nr.152 dosar de fond, se constată că aceste fișe cuprind și rubrica intitulată "Nu mărul ș i d ata O.Z.U./d ocu men tulu i în b az a
c ăru ia s-a f ăcu t înc adr are a";
, în care sunt menționate în mod expres actele în baza
c ăror a recl aman tul a f ost no min al iz at c a pres tând munc ă în c ond iț iile spec if ic ate.
Prin urmare, prin documentația ce a stat la baza deciziei de revizuire contestate s-au depus asemenea înscrisuri oficiale, privind veniturile lunare realizate de către reclamant și condițiile de muncă în care acesta și-a desfășurat activitatea, pentru a căror valabilitate instituțiile emitente și-au asumat răspunderea, menționând că au fost eliberate pe baza actelor ce se găsesc în arhivele ministerului sau specificând chiar în mod expres actele de nominalizare pentru condiții deosebite/speciale.
Față de aceste înscrisuri oficiale, ce se bucură de o prezumție de legalitate, recurentul nu a înțeles să se înscrie în fals, ci a solicitat, ca probe în dosar, depunerea de către minister a tuturor actelor: state de plată, ordine de zi pe unitate, fișa de personal, cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit, acte privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, din perioada de peste 30 de ani în care reclamantul a avut calitatea de militar, situație în care în mod corect prima instanță a respins aceste probe solicitate, ca nefiind concludente, întrucât avea deja la dosar adeverințe doveditoare eliberate de către instituțiile competente, care și-au asumat astfel răspunderea pentru cele înscrise în aceste acte.
De altfel, există desigur un specific al recalculării pensiilor de serviciu al militarilor, dar aceasta nu poate să conducă la o răsturnare bruscă a situației recunoașterii unor adeverințe legal emise de către angajatori, având în vedere faptul că, atât casele de pensii, în practica administrativă de stabilire și recalculare a pensiilor, cât și jurisdicția asigurărilor sociale, în cenzurarea legalității deciziilor de pensie emise, au valorificat în permanență adeverințe legal emise de către angajatori, care și-au asumat, în condițiile legii, răspunderea pentru aceste înscrisuri emise în baza documentelor aflate în arhive, privind veniturile lunare realizate de către angajați și condițiile de muncă, fără a se
solicita însă acestor angajatori vreodată depunerea la dosar a tuturor actelor ce au stat la baza adeverințelor emise.
În ceea ce privește Ordinul M.Ap.N.nr.M.116/_, modificat și completat prin Ordinul nr.MS.132/_ emis în baza H.G. nr. S1019/_, se reține că acesta nu putea fi necesar instanței de asigurări sociale în acest litigiu, întrucât nominalizarea activității militarilor, în temeiul dispozițiilor actelor normative în vigoare, potrivit procedurii prevăzute de H.G. nr.1294/2001, ca fiind desfășurată în condiții deosebite sau speciale de muncă, este o problemă a unităților în care aceștia au prestat munca, care au emis acte administrative în acest sens, astfel cum rezultă din fișa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul, astfel încât în jurisdicția asigurărilor sociale nu se putea efectua sau schimba o asemenea încadrare.
Prin urmare, pentru aplicarea corectă de către fostele unități militare în care reclamantul și-a desfășurat activitatea a dispozițiilor acestui ordin, acesta ar fi trebuit să cheme în judecată, în contencios administrativ, respectivele unități, în situația în care se considera prejudiciat pentru nerecunoașterea unei anumite perioade ca fiind încadrată în condiții deosebite sau speciale de muncă.
În competența instanței de asigurări sociale cade doar verificarea modului în care casele de pensii au valorificat înscrisurile ce le-au fost puse la dispoziție de către unitățile în care reclamantul și-a desfășurat activitatea, sau de către recurent-dacă acestea există-în vederea calculului pensiei.
Pentru toate aceste considerente, nu se poate constata în cauză, având în vedere aceste motive de recurs invocate de către recurent, încălcarea dreptului la apărare al reclamantului, garantat de art.24 din Constituție și a dreptului la un proces echitabil garantat de art.6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Se reține ca fiind nefondat și motivul de recurs invocat de către recurent potrivit căruia, pentru un număr de cel puțin 38 de luni din activitatea sa, veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime prevăzut în anexa nr.l la O.U.G. nr.1/2011, în mod corect prima instanță reținând că este de competența legiuitorului stabilirea metodologiei de stabilire a pensiei de asigurări sociale în sistem public, iar acesta a stabilit în mod expres, în art.1 alin.4 din ordonanță, că acești indicatori menționați în anexa nr.1 vor fi folosiți doar în cazul în care nu pot fi identificate veniturile realizate de către militar pentru anumite perioade.
Pentru aceste considerente, în mod corect prima instanță nu a reținut aceste motive de acțiune invocate de către reclamant.
În ceea ce privește adeverințele privind veniturile realizate de către reclamant, obținute de către acesta și anexate contestației formulate la Comisia de Contestații P. din cadrul M.Ap.N., se reține că reclamantul nu a formulat nici în fața primei instanțe, nici în recurs, critici concrete privind erori de valorificare a datelor din acest înscrisuri.
Pentru toate aceste considerente, apreciez că se impunea și respingerea recursului formulat de pârâții: M. A. N. și CASA DE PENSII S.
A M. UI A. N., cu menținerea sentinței pronunțate de către prima instanță.
Judecător,
C. M.
Red./Tehnored.:C.M..
| ← Sentința civilă nr. 2697/2013. Contestație decizie... | Sentința civilă nr. 3947/2013. Contestație decizie... → |
|---|
