Decizia civilă nr. 4642/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4642/R/2013
Ședința publică din data de 11decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -R. M. JUDECĂTORI: M. N.
S. -C. B.
GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta P. D. G. și de către pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 12675 din 12 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată C. N. DE P. P. - C. C. DE C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, av. P. uța A. M., în substituirea av. Abrudan Mihai, lipsă fiind reprezentanta și reprezentanții pârâților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar delegație de substituire și întâmpinare la recursul formulat de pârâta C. J. de P. C., arătând că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită respingerea recursului formulat de pârâta C. J. de P. C. ca nelegal și netemeinic, arătând că în ce privește încadrarea în grupa I de muncă instanța de fond a reținut corect că pe baza adeverințelor eliberate de societatea angajatoare reclamanta și-a dovedit pretențiile. În ce privește recursul reclamantei solicită admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței atacate, cu consecința obligării intimatei la recalcularea punctajului de pensie cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare constând în prime și compensații, pentru considerentele expuse pe larg în memoriul de recurs. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că pârâta recurentă a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 12675 din 12 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta P. D. G. împotriva pârâtei C. J. DE P.
C. și C. N. DE P. P. -C. C. DE C. .
S-a dispus anularea deciziei de pensionare privind acordarea pensiei pentru limita de vârstă nr. 274573/_ emisă de pârâta C. J. De P. C.
și Hotărârea nr.2331/_ emisă de C. N. de P. P. - C. C. de
C. .
Pârâta C. J. de P. C. a fost obligată să emită o nouă decizie privind pensia pentru limită de vârstă și muncă depusă pentru reclamantă cu luarea în considerare a perioadei_ -_ cât a lucrat în grupa a I-a de muncă conform Adeverințelor nr.4643 și nr. 4645 ambele din data de_, emise de SC Minesa - ICPM SA, începând cu data de_ .
Pârâta a fost obligată să ia în calcul la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a sporului în acord global menționat în adeverința nr.4647/_ . și anexa la aceasta emisă de SC Minesa ICPM SA C. -N. începând cu data de_ .
S-au respins restul capetelor de cerere.
Pârâta a fost obligată să achite reclamantei suma de 1000 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, în esență, că prin Decizia nr. 274573/_, reclamantei i s-au acordat drepturile cu titlu de pensie, stabilindu-i-se un cuantum al pensiei de 445 lei, conform art. 107 alin.3 și 4 din Legea nr. 263/2010. Reclamantei nu i s-au luat în considerare perioadele desfășurate în grupa I-a de muncă și nici veniturile suplimentare realizare prin munca în acord global.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei copiile Adeverințelor nr. 4643/_
, nr. 4644/_, nr. 4645/_, nr. 4646/_ și nr. 4647/_ emise de
S.C. Minesa S.A. și nr. 66/_ emisă de Facultatea de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din care a rezultat că aceasta a desfășurat activitate în grupa I-a de muncă, în perioada_ -_ și că a realizat venituri suplimentare prin muncă în acord global, care nu au fost luate în considerare.
Contestația pe care reclamanta a formulat-o împotriva deciziei anterior menționate a fost soluționată de către C. C. de C., prin Hotărârea nr. 2331/_ respingând-o.
Instanța a apreciat că la calcularea drepturilor cu titlu de pensie au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele prevăzute de art.2 lit. c din Legea nr.263/2010, întrucât soluția contrară ar însemna încălcarea principiului contributivității cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. V din O.U.G. nr. 114/2009, art. II din O.U.G. nr.209/2008 pentru modificarea Legii nr.19/2000, art. 1651din acest act normativ a fost modificat în sensul că se aplică începând cu data de_ iar nu de la data de_, prin acordarea diferenței dintre punctajul mediu anual rezultat urmare a majorării efectuate conform prevederilor Legii nr.218/2008 și cel acordat conform O.U.G.nr.100/2008, aprobată prin Legea nr.154/2009. De altfel a fost de remarcat că, deși pe numele reclamantei a fost emisă Decizia nr.274573/_ intimata nu a aplicat prevederile anterior menționate, deși acesta a depus o cerere în acest sens la C. J. de P. C. .
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către M. Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și C.
N. pentru Protecția Muncii, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul MMPS nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Prin Ordinul comun nr.125 din_, care a completat Ordinul nr.50/1990, emis de M.M.O.S. și M.S., au fost stabilite locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale ce se încadrează în grupele I-a și a II-a de muncă, în vederea pensionării. Acest Ordin a fost emis în baza Legii nr.3/1977 și în conformitate cu prevederile art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990 prin care se urmărea înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, în acordarea sporurilor și încadrarea în grupele de muncă.
Referitor la aplicarea acestor prevederi Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr.87/1999 în sensul că, prevederile Decretului-Lege nr.68/1990 sunt neconstituționale în măsura în care recunosc beneficiul dreptului de încadrare în grupele de muncă numai în favoarea unor categorii de asigurați și nu în favoarea altora care, realmente, se află în aceeași situație.
Reducerea vârstei standard de pensionare trebuie să se facă potrivit legii în vigoare la momentul în care se solicită pensionarea, fără să intereseze sub acest aspect legea în vigoare la momentul desfășurării raporturilor de muncă.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei, respectiv Adeverințele nr. nr.4643 și 4645 ambele din data de_ emise de SC MINESA-I.C.P.M. SA, începând cu data de_, a rezultat că în perioada_ -_ reclamanta a lucrat în grupa I-a de muncă în procent de 50 % din timp.
Așa fiind, instanța a considerat că intimata, în mod nejustificat a refuzat recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa a I-a de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.
Mai mult, intimata, depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru reclamantă a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei I-a de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.
Urmare a încadrării reclamantei în grupa I-a de muncă pentru perioada specificată, intimata a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu a putut justifica împotrivirea acesteia. De altfel, deși a fost legal citată intimata nu s-a prezentat și nici nu a făcut precizări scrise cu privire la plata sau neplata contribuțiilor privindu-o pe reclamantă.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamanta a dovedit pretențiile sale prin adeverințele anterior menționate, instanța în temeiul art.153 lit. f și g coroborat cu prevederile art. 156 din Legea nr. 263/2010, a admis în parte acțiunea acesteia așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta P. D. G. și pârâta C. J. DE P. C. .
Recurenta reclamantă P. D. G.
a solicitat modificarea în parte a sentinței și obligarea intimatei la recalcularea punctajului de pensie cu luare în considerare a veniturilor suplimentare constând din prime și compensații.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în perioada_ -_ a realizat venituri suplimentare care au fost incluse în baza lunara de calcul a contribuției de asigurări sociale conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972, pentru aceasta perioada s-a aplicat o forma de retribuire în acord global conform Legii nr.1957/1974 și s-a achitat lunar către CAS inclusiv contribuția pentru pensia suplimentară.
Până la intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010 la determinarea punctajului anual se utilizau salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor de pensii s-a luat în calcul pe lângă salariile brute sau nete și sporurile cu caracter permanent care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Astfel, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale realizate lunar, cuprinzând sporurile, adaosurile, compensațiile, premiile și orice alte sume acordate potrivit legii și a contractului individual de muncă. Sporurile, indemnizațiile și orice alte sume acordate conform legii se iau în calcul la stabilirea bazei lunare de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale acordate sub forma de procent din salariul de baza sau sumele fixe indiferent daca au caracter permanent sau temporar.
Salariile sunt înscrise în carnetul de munca, iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe eliberate de către angajator, acest lucru fiind valabil și în cazul sporurilor, adaosurilor și în cazul celorlalte venituri suplimentare. În cazul în care salariile nu pot fi dovedite cu adeverințe, la stabilirea bazei lunare de calcul se va lua în calcul salariul minim pe economie.
Luarea în considerare a acestor venituri se impune în principiu față de prev. art. 2 lit. d din Legea nr.263/2010 care definește principiul egalității ca fiind "principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu.";
Recurenta pârâtă C. J. DE P. C.
a solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că Anexa nr. 15, pct. VI din Legea nr. 263/2010 exclude expres aceste sume din calcul pensiei. Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; compensațiile acordate conform Decretului nr. 46/1982 și Decretului nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Baza legală justificativă pentru acordarea grupei a II-a de muncă ( condiții grele de muncă) este Ordinul nr.50/1990, care la punctele 3 și 7 prevede că beneficiază de prevederile sale categoriile de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în ordin proporțional eu timpul efectiv
lucrat în aceste condiții.
După cum se poate observa după lectura acestor puncte, nu poate fi regăsit un temei pentru încadrarea în aceste prevederi a profesiei respective, care prin natura ei nu implica propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin prezența noxelor, prin risc deosebit, prin expunere fizica la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție.
Reclamanta P. D. G. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului formulat de C. J. de P. C. ca netemeinic și nelegal.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererile de recurs și a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Drepturile de pensie pentru limită de vârstă ale reclamantei au fost stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, începând cu data de 8 aprilie 2011, prin decizia nr. 274573/_ emisă de pârâta C. J. de P. C. contestată în prezenta cauză (f. 14 dosar fond).
Într-adevăr, în conformitate cu art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 pot fi avute vedere și sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetele de muncă sau sunt dovedite prin adeverințe eliberate de unități.
Așa cum a arătat și recurenta pârâtă, potrivit dispozițiilor cuprinse în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord, întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Însă, în ceea ce privește sumele realizate cu titlu de acord global, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, în soluționarea unui recurs în interesul legii, stabilind că: ";În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilește că: Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.";
Cum dispozițiile cuprinse în OUG nr. 4/2005 și Legea nr. 19/2000, care au fost interpretate de către ÎCCJ, au fost preluate cu același conținut în legislația privitoare la sistemul unitar de pensii publice, Curtea apreciază că efectele Deciziei nr. 19/2011 se impun a fi extinse în privința modului de calcul a punctajului mediu anual și în cazul cererilor de pensionare formulate după data de_ .
Potrivit dispozițiilor art. 3307alin. 4 din C.pr.civ. decizia pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, motiv pentru care se constată a fi nefondate criticile formulate de recurentă cu privire la dispoziția instanței de fond de obligare la recalcularea pensiei în funcție de veniturile constând în acord global.
Din modul de redactare a adeverinței eliberată de către fostul angajator reiese cu certitudine că veniturile constând în "acord global"; au fost incluse în salariul brut, constituind baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se cotele CAS, motiv pentru care în mod corect s-a dispus obligarea pârâtei la calcularea pensie cu luarea în considerare a veniturilor constând în "acord global";.
Cu privire la sumele menționate în adeverințe sub denumirea "premii";, Curtea reține că acestea nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei cuvenite reclamantei, întrucât ar contraveni interdicției cuprinsă în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010, criticile formulate de reclamantă fiind nefondate.
Aceeași soluție urmează a fi adoptată și cu privire la sumele constând în
"compensații"; reprezentând majorările salariale acordate în temeiul Decretului nr. 46/1982, deoarece aceste sume nu intrau în baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare, în art. 6 alin. 1 din acest act normativ fiind prevăzut că
"…orice alte drepturi și obligații care se determină, potrivit legii, în funcție de nivelul retribuției se stabilesc fără a se lua în considerare majorările de retribuție";.
În ceea ce privește dispoziția de obligare a pârâtei de a stabili pensia cu luarea în calcul a perioadei_ -_ cât reclamanta a lucrat în grupa I de muncă în procent de 50%, Curtea reține că potrivit Decretului-Lege nr. 68/1990
și H.G. nr. 1223/1990, locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I și II de muncă urmau a fi precizate de către M. Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția Muncii, fapt concretizat prin Ordinul MMPS nr. 50/1990.
Așa cum corect a reținut și tribunalul, la punctul 6 din Ordinul MMPS nr.50/1990 se prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I sau II de muncă se face de către conducerea societăților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Rezultă așadar că instituția pârâtei nu a avut și nu are nici o competență în a stabili grupa de muncă din care a făcut parte activitatea desfășurată de un angajat potrivit normelor legale mai sus menționate, astfel că nu poate să facă abstracție de existența unei astfel de încadrări în grupa de muncă.
Așadar, Casa de pensii nu are competența de a cenzura încadrarea în grupa de muncă a locurilor sau meseriilor în care își desfășoară activitatea angajații. Dimpotrivă, acest atribut revine conducerii unităților economice, care decide, împreună cu organizațiile de sindicat, ținându-se seama de condițiile concrete de muncă în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondate recursurile declarate, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta P. D. G. și pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 12675 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Irevocabilă,
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. -R. M. M. N. S. -C. B.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: E. B.
GREFIER
G. C.
| ← Sentința civilă nr. 15970/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 3270/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
