Decizia civilă nr. 154/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 154/R/2013
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. R. împotriva sentinței civile nr. 6189 din 7 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C.
, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de repunere pe rol formulată de pârâta intimată s-a solicitat judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 6189 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de ordonanță președințială.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta C. R. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., având ca obiect acordarea unor drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Prin Decizia nr. 2. /_ emisă de pârâta C. J. de P. C. s-a revizuit pensia acordată reclamantei în conformitate cu OUG nr. 59/2011 stabilindu-i-se un cuantum al pensiei de 1.733 lei, punctajul mediu anual fiind stabilit la 2,36499 puncte.
Anterior, s-a procedat la recalcularea pensiei de serviciu în temeiul art. 3 din Legea nr. 119/2010, iar prin Decizia nr. 2. /_ reclamantei i s-a acordat pensia de asigurări sociale în cuantum de 1.733 lei, punctajul mediu anual fiind de 2,36449 puncte.
Împotriva deciziei de revizuire a pensiei, reclamanta a formulat contestație întemeiată pe dispozițiile art. 4 alin.1 din Codul Civil, solicitând anularea acesteia și revenirea la drepturile stabilite prin Decizia nr. 2. /_ prin care i s-a stabilit o pensie de serviciu în cuantum de 5041 lei începând cu data de_, în conformitate cu art. 68 alin.3 din Legea nr. 567/2004.
Conform prevederilor art.1 alin.1 din O.U.G.nr. 59/2011, pensiile prevăzute la art. lit. c-h din Legea nr. 119/2010, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc din oficiu de către casele teritoriale de pensii. În activitatea de revizuire trebuie să se țină seama de prevederile art.11 alin.1 din Normele metodologice de calcul privind revizuirea pensiei care arată că pentru perioadele anterioare datei de_ ,
asiguraților prevăzuți la art.1 lit. c-h din Legea nr.119/2010, li se iau în calcul veniturile brute/nete, după caz,realizate lunar.
Procedura de stabilire, plată, recalculare, reluare și încetare a pensiilor revizuite este cea prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Pensia, ca drept fundamental, este o formă de prestație de asigurări sociale plătite lunar în baza legii, inerentă și indisolubil legată de calitatea de pensionar obținută în baza unei decizii de pensionare cu respectarea tuturor prevederilor legale impuse de legiuitor. Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data stabilirii pensiei de serviciu, dreptul de asigurări sociale este garantat de stat și se exercită prin sistemul public de pensii.
Pe de altă parte, dispozițiile legale în baza cărora a fost stabilită pensia de serviciu a reclamantei, reglementată printr-o lege specială are două componente și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat care nu se subsumează dreptului fundamental al pensiei.
Prin urmare, pensiile speciale, instituite de legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective pot fi reduse sau eliminate în perioadele de criză economică și financiară ori atunci când se impune cu necesitate reformarea sistemelor de pensii prin eliminarea inechităților existente în domeniu.
Tribunalul a considerat că ceea ce ocrotește Convenția Europeană a Drepturilor Omului este dreptul la pensie ca drept fundamental, astfel cum acesta este reglementat în legislația internă a fiecărui stat, în cazul României dreptul fundamental la pensie este cel rezultat pe baza principiului contributivității. Acest drept nu a fost afectat prin măsura revizuirii pensiei cuvenite reclamantei (vezi cauza Jankovic vs. Croația din_ și cauza Domalewski vs. Polonia din_ ).
În sensul celor de mai sus, diminuarea veniturilor reclamantei prin eliminarea din cuantumul pensiei sale a suplimentului primit din partea statului peste ceea ce i s-ar fi cuvenit potrivit principiului contributivității a fost determinată de o situație excepțională datorită crizei economico-financiare globale și de eliminarea inechităților existente în sistem. Singura categorie exceptată fiind magistrații întrucât potrivit legislației europene aceștia trebuie să se bucure de independență care presupune și asigurarea unei pensii cât mai apropiată de salariul avut în perioada anterioară pensionării (vezi Hotărârea pronunțată de C.E.D.O. în cauza Cooper vs. Regatul Unit în anul 2003).
Pe de altă parte, principiul egalității în schemele ocupaționale de securitate socială din Directiva Europeană nr. 96/97/CEE se referă la egalitate între persoanele ce se află în situații similare neputând fi extrapolat la categorii profesionale distincte.
Trebuie de asemenea avut în vedere faptul că potrivit jurisprudenței CEDO, în materie civilă, în principiu, nu este exclusă libertatea legiuitorului de a adopta noi dispoziții legale, chiar cu efect retroactiv, pentru a reglementa pe viitor drepturile ce decurg din legislația în vigoare (vezi cauza Hasani vs. Croația și cauza Zielinski, Pradal, Gonzales și Others vs. Franța).
Pe de altă parte, trebuie relevat și faptul că deși cuantumul pensiei reclamantei a scăzut de la suma de 5041 lei la suma de 1733 lei, totuși cuantumul acesteia este peste cuantumul pensiei medii din sistemul public care este de aproximativ 740 lei.
Prin măsurile luate de către legiuitor prin OUG nr. 59/2011, nu se aduce atingere nici unui principiu fundamental consacrat prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cum sunt nediscriminarea, preeminența dreptului, autoritatea și efectivitatea puterii judecătorești și altele, așa încât nu se poate reține că s-a impus reclamantei o sarcină disproporționată și excesivă incompatibilă cu dreptul său la respectarea proprietății garantat de art.1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
De altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 873/_, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a arătat că acordarea pensiei suplimentare nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum acesta este reglementat de art. 47 alin. 2 din Constituția României. Pe de altă parte a arătat că în conceptul de "drepturi câștigate"; pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.
Instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 lit.c și art.3 din Legea nr.119/2010, incidente în cauză, prin Decizia nr.1380/_, obligatorie pentru instanță, arătând că aceasta nu este întemeiată deoarece dispozițiile legale criticate nu impietează cu nimic asupra calității de pensionar iar, cu privire la drepturile rezultate în urma abținerii acestei calități,ele nu pot fi menținute ad aeternam în cuantumul stabilit inițial sau cel aflat în plată la un moment dat.
Instanța a respins cererea de ordonanță președințială privind suspendarea efectelor deciziei de revizuire deoarece nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 581 C.pr.civ.. Mai mult, suspendarea acestei decizii ar duce la imposibilitatea achitării către reclamantă a drepturilor cu titlu de pensie revizuite fapt care chiar i-ar afecta drepturile sale patrimoniale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta C. R.
, solicitând modificarea în totalitate a sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
În motivarea recursului reclamanta apreciază că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică.
O.U.G. nr. 59/2001 avea scop declarat revizuirea pensiei recalculate după metodologia expusă în H.G. nr. 737/2010 (suspendarea de altfel odată cu apariția O.U.G. nr. 59/2001) în sensul de a corecta eventualele erori cauzate de lipsa unor acte doveditoare a activității depuse înainte de pensionare, cu toate acestea, valoarea pensiei nu s-a modificat rămânând tot de 1733 lei.
În jurisprudența Curții Europene s-a statuat că noțiunea de bun are o semnificație autonomă și nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale: anumite alte drepturi și interese ce constituie active pot să fie considerate "drepturi de proprietate";, deci bunuri. Mai precis de atât în cauza Buchen contra Cehiei din 2002 se arată că noțiunea de "bun"; înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel încât dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privată.
Existenta unor probleme economico-financiare dificile pentru statele UE în general, și pentru România în special, a făcut sa fie uitate condițiile în care s-au acordat pensiile de serviciu personalului auxiliar de specialitate din instanțe și parchete. Astfel, prin art.1 din Legea nr. 567/2004, s-a prevăzut că, în înfăptuirea actului de justiție, munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru judecători și procurori, competența acestei categorii de personal și îndeplinirea corectă a sarcinilor care le revin, jucând
un rol important în buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.
Pensia de serviciu a fost stabilită de către legiuitor, pe lângă riscurile specifice activității, și în considerarea interdicțiilor și incompatibilităților care au afectat drepturile reclamantei în perioada de activitate.
Nu se poate reține că în țară ar fi intervenit schimbări majore în ceea ce privește statutul categoriei de personal din care făcea parte, care să transforme aceste drepturi, în doar câțiva ani de la consacrarea lor legislativă, în pensii inechitabile în ansamblul sistemului de pensii.
Practic, se constată că raționamentele avute în vedere la data stabilirii pensiilor speciale prin lege, ce au fost analizate de către Curtea Constituțională de-a lungul anilor, aceasta apreciind că drepturile stabilite prin actele normative speciale nu reprezintă privilegii, ci doar compensații parțiale ale inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale (decizia nr. 20/_
), se mențin neschimbate și în prezent.
Împărțirea pensiei de serviciu în doua elemente: partea contributiva- dedusa din contribuțiile de asigurări sociale - și cea necontributivă reprezentând "completarea din partea statului"; este menita a justifica diminuarea atât de drastica a pensiilor de serviciu eliminate deoarece contribuțiile de asigurări sociale se plătesc numai de câțiva ani.
Nu se regăsește în nici un document oficial o prevedere legala în baza căreia statul sa poată acționa cum dorește fata de drepturi acordate anterior. Însăși Curtea Constituționala a indicat organelor competente ale statului verificarea dosarelor beneficiarilor de pensii speciale pentru a corecta eventualele erori înainte de a le recalcula.
Instanța de fond induce ideea ca prin recalculare respectiv revizuire sarcina reclamantei nu este disproporționata fata de interesul general protejat având în vedere ca limita excepționala este apreciata de CEDO "prin raportare la lipsirea în totalitate de pensie, lipsirea în totalitate de mijloace de subzistenta sau prin aplicarea unor masuri discriminatoriu";.
În analizarea acestui criteriu consideră că, trebuie pornit de la aspectele evidențiate anterior, în sensul că nu a fost beneficiara unei pensii obișnuite pentru bătrânețe/limită de vârstă și nici a unui ajutor social pentru pensionari, ci a unei pensii acordate de către Stat, practic, pentru acoperirea riscurilor profesiei de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești amintite anterior, cu interdicțiile și incompatibilitățile aferente.
Pentru aceste motive consideră că, în verificarea proporționalității măsurii nu poate fi luată ca reper, în cazul în speța, pensia medie lunară pe economie sau indemnizația socială pentru pensionari.
În procesul de revizuire care urmarea repararea unor erori nu s-a ținut cont în calcul de prevederile art. 8 alin. 3 din anexa la O.U.G. nr. 59/2011 conform căruia se va lua în considerare stagiul de cotizare la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acest stagiu de cotizare este mai favorabil beneficiarului, respective 25 de ani în privința personalului auxiliar de specialitate așa cum reiese din Legea nr. 567/2004 art. 68.
Apreciază, de asemenea, că au fost încălcate principiul neretroactivității legii civile și al nediscriminării.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține, cu opinie majoritară, că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin Decizia nr. 640/R din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr. _ a fost respins recursul declarat de reclamanta C. R.
împotriva Sentinței civile nr. 114 din _ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. _ , prin care s-a respins acțiunea reclamantei împotriva pârâtei
C. J. de P. C., având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr. 2.
/2010 emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, raportându-se la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (inclusiv Decizia de inadmisibilitate din
7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României) și la Decizia nr. 29/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de recurs a apreciat în privința reclamantei că prin aplicarea Legii nr. 119/2010 nu a fost depășit "pragul de dificultate";, care ar atrage o considerare a încălcării art.1 din Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Curtea reține că transformarea pensiei de serviciu a reclamantei în pensie de asigurări sociale s-a realizat în temeiul art. 1 lit. c din Legea 119/2010, act normativ în baza căruia s-a emis Decizia nr. 2. /2010.
Prin Decizia nr. 2. /_ emisă de C. Teritorială de P. C., contestată în prezenta cauză, a fost revizuită în temeiul OUG nr. 59/2011 pensia reclamantei stabilită prin Decizia nr. 2. /2010 și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de_ ca personal auxiliar de specialitate al instanței. Rațiunea emiterii OUG nr. 59/2010, astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând că motivele pentru care s-a solicitat de către reclamantă anularea deciziei de revizuire, se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestată în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamantă, Curtea apreciază că nu pot fi primite susținerile recurentei privind greșita apreciere de către instanță a apărărilor formulate privind depășirea pragului de dificultate.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele ca ar viza decizia de recalculare emisă în baza Legii nr. 119/2010.
În ceea ce privește criticile aduse în recurs, referitoare la stagiul complet de cotizare, Curtea constată, pe de o parte, că reclamanta recurentă nu a investit instanța cu o cerere prin care să conteste efectiv punctajul stabilit prin decizia de revizuire a pensiei iar, pe de altă parte, potrivit deciziei de revizuire stagiul complet de cotizare reținut pentru reclamantă este cel de 25 de ani.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge, cu opinie majoritară, ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, cu opinie majoritară, ca nefondat recursul declarat de reclamanta C. R. împotriva Sentinței civile nr. 6189 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
cu opinie parțial separată în sensul admiterii în parte a recursului, modificării în parte a sentinței, admiterii în parte a acțiunii,
anulării deciziei de revizuire și obligării intimatei la despăgubiri.
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M 2 ex./_
Jud. fond: E. B.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider că recursul formulat de reclamanta C. R. este doar în
parte fondat, și în consecință, se impunea modificarea în parte a sentinței
primei instanțe, cu admiterea în parte a acțiunii, în sensul anulării deciziei de
revizuire a pensiei nr.2. /_ emisă de C. J. DE P. C., astfel încât recurentei i se cuveneau, ca urmare a emiterii acestei decizii nelegale,
prin care s-a adus atingere dreptului acesteia la un proces echitabil, precum și
dreptului său la apărare și inform are, despăgubiri.
Pentru considerente le pe care le voi exp une în cele ce urme ază apreciez
că, pentru reparar ea prejudiciului su ferit, reclamanta e ste îndreptățită la
despăgubiri, reprezentând parte din dife rențele de drepturi de pensie de care
aceasta a fost lipsită, prin emiterea deciziei de revizuire, până la data la care s -
a pronunțat hotărârea judecătorească irevocabilă în cauza având ca obiect
contestarea deciziei de recalculare a pensiei sale de serviciu.
Se impunea însă păstrarea dispozițiilor senti nței recurate privind cererile
de menținere a deciziei nr.2. /_ și de obligare a intimatei la plata în continuare a pensiei de serviciu în baza acestei decizii, având în vedere faptul
că aceste aspecte au fost dezlegate cu autoritate de lucru j udecat de către
Curtea de Apel C., prin decizia civilă nr.640/R din_ pronunțată în dosarul nr._ .
Contrar celor reținute prin opinia majoritară, consider că în prezenta cauză, astfel cum a fost precizată, reclamanta-recurentă nu a invocat doar
aspecte ce țin de ingerința în dreptul său la pensie de serviciu, la data
"recalculării"; acesteia, potrivit dispozițiilor Legii nr.119/2010 și a H.G.
nr.737/2010.
Astfel, aceasta a invocat de fapt noua i ngerință a Statului, de fapt a
puterii executive, în dreptul său la pe nsie, după ce insta nțe de contencios
administrativ au s emnalat aparența de nelegalitate și c hiar nelegalitatea
recalculării pensiei sale de serviciu, prin hotărâri definitive și ex ecutorii.
S-a mai invocat c ă noua decizie a fos t emisă în tem eiul O.U.G.
nr.59/2011, în tim p ce primul act ad ministrativ ce a af ectat dreptul său
la pensie specială era încă în faza evaluării, din punct de vedere a
legalității, de către jurisdicția competentă.
De asemenea, ceea ce s-a mai invocat este lipsa condiție i necesității
acestei ingerințe a Statului, întrucât, printr -o decizie denumită de revizuire a pensiei sale, care presupunea deci o corectare a unor erori destabilire a acesteia, i-a fost stabilit de fapt un cuantum al pensiei identiccu cel rezultat în urma primei ingerințe în dreptul său, respectiv acela de 1733 lei.
Î n consecință, reclamanta a invocat as pecte ce țin de cea de -a doua
ingerință a statului î n dreptul său la pen sie, considerând im plicit că s -a adus
atingere astfel dreptului să u la un proces echitabil, garantat de art.6 din
Convenția pentru apărarea drept urilor omului și a libertăților
fundamentale, prin intervenția nej ustificată a ex ecutivului, printr -o
ordonanță de urge nță, într -o proced ură jurisdicțională aflată în curs de
derulare, în care statul era parte.
Analizând în timp evoluția situației pensiei reclamantei C. R. , se reține că aceasta a beneficiat de pensia de serviciu, începând cu anul 2005, prin decizia nr. 2., stabilindu-se în favoarea acesteia o pensie de serviciu care, actualizată la dat de_, era de 5041 lei, în temeiul disp.art.68 din Legea nr.567/2004.
La data de_, a fost emisă, în temeiul Legii nr.119 din 2010 și
H.G. nr.737/2010, decizia nr. 2.
, pensia fiindu-i stabilită la suma de 1667
lei.
Împotriva acestei decizii, reclamanta-intimată a formulat contestație, ce a format obiectul dosarului nr. _ al Tribunalului C. .
Prin decizia nr.2. /_ , s-a revizuit cuantumul pensiei reclamantei, acesta stabilindu-se la suma de 1733 lei, cu mențiunea
"Adăugare vechime";.
În baza sentinței civile nr.491/_ pronunțată de Curtea de Apel
C. -Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._ , s-
a dispus suspenda rea executării H.G. nr.737/2010 până la pronunțarea
instanței de fond.
Prin sentința civilă nr.3811/_ pronunțată de Curtea de Apel
București, Secția a VIII -a de con tencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, s-a dispus suspendarea executării H.G. nr.737/2010
până la pronunțarea instanței de fond.
Prin sentința civilă nr.114 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._,
s-a respins contestația formulată și precizată de reclamanta C. R. împotriva deciziei nr. 2. /_ .
Împotriva acestei sentințe civile, recurenta a formulat recurs la data de_ .
Prin sentința civilă nr.333/_ a Curții de Apel C. -Secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal s -a dispus și anularea
H.G. nr.737/2010, act administrativ normativ cuprinzând metodologia de calcul
în te me iul c ăre ia a f ost e mis ă dec iz ia de rec alcul are a pe ns ie i de serv ic iu a
reclamantei.
Potrivit disp.art.23 din Legea nr.554/2004, hotărârile judecătorești
definitive și irevoca bile prin care s -a anulat în tot sau în parte un act
administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai
pentru viitor.
Recursul împotriva sentinței civile nr.333/_ a Curții de Apel C. -
Secția comercială, de contencios administrativ ș i fiscal
, pronunțată în dosarul nr._, nu fusese încă soluționat până la data emiterii deciziei de revizuire contestată în prezenta cauză.
Conform art.15 alin.4 din Legea nr.554/2004,
în ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, disp usă în con dițiile art. 14, se
prelungește de drept până la soluționa rea definitivă și irevocabilă a cauzei
, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. 1.
Abia la data de_
, prin decizia nr. 5960,
după abrogarea H.G. nr.737/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra
recursului formulat de Guvernul Români ei împotriva sentințe i civile nr.491/_
a Curții de Apel C. -Secția comercială, de contencios administrativ și fi scal,
în sensul că a admis recursul, a modificat sentința și a respins ca inadmisibilă acțiunea.
La data de _, Guvernul a emis O.U.G. nr.59/2011, reținând în
preambulul acestui act normativ că acesta ar fi fost adoptat:
"având în vedere exigențele subliniate de puterea judecătorească în cadrul controlului jurisdicțional exercitat cu ocazia aplicării Legii nr.119/2010,
în vederea instituirii unor măsuri legislative pe baza cărora instituțiile implicate să poată realiza toate procedurile administrative necesare stabilirii drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat,
se impune instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiei,
cu respectarea principiului contributivității și egalității, scopul fiind acela de a se stabili în mod just și echitabil drepturile de pensie
pe care persoanele vizate de prezenta ordonanță de urgență sunt îndreptățite să le primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice și să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale.";
Cu toate acestea, măsurile luate de către Guvern prin acest act normativ nu au fost în sensul înlăturării aspectelor de nelegalitate sesizate atât de către instanțele de contencios administrativ din întreaga țară, prin hotărâri cu efect erga omnes, în ceea ce privește actul administrativ normativ, cât și de către instanțele de asigurări sociale, ce au soluționat acțiunile de anulare a actelor administrative individuale emise în baza H.G.nr.737/2010, astfel încât nu au fost revocate deciziile de recalculare a
pensiilor speciale, cu repunerea particularilor în situația anterioară, deci a
repunerii în plata pensiilor de serviciu.
Prin O.U.G. nr.59/2011 s-a abrogat H.G.nr.737/2010, stabilindu-se ometodologie de cal cul privind revizui rea pensiilor prevă zute la art. 1 lit.c)-h) din Legea nr. 119/2010.
În temeiul art.1 din O.U.G. nr.59/2011, C. J. de P. C. emite, la data de_, decizia nr.2. , contestată în cauză, prin care a fost
"revizuită"; pensia recurentei, stabilindu-se același cuantum rezultat în urma recalculării, respectiv acela de 1733 lei.
La data de_ , Curtea de Apel C. a pronunțat decizia civilă nr.640/R,
în dosarul nr._ , prin care a respins recursul declarat de reclamanta C. R. împotriva sentinței civile nr.114 din_ a Tribunalului C., care a menținut, ca fiind legală și temeinică, decizia nr.
2. /_, de recalculare a pensiei sale în temeiul Legii nr.119/2010.
Mai trebuie subliniat faptul că, deși H.G .nr.737/2010 a fost abrogată la
data intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2011, efectele acestei hotărâri s -au
produs în patrimoniul recurentei, timp de un an,
până la data adoptării de către Guvern a acestui din urmă act normativ.
Prin urmare, la data emiterii deciziei de revizuire contestate în
prezenta cauză, în temeiul O.U.G. nr.59/2011, reclamanta avea
pronunțate, în favoarea sa, cel puțin două hotărâri definitive și executorii, ce suspendau, respectiv anulau actul administrativ normativ ce a stat la baza emiterii deciziei de recalculare a pensiei.
Astfel, instanța de contencios administrativ, printr-o hotărâre cu efect erga omnes, a suspendat executarea H.G. nr.737/2010, măsura
prelungindu-se de d rept până la soluțio narea definitivă și ir evocabilă a acțiunii
de anulare a actului normativ ce a stat la baza emiterii deciziei de
"recalculare";
.
Potrivit art.14 alin.4 din Legea nr.554/2004, hotărârea prin care se
pronunță suspendarea este ex ecutorie de drept . Recursul nu estesuspensiv de executare.
Conform alin.7 al aceluiași arti col , suspendarea e x ecutării actului
administrativ are ca efect încetarea o ricărei forme de ex ecutare, până la
expirarea duratei suspendării.
Mai trebuie menționat că, Î nalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia
nr.38/_
pronunțată în recursul împotriva sentinței pronunțate în contencios administrativ având ca obiect suspendarea executării H.G. nr.735/2010, adoptate în scopul organizării aplicării Legii nr.119/2010 privind recalcularea pensiilor militare, a reținut următoarele:
"Mai este de observat că suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziția autorității emitente sau a instanței de judecată în vederea respectării principiului
legalității: atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află într -unproces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativcontestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu -și producă efectele
asupra celor vizați
.
";
De asemenea, s-a mai reținut că: "...instanța de control judiciar are în vedere faptul că H.G. nr.735 din_ - act administrativ unilateral cu
caracter normativ - produce efecte erga omnes, ca și sentinț a recurată
.";
De altfel, prin Recomandarea nr.R (89)8 din_ a Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, s-a arătat că particularilor trebuie să li se ofere, când este necesar, o protecție jurisdicțională provizorie, apreciindu-se
că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile
lor pot fi de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor.
S-a mai constatat prin aceeași Recomandare că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite condiții, cauza un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
Recomandarea prevede printre principiile enunțate în acest domeniu, la art.II, că asemenea măsuri pot fi luate mai ales atunci cân d executarea actului
administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când
există un argument juridic aparent valabil față de legalitatea actului
administrativ.
Cea de-a doua hotărâre judecătorească definitivă și executorie
este cea prin care instanța de contencios administrativ a dispus anularea H.G. nr.737/2010, act administrativ normativ cuprinzând metodologia de calcul în
temeiul căreia a fost emisă decizia de recalculare a pensiei de serviciu a
reclamantei.
Practic, în urma pronunțării sentințelor civile nr.491/(... ) și
nr.333/_ ale Curții de Apel C. -Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, s-ar fi impus ca recurenta C. J. de P. C. să
suspende executarea deciziei de recalc ulare și să mențină în plată pensia de
serviciu a recurentei, astfel cum au procedat casele teritoriale de pensii din
țară în cazul altor particulari aflați în situații comparabile.
În situația prezentată anterior, în care, la data de _ , reclamanta
avea pronunțate în f avoarea sa două hot ărâri judecătorești executorii și era în
curs de soluționare în jurisdicția asigur ărilor sociale contes tația sa împotriva deciziei de recalculare a pensiei (cererea de recurs fiind introdusă la data de
_ ), emiterea și punerea în plată a unei decizii de revizuire emise în temeiul O.U.G. nr.59/2011, cu neres pectarea dispozițiilor hotărârilor ce aveau efecte erga omnes, reprez in tă o încălcare a dreptului acesteia la un
proces echitabil, garantat de at.6 din Convenția e uropeană privind
apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Potrivit cauzei Hornsby contra Greciei, hotărâre din_, executarea
unei hotărâri jud ecătoreș ti face p arte integrantă d in proces. Dacă
administrația refuză sau omite să execute o hotărâre sau întârzie să o
facă, garanțiile oferire de art.6 și -ar pierde orice rațiune.
Se reține în acest sens și jurisprudența CEDO în cauza Antonakopoulos Vortsela și Antonkopoulou contra Greciei,
în care s-a constatat că principiul
supremației dreptului și noțiunea de pr oces echitabil se op un oricărui amestec
al puterii legislative în administrarea justiției în sc opul influențării
deznodământului judiciar al litigiulu i în care statul este parte.
Curtea EDO a statuat, prin jurisprudența sa, că "ex ercitarea
puterilor etatice care au o influență asupra drepturilor și libertăților
garantate de Con venție, atrage răs punderea statului, independent de forma în care sunt exercitate aceste puteri ( Vodopyanovy împotriva Ucrainei, nr.22214/2006) și că adm inistrația constituie un element al
statului de drept al cărui interes se id entifică, așadar cu cel al unei bune
administrări a justiției ( Hornsby contra Greciei, 1997).
Mai consider că drepturile reclamantei au fost afectate printr-o decizie
de revizuire care încalcă art.20 și 22 din O.U.G. nr.59/2011.
Potrivit art.20 din O.U.G. nr.59/2011,
stabilirea pensiei revizuite se face prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, care va cuprinde în mod
obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza revizuirii.
Art.22 din aceeași ordonanță prevede că procedura
de stabilire, plată, recalculare, suspendare, reluare și încetare a pensiilor revizuite potrivit metodologiei din anexa la acest act normativ, este cea pre văzută de Legea nr.263/2010.
Potrivit disp.art.171 din Legea nr.263/2010, la data intrării în vigoare a
acestei legi,
pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art.1 din legea nr.119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domen iul pensiilor, devin pensii în înțelesul
prezentei legi.
În raport cu titulatura deciziei nr.2. /_, de revizuire a pensiei, se reține că, potrivit Legii nr.263/2010, lege organică ce
reglementează regimul general privind pensiile publice -în condițiile art.73
alin.3 din Constituție-asemenea acte administrative pot fi emise doar în
s itu aț iile prev ăzu te l a art.107 alin.1 din lege, respectiv: "În situația în care,
ulterior stabilirii și /sau plății drepturilor de pensie, se constată
diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa
ter itor ial ă de pens ii, respec tiv c as a ter itor ial ă, opere az ă, d in of ic iu s au l a
solicitarea pension ar ulu i, mod if ic ăr ile ce s e impun, pr in dec iz ie de rev izu ire.";
În același sens erau și dispozițiile art.89 din Legea nr.19/2000, ce prevedeau că în situația în care se constată erori în stabilirea și plata
10
drepturilor de pensie
, casa teritorială de pensii operează revizuirile
și modificările legale.
Analizând cele două decizii emise de casa de pensii în temeiul Legii nr.119/2010 și ale O.U.G. nr.59/2011, se remarcă doar două diferențe între acestea, respectiv data emiterii celor două acte și actul normat iv în temeiul
cărora au fost adopt ate
, fiind practic emis cel de-al doilea act administrativ
cu același conținut, astfel încât nu a fost corectată nicio eroare de stabilire a pensiei, nu s-a constatat nicio diferență între drepturile de pensie stabilite prin cele două decizii - cuantumul pensiei fiind același, de 1733
lei, calculat pentru același punctaj mediu anual de 2, 36449 puncte, la valoarea punctului de pensie de 732,8 lei-, toate celelalte elemente privind
stagiile de cotizare, vârsta de pensionare fiind identice, astfel încât nu sejustifica emiterea unei decizii de revizuire în sensul art.107 alin.1 dinLegea nr.263/2010.
Orice act administrativ este emis în scopul de produce, potrivitlegii, anumite efectele juridice recunoscute de lege, ori se poate lesne
observa în cauză că decizia de revizuire nu a produs niciun efect asupra cuantumului pensiei reclamantei, nu a corectat nicio eroare de stabilire a acesteia.
Pe de altă parte, n u a fost motivată d efel decizia în fapt, astfel cum
prevede și art.20 din O.U.G. nr.59/2011, deși aceasta se impunea cu atât
mai pregnant în speț ă, cu cât actul admi nistrativ emis lipse a de efecte două
hotărâri judecătorești definitive, cu efecte erga omnes, aceasta fiind de
altfel și singura consecință juridică a noii dec izii de "revizuire"; a pensiei
reclamantei.
Î n acest sens, doctrina și jurisprudența de contencios administrativ, au
statuat, în privința actelor administra tive, mai ales a c elor prin care se
suprimă drepturi sau situații juridice individuale, că asemenea acte
unilaterale trebui e să îmbrace for ma scrisă, să cu prindă în chiar
conținutul lor motivarea în fapt și în drept a măsurii luate și să fie
comunicate, aduse la cunoștința persoanelor interesate în mod legal.
Art.31 alin.1 și 2 din Constituție
garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
Potrivit art.19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului,
orice om are libertatea de a căuta și de a primi informații
.
Art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
garantează dreptul persoanei la libera exprimare, ce include și dreptul de a primi
sau comunica informații
.
De asemenea, art. 24 alin.1 din Co nstituția Românie i garantează dreptul la apărare.
În speță, decizia nr. 2. /_ emisă de C. J. de P. C., contestată în cauză, nu cuprinde în concret nicio motivare în fapt a
măsurii luate prin aceste act
, a erorilor de calcul constatate,
a căror revizuire a fost necesară, purtând doar mențiunea că a fost emisă în temeiul
O.U.G. nr.59/2011.
Chiar prin decizia nr.2. /_, menționată anterior, dar prin care realmente s-au corectat erori de calcul, fiind emisă în acest scop, prevăzut de lege, C. J. de P. Sălaj, revizuind cuantumul pensiei reclamantei, a menționat, pe scurt, motivarea în fapt a acesteia, respectiv, "Adăugare vechime";, rezultând, de altfel, și o majorare a cuantumului pensiei.
11
Astfel, se reține că, potrivit doctrinei și jurisprudenței instanței supreme,
motivarea este necesară mai ales în cazul actelor prin care se suprimă
drepturi sau situații juridice individuale
, cum este cazul în speță, aceasta trebuind să fie sufic ient de precisă
astfel încât motivul act ului să transpară clar
și trebuie să fie intrinsecă actului
, adică trebuie conținută nu neapărat în înscrisul ce cuprinde manifestarea de voință în sine, ci de oricare dintre înscrisurile ce formează actul și care se comunică particularului odată cu acesta.
Doar printr-o motivare concretă a actului decizional se asigura atât informarea corectă a părții cu privire la problema de interes personal, anterior formulării contestației, cât și exercitarea de către subiectul de drept căruia i se adresează a dreptului la apărare și a celui la un proces echitabil.
De asemenea, în lipsa motivării actului decizional, instanța nu poate aprecia asupra legalității acestui act. Pentru a-și putea exercita atribuția de control a legalității actelor decizionale ale instituțiilor publice, instanța de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ, neputând fi complinită în cursul cercetării judecătorești.
Din perspectiva instanței de judecată, motivarea este decisivă pentru a face demarcația dintre actul adoptat în cadrul marjei de apreciere conferită de lege autorității publice și cel adoptat prin exces de putere, astfel cum este definit acest termen prin art.2 alin.1 lit.n) din Legea nr.554/2004.
Nemotivând măsura luată, ce privește revizuirea drepturilor de pensie ale
recurentei, pe lângă faptul că au fost încălcate drepturile acesteia la apărare
și la informare, nu a fost demonstrat în cauză că interesu l public impunea
o asemenea ingerință în dreptul reclamantei, cu atât mai mult cu cât,
actul administrativ emis în temeiul Legii nr.119/2010 era încă în curs de
evaluare în cadrul jurisdicției asigurărilor sociale.
Curtea mai reține că, având în vedere faptul că dreptul afectat prin
dec iz ia de rev izu ire a c ăre i anul are se cere er a men it s ă as igure secur itate a
soc ial ă al recl aman te i, d ar ș i încredere a aces te ia în s tatul de drep t ș i soc ial, se impune anularea deciziei de revizuire nr.2. /_ emisă de C. J. de P. C., ca fiind un a ct prin care statul a încălcat dreptul acesteia la un
proces echitabil, fără ca ace astă ingerință să fie necesară pentru
protejarea interesului general.
Av ând în vedere s itu aț ia ex is ten tă l a d ata in troducer ii acț iu n ii ș i l a d ata
judec ăr ii acț iun ii în pr imă ins tanț ă, re cl aman ta a sol ic itat în c auz ă, c a o
consec inț ă a anul ăr ii aces te i dec i z ii de rev izu ire ș i repune re a s a în s itu aț ia
an ter io ar ă e miter ii aces te ia, respec tiv me nț inere a în pl ată a pens ie i s ale de
serviciu stabilite prin decizia nr. 2. /_ .
În prezen t îns ă, av ân d în vedere dec iz ia c iv il ă nr. 640/R/_,
în dosarul nr._ ,
prin care s-a respins recursul formulat de reclamanta C. R. în cauza având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr.2. /2010 emisă de C. J. de P. C., decizie irevocabilă, se reține că nu se mai poate
repune în discuție î ndreptățirea recurentei la plata în contin uare a pensiei sale de serviciu stabilite prin decizia nr.2. /_ .
Astfel, practic, această decizie a consfințit atât legalitatea măsurii de înlocuire a pensiei de serviciu, cu o pensie de asigurări soci ale de stat, cât și
cuantumul pensiei brute cuvenite reclamantei începând cu data de_ .
12
Consider însă că, având în vedere atitudinea Statului în cauză, ce a
condus la încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil, gara ntat
de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, recurenta este
îndreptățită, în ur ma anulării decizi ei de revizuire, p entru prejudiciul
suferit, având în vedere și disp. art.8 și art.18 a lin.3 din Legea
nr.554/2044, la de spăgubiri pentru r eparar ea pagubei cauzate prin actuladministrativ.
Aceste dezdăunări se cuvin reclamantei-recurente, în primul rând, întrucât H.G. nr.735/2010 a fost abrogat la data de_, prin O.U.G. nr.59/2011, dar decizia de recalculare a pensiei de serviciu a reclamantei, care a marcat practic schimbarea categoriei de pensie a acesteia, dintr-o pensie de serviciu, într-una de asigurări sociale, a avut la bază tocmai acest act administrativ normativ, a cărui nelegalitate fusese deja constatată de către
instanțe de contencios administrativ, iar această decizie se afla încă în faza de evaluare a legalității înaintea instanțelor judecătorești competente.
Astfel, apreciez că pronunțarea hotărârilor judecătorești mai sus menționate ar fi impus suspendarea executării actelor administrative individuale emise în temeiul actului administrativ normativ ce a stat la baza emiterii acestora.
În consec inț ă, f ăr ă a pu te a in tu i c are va f i so ar ta l itig iulu i de as igur ăr i
soc iale în c adrul c ăii de atac ce ur ma s ă s tab ile asc ă în mod irev ocabil
leg al itate a, neces itate a ș i proporț ion al itate a pr ime i ing er ințe în drep tul
recl aman te i l a pens ie de serv ic iu ș i cu to ate c ă de ja ins tanț ele de con tenc ios
ad min is tr ativ cons tataser ă mo tive de ap arenț ă de neleg al itate, respec tiv de
nelegalitate a aceste i măsur i, iar În al ta Cur te de C as aț ie ș i Jus tiț ie f usese
ses iz ată î n vedere a pronunț ăr ii une i dec iz ii în in teresul leg ii î n cee a ce pr iveș te
proble matic a rec alcu l ăr ii pens iilor de ser v ic iu, S tatul a cons id er at to tuș i neces ar
s ă in terv in ă cu o a d ou a inge r inț ă, pe c ar e am an al iz at-o în prezen ta c auz ă, c are,
pr in conț inu tul s ău, nu a avu t n ic iun ef ect asupr a drep tu r ilor de pens ie ale
reclamantei, astfel cum acestea au fost recalculate, dar care a lipsit de efecte
ho tăr âr ile judec ător eș ti def in itive ș i ex ecu torii favorabile acesteia în ceea ce
pr iveș te măsur a trec er ii de l a o c ategor ie de pens ie l a al ta.
Consider astfel c ă aceasta este î ndreptățită la o despăgubire,
reprezentând diferențele de drepturi de securitate socială care ar fi
trebuit să-i fie plătite acesteia în perioada august 2011-februarie 2012, în
temeiul hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de către instanțele
de contencios administrativ, până la p ronunțarea irevocabilă a instanțelor
de asigurări sociale asupra legalității deciziei de recalculare a pensiei salede serviciu.
Pentru aceste motive, consider că se impunea admiterea doar în parte a recursului formulat de către reclamanta C. R., modificarea în parte a sentinței primei instanțe, admiterea în parte a acțiunii, în sensul anulării deciziei de revizuire și obligarea Casei Județene de P. C. la despăgubiri către reclamantă, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței recurate.
Red./Tehnored.: C.M..
Judecător,
C. M.
13
| ← Decizia civilă nr. 3791/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 7406/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
