Decizia civilă nr. 4471/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4471/R/2013
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: N. M.
GREFIER: N. N.
S-au luat în examinare, în urma casării cu reținerea cauzei spre rejudecare, recursul declarat de reclamantul G. V. I. împotriva sentinței civile nr. 601 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimatele pârâte C. L. DE P. S. 1, CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B. și C. J.
DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 4 noiembrie 2013, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 11 noiembrie 2013, încheieri de ședință care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistră la data de_, G. V. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. L. DE P. S. 1, CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B., C. J. DE P. C. și C. C. DE CONT. AȚII D. C.
C. N. DE P. P. E anularea deciziei nr. 1. /_ privind revizuirea pensiei de serviciu, repunerea în plată a deciziei de pensionare cu același număr din data de_ și obligarea pârâtelor la plata drepturilor bănești cuvenite cu titlu de pensie și reținute nelegal în conformitate cu procedura reglementată de O.U.G. nr. 59/2011.
În motivarea cererii reclamantul susține pe larg că măsura eliminării pensiei de serviciu este nelegală deoarece ea constituie un drept câștigat, fiind stabilită printr-o lege clară și previzibilă, măsura este discriminatorie în raport cu situația altor categorii sociale cărora li s-a menținut beneficiul pensiei de serviciu iar diferența de tratament nu a fost justificată obiectiv și rezonabil, măsura nesocotește principiul neretroactivității legii care impune aplicarea prevederilor legii noi privitoare la eliminarea pensiilor de serviciu numai pentru viitor, adică a pensiilor care se stabilesc după intrarea în vigoare a legii noi, că prin măsura eliminării sale s-a adus atingerea unui bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional 1 CEDO fără să existe o justificare rezonabilă și un raport de proporționalitate între măsura luată și mijloacele folosite și că măsura încalcă principiul instituit de art. 180 din Legea nr. 19/2000, acela al menținerii în plată a cuantumului mai avantajos în situația recalculării pensiei.
Pârâtele legal citate nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 601 din 15 ianuarie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C.
, a fost respinsă acțiunea formulată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Prin decizia nr. 1. /_ privind revizuirea pensiei, pârâta C. L. de P.
S. 1 B. a stabilit în favoarea reclamantului o pensie de asigurări sociale în cuantum de 1513 lei a cărei plată va începe cu data de_ în temeiul prevederilor
O.U.G. nr. 59/2011. Acest act normativ a intrat în vigoare la data de_ .
Potrivit prevederilor art. 1 alin.1 din O.U.G. nr. 59/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c-h din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile prevăzute la literele respective și care au făcut obiectul recalculării potrivit prevederilor acelei legi se revizuiesc conform metodologiei de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la articolul 1 lit. c-h din Legea nr. 119/2010.
Pensia de serviciu a reclamantului stabilită anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 a făcut obiectul recalculării conform prevederilor acestei legi.
După intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 59/2011, punctajul anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform acestei metodologii este cel prevăzut în anexa nr. 1.
În această anexă stagiul complet de cotizare pentru reclamantul născut la data de_ este 35 de ani. În cuprinsul deciziei contestate pârâta a reținut un stagiu complet de cotizare de 31 ani și 10 luni, care este mai avantajos și este în concordanță cu prevederile alineatului nr. 3 al art. 8 din aceeași anexă care prevede că prin excepție de la prevederile alineatului 2 care se referă la stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual prevăzut în anexa 1, la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițial de pensie astfel cum a fost acesta reglementat în
legislația în vigoare la data stabilirii acestora în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.
Având în vedere susținerile reclamantului și prevederile legale arătate, instanța a concluzionat că legalitatea deciziei contestate se face prin prisma prevederilor
nr. 59/2011, act normativ în baza căruia a fost emisă și nu în baza Legii nr. 119/2010 care la data emiterii deciziei contestate era abrogată prin Legea nr. 263/2010 care prevede că la data intrării în vigoare categoria de pensie prevăzută la art. 1 din Legea nr. 19/2010 în care se află și reclamantul devine pensie în înțelesul legii.
Prin urmare, instanța nu a mai fost îndreptățită să se pronunțe cu privire la un act normativ abrogat.
De asemenea, instanța nu a fost îndreptățită să se pronunțe cu privire la neretroactivitatea legii, aceasta fiind atributul instanței de contencios constituțional.
Față de cele ce preced, cererea reclamantului a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul,
solicitând în principal, casarea în întregime a hotărârii recurate și în consecința trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului C., în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 3 și 5 C.pr.civ, art. 304 pct.5 C.pr.civ, urmând ca aceasta instanța sa fie obligata a rejudeca pricina cu respectarea tuturor formelor de procedura, respectiv citarea procedurala a tuturor pârtilor în vederea îndeplinirii de către acestea, a obligațiilor procedurale ce le revin și al respectării drepturilor corelative, al salvgardării principiului contradictorialității și al unei efective cercetări a fondului cauzei cu privire la obiectul întregului litigiu, în sensul verificării legalității și temeiniciei tuturor deciziilor contestate în condiții procedurale de către reclamant, urmând ca pe fondul cauzei să se procedeze la
admiterea cererii introductive, astfel cum aceasta a fost formulata, extinsa și precizata.
Totodată, a solicitat în subsidiar modificarea sentinței în sensul obligării C. Județene de P. C. la a emite în favoarea sa o decizie prin care să se acorde drepturile de pensie de serviciu și respectiv, în sistem public în conformitate cu decizia nr. 1. /_ emisa la data pensionarii cu titlu definitiv a recurentului în baza înscrisurilor depuse la dosarul de pensionare, ținând cont de puterea de lucru judecat a sentinței civile irevocabila nr. 1481/2011 pronunțata în dosarul nr._ al Tribunalului C. în privința pensiei de serviciu, respectiv cu luarea în calcul a tuturor datelor și perioadelor aferente activității depuse de recurent în calitate de personal navigant cuprinse în adeverințele emise de SC AVIAȚIA UTILITARĂ B. SA, în carnetul de muncă precum și în celelalte înscrisuri existente la dosarul de pensionare, inclusiv a valorificării perioadei aferente cursurilor de zi ale "învățământului superior, în privința drepturilor de pensie în sistemul public.
Recurentul a mai solicitat și obligarea pârâtei la plata diferențelor dintre pensia achitata și cea cuvenita de la data de_ și până la data punerii efective în plată a noii decizii în condițiile specificate în petitul precedent.
Recursul a fost soluționat prin decizia civilă - hotărâre intermediară - nr. 13 din 20 iunie 2013, pronunțată în prezentul dosar, prin care s-a dispus casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare pe fond, decizie în cuprinsul căreia au fost redate pe larg și motivele de recurs, sens în care, întrucât hotărârea intermediară face corp comun în soluționarea recursului cu prezenta decizie, apare ca nejustificată reluarea acestor motive de recurs în prezenta decizie.
În rejudecare, după casarea cu reținere, probațiunea a fost completată prin înscrisuri și prin administrarea probei cu expertiza contabilă, pentru verificarea modului de calcul a pensiei reclamantului.
Rejudecând pe fond cauza, Curtea reține următoarele:
Trei sunt elementele în funcție de dezlegarea cărora se va contura soluția cauzei, acestea configurând de altfel cauza litigiului. Cu privire la cererea formulată în principal, privind casarea cu trimitere a sentinței, dezlegările au fost făcute prin decizia intermediară pronunțată.
Chestiunea autorității de lucru judecat, în raport de dezlegările date prin sentința civilă nr. 1481/2011 a Tribunalului C., irevocabilă prin respingerea recursului, prin decizia civilă nr. 5185/R/2011 a Curții de Apel C., pronunțate în dosar nr._, se constituie în prima obiecție de nelegalitate în raport de deciziile de pensie emise în aplicare dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011 și ulterior momentului revizuirii.
Această obiecție constă din invocarea efectului negativ al autorității de lucru
judecat, în virtutea căruia nu mai poate fi supusă judecății o chestiune irevocabil tranșată prin hotărâre judecătorească.
Or, prin sentința mai sus menționată, în favoarea reclamantului s-a recunoscut dreptul de a primi în continuare pensia de serviciu, calculată conform principiilor cuprinse în Legea nr. 223/2007, fiind anulată decizia de recalculare a pensiei reclamantului emisă în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 119/2010.
Susținerea recurentului este în sensul că operează autoritatea de lucru judecat față de dezlegările astfel date asupra procesului de recalculare în temeiul Legii nr. 119/2010 a pensiei speciale a reclamantului, astfel încât, prin revizuirea reglementată de O.U.G. nr. 59/2011 neaducându-se alte elemente legislative noi față de reglementarea dată de Legea nr. 119/2010, rațiunea trebuie să fie aceeași, preluată ca lucru judecat din aceste hotărâri. S-a argumentat de către recurent că jurisprudența națională a stabilit că O.U.G. nr. 59/2011 nu face altceva decât să interpreteze dispozițiile Legii nr. 119/2010, finalitatea fiind aceeași și practic, fiind același act normativ ca și conținut și eficiență.
Or, se constată de către Curte că sub acest aspect nu poate fi reținută autoritatea de lucru judecat.
Prin dispozițiile Legii nr. 119/2010 s-a reglementat transformarea pensiilor speciale în pensii stabilite potrivit dreptului comun în materie.
Practica judiciară asupra modalității de punere în operă a acestor transformări a fost divergentă, astfel încât în materie s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia în interesul legii nr. 29/2011, prin care, deși a respins recursul în interesul legii prin dispozitiv, în considerente a indicat modalitatea în care să se facă verificarea proporționalității măsurii în raport de exigențele protecției dreptului de proprietate din perspectiva jurisprudenței europene pe marginea art. 1 a Primului protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Această decizie în interesul legii a fost publicată în luna decembrie 2011, deci ulterior pronunțării sentinței civile nr. 1481/2011 a Tribunalului C. .
Ulterior, a fost adoptată O.U.G. nr. 59/2011, publicată la data de_ în Monitorul Oficial, prin care, conform expunerii de motive din partea introductivă, s-a urmărit respectarea exigențelor subliniate de puterea judecătorească în cadrul controlului jurisdicțional exercitat cu ocazia aplicării Legii nr. 119/2010.
De asemenea, în materie, s-a pronunțat chiar Curtea E.D.O., prin hotărârea din 17 februarie 2012 în cauzele conexate nr. 45312/11, nr. 45581/11, nr._ 7/11 și nr. 45588/11 - Ana M. Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, M. Molnar și
L. Ghețu împotriva României, astfel încât, în lumina acestor dezlegări, nu se poate reține că prin recalcularea pensiilor de serviciu s-ar fi încălcat garanțiile derivate din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sub aspectul protecției dreptului de proprietate și a principiului nediscriminării. CEDO a statuat cu privire la situația unor foști grefieri, a căror pensie specială a fost recalculată prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 119/2010.
Prin urmare, între momentul pronunțării sentinței civile nr. 1481/2011 a Tribunalului C. și cel al prezentei judecăți, au apărut o serie de evenimente legale și judiciare care au reconfigurat ansamblul elementelor decisive în aprecierea legalității și convenționalității măsurilor luate în privința foștilor deținători de pensii speciale. Ca atare, fiind modificat cadrul legal și judiciar de care aparține emiterea deciziei de revizuire a pensiei reclamantului și cele subsecvente, comparativ cu cel existent la data pronunțării sentinței civile nr. 1481/2011 a Tribunalului C., nu poate fi reținută ca întemeiată excepția autorității de lucru judecat. Practic, la baza revizuirii a stat o nouă reglementare legală, anume O.U.G. nr. 59/2011, iar în aprecierea convenționalității acestei măsuri legislative, nu se mai poate face o statuare contrară celor date de chiar CEDO în cauzele conexate nr. 45312/11, nr. 45581/11, nr._ 7/11 și nr. 45588/11 - Ana M. Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețu împotriva României.
De altfel, în acest sens a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia în interesul legii nr. 9/2013, prin care admițând recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 59/2011, aprobată
prin Legea nr. 109/2012, sunt supuse revizuirii și pensiile prevăzute de art. 1 lit. c) -
h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, și al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reține puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri.
un alt aspect în soluționarea cauzei îl reprezintă legitimitatea cererii de păstrare în plată a cuantumului pensiei de serviciu. Or, o atare cerere este în contradicție nu doar cu dispozițiile legale imperative date de O.U.G. nr. 59/2011, ci și în contradicție cu jurisprudența CEDO în materie, invocată în cele ce preced.
"Curtea a reiterat că, deși articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat (a se vedea, în special, Skorkiewicz
c. Poloniei,
decizia din 1 iunie 1999, nr. 39860/98; decizia Jankovic c. Croației
, nr. 43440/98; decizia Kuna c. Germaniei
, nr. 52449/99; Blanco Callejas c. Spaniei
, decizia din 18 iunie 2002, nr. 64100/00, și Maggio și alții c. Italiei
, 31 mai 2011, nr._ __ 6/08 și 56001/08, par. 55).
Statele părți la Convenție dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Jankovic, citată anterior; Kuna, citată anterior, și Mihăieș și Senteș c. României, decizia din 6 decembrie 2011, nr. 44232
/11 și 44605/11).
În speță, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată
pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anume contextul
economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii
.
De asemenea, Curtea a luat act de faptul că pensia datorată reclamantelor, în baza contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, plătite de acestea în cursul anilor de serviciu, nu a fost în nici un fel afectată de reformă și acestea au pierdut doar suplimentul la pensie, care era acoperit integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care au beneficiat în calitate de personal auxiliar al instanțelor.
În această privință, Curtea a considerat că reducerea pensiilor reclamantelor,
deși substanțială, co nstituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul ge neralal pensiilor
, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie. Ca și Curtea Constituțională, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate. De asemenea, Curtea a reținut că reforma
sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la
prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale,
achitate în timpul anilor de serviciu
.
În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenție, în cazul în care nu are nici o justificare obiectivă și rezonabilă.
În speță, Curtea a reținut faptul că foștii polițiști se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor, dar acest lucru ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului. În orice caz, trebuie remarcat faptul că această diferență nu este
una lipsită de justificare, iar Curtea Constituțională a concluzionat că natura profesiei
constituie motivul acordării anumitor privilegii
.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamante nu le-au determinat pe acestea să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminate în comparație cu alți pensionari.";
Ca urmare, au fost declarate inadmisibile sesizările conexate cu privire la
invocata încălcare a dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție
.
Față de aceste statuări, Curtea de apel constată că nu are temei solicitarea de menținere în plată a pensiei de serviciu a reclamantului, ca urmare a anulării deciziei de revizuire emise inițial în temeiul O.U.G. nr. 59/2011 și a deciziilor subsecvente.
În ce privește critica formulată sub raportul modului concret în care pârâta
J. de P. C. a efectuat revizuirea, o primă discuție a fost purtată, din punct de vedere judiciar, referitor la stagiul complet de cotizare de utilizat în cazul reclamantului, în stabilirea modului de aplicare a dispozițiilor art. 8 din anexa la
O.U.G. nr. 59/2011.
Acest text de lege statuează că "(1) Punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare.
Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform prezentei metodologii este cel prevăzut în anexa nr. 1.
Prin excepție de la prevederile alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului";.
În anexa 1 la O.U.G. nr. 59/2011, în raport de data nașterii reclamantului, care este_, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.
Verificând dacă nu cumva stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, este mai favorabil beneficiarului decât cel stabilit în temeiul art. 8 alin. 2 din anexa cuprinzând metodologia de calcul la O.U.G. nr. 59/2011, Curtea notează că prin "stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie"; se înțelege acela de 20 de ani, indicat de art. 43 din Legea nr. 223/2007:
"(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții de pensionare:
a) piloți, însoțitori de bord, parașutiști și personalul de inspecție în zbor, care au vârsta de minimum 50 de ani și au realizat o vechime de cel puțin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist (…)";.
C. J. de P. C., prin poziția procesuală declarată la solicitarea instanței în raport de această chestiune, a indicat ca fiind "stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie"; cel reglementat de art. 46 din Legea nr. 223/2007, însă acest text de lege nu reglementează stagiul utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie ale reclamantului, ci stagiul ipotetic, luat în considerare în cadrul unui calcul făcut pe baza unor date concrete și a unora prezumate ca îndeplinite (e.g. considerarea ca îndeplinite a condițiilor necesare deschiderii dreptului de pensie în lumina dispozițiilor Legii nr. 19/2000) pentru stabilirea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă din sistemul public:
"(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, considerându-se îndeplinite condițiile necesare deschiderii dreptului de pensie. La determinarea punctajului mediu anual se are în vedere stagiul complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie, prevăzut de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public, se acordă cuantumul cel mai avantajos.
Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public se suportă din bugetul de stat, prin bugetul M. ui Muncii, Familiei și Egalității de Șanse";.
Prin urmare, față de dispozițiile clare ale legii, stagiul complet de cotizare utilizat în mod efectiv n cazul reclamantului, pentru acordarea pensiei speciale în aplicarea Legii nr. 223/2007, este cel de 20 de ani, iar nu acela prezumat de lege ca îndeplinit în condițiile dreptului comun, de 31 ani și 10 luni, conform Legii nr. 19/2000, și care a fost utilizat doar într-un calcul pentru stabilirea părții din pensie care să fie plătită de la bugetul de stat, prin bugetul M. ui Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.
De altfel, acest stagiu complet de cotizare, de 20 de ani, a fost folosit chiar de către pârâta C. J. de P. C. în cazul altor pensionari din rândul fostului personal navigant, cum s-a dovedit prin depunerea copiei deciziei din_ (fila 145 dosar recurs, vol. I), a deciziei nr. 2. din_ (fila 146 același dosar), a deciziei din 20 martie 2000 (fila 147 același dosar). Aceste copii au fost anonimizate sub aspectul beneficiarului, dar nu au fost contestate de către intimata pârâtă C. J. de P. C. .
În stabilirea cuantumului pensiei de achitat reclamantului recurent, acesta a solicitat a se acorda atât stagiul complet de cotizare de 20 de ani, cât și punctajul suplimentar în temeiul art. 165 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Potrivit dispozițiilor art. 165 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 19/2000,
"(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă;
cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.
Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guver nului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005
, cu completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
De creșterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) beneficiază și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 78^2 alin. (2)";.
Dispoziții legale similare sunt cuprinse în art. 169 din Legea nr. 263/2010.
Or, în mod evident, întrucât în cazul reclamantului s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special, nu se mai poate acorda acest beneficiu al punctajului suplimentar pentru perioadele lucrate în grupele de muncă, fiind interzisă de lege o atare dublare.
În concluzie, văzând opțiunea reclamantului pentru varianta mai favorabilă pentru sine din expertiză, varianta b), cea cu luarea în considerare a stagiului complet de cotizare de 20 de ani fără punctaj suplimentar aferent perioadei lucrate în grupă de muncă, Curtea urmează a admite acțiunea completată și precizată și a anula decizia nr. 1. din_ emisă de C. L. de P. S. 1 B., obligând totodată pârâta C. J. de P. C. (unde s-a transmis dosarul de pensie al reclamantului ca urmare a mutării sale în raza de competență a acesteia) să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a unui punctaj mediu anual de 5,86489, conform variantei b) din expertiză, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Va anula hotărârea nr. 2881/_ emisă de C. C. de Contestații, în partea ce contravine prezentei decizii, ca și deciziile de pensie emise la datele de _
,_ precum și pe cele din_ ce vizează perioada ulterioară datei de_, toate acestea în raport de punctajul incorect și stagiul de cotizare incorect reținute, conform celor ce preced.
Va obliga reclamantul la plata sumei de 700 lei și pârâta C. J. de P. C. la plata sumei de 2400 lei în favoarea expertului Batrâncea I., reprezentând diferență neachitată din onorariul încuviințat de 3.600 lei, conform modului de plată stabilit la data încuviințării probei, iar consecutiv, pe pârâtele C. J. de P. C. și C. de P. a Municipiului B. la plata a câte 1.500 lei fiecare în favoarea reclamantului recurent, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând onorariu de avocat, în temeiul art. 274 C.proc.civ. și reținându-se culpa parțială a fiecărei părți, proporțională cu măsura în care rămân a suporta fiecare aceste cheltuieli.
Se reține, din această perspectivă, că rămân în sarcina fiecărei părți cheltuielile făcute de fiecare cu expertiza, fiind proporționale cu culpa procesuală a acestora în raport de elementele de dezlegat prin respectiva probă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul G. V. I. în contradictoriu cu pârâtele C. J. de P. C., C. L. de P. S. 1 B., C. de P. a Municipiului B. și în consecință anulează decizia nr. 1. din_ emisă de C. L. de P. S. 1 B. și obligă pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a unui punctaj mediu anual de 5,86489, conform variantei b) din expertiză, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Anulează hotărârea nr. 2881/_ emisă de C. C. de Contestații, în partea ce contravine prezentei decizii.
Anulează deciziile de pensie emise la datele de_ ,_ precum și pe cele din_ ce vizează perioada ulterioară datei de_ .
Obligă reclamantul la plata sumei de 700 lei și pârâta la plata sumei de 2400 lei în favoarea expertului Batrâncea I., reprezentând diferență neachitată din onorariul încuviințat de 3.600 lei.
Obligă pârâtele C. J. de P. C. și C. de P. a Municipiului B. la plata a câte 1.500 lei fiecare în favoarea reclamantului recurent, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând onorariu de avocat.
Menține restul dispozițiilor sentinței ce nu contravin prezentei decizii. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. D. C. G. M. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_ Jud.fond. P. U.
GREFIER,
N. N.
| ← Sentința civilă nr. 2964/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Decizia civilă nr. 4614/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
