Decizia civilă nr. 66/2013. Ordonanță președințială. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ NR. 66/R/2013
Ședința publică din data de 9 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA DE PENSII A M.
A. N. prin M. A. N. împotriva sentinței civile nr. 1864 din 16 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ *, privind și pe reclamantul intimat H. V., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, consilier juridic A. Mirel, lipsă fiind reclamantul intimat.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu pârâta recurentă, însă este acoperită de prezenta reprezentantului acesteia.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 7 ianuarie 2012, prin fax, s-a depus la dosar din partea reclamantului intimat prin avocat, un script prin care se solicită judecarea în lipsă, având anexată și împuternicirea avocațială.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, pentru motivele expuse în memoriul de recurs și în precizarea recursului, arătând că se impune constatarea nulității sentinței atacate deoarece a fost pronunțată de către un judecător necompetent, având în vedere că acesta s-a pronunțat și pe fond, în sentința civilă nr. 594/_ a T. ui Maramureș, astfel că au fost încălcate prevederile art. 24 alin. 1 C.pr.civ. Mai arată că același judecător s-a abținut de la judecarea altor cauze similare. Totodată, precizează că reclamantul intimat a atacat atât decizia de recalculare a pensiei, cât și decizia de revizuire a acesteia, sens în care depune la dosar un extras de pe portalul instanței privind dosarul nr._ * al T. ui Maramureș în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1551/_ prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1864 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._ *, a fost admisă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul H. V. în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE B. și în consecință
s-a dispus suspendarea Deciziei de revizuire nr. 91071 din_, emisă de pârâtă, până la soluționarea irevocabilă a contestației care face obiectul dosarului nr._ al T. ui Maramureș.
A fost obligată pârâta să mențină în plată Decizia de pensionare nr.
0117593 din_ privind pensia de serviciu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
În speță decizia a cărei suspendare se solicită, a fost emisă de pârâtă, ca urmare a revizuirii pensiei în baza Legii nr. 119/2010 și a OUG nr. 1/2011.
Împotriva deciziei de revizuire, reclamantul a formulat contestație, prin a- ceasta invocându-se nelegalitatea și caracterul abuziv al emiterii deciziei de re- vizuire. Contestația a fost înregistrată în dosarul nr._ al Tribunalului Maramureș, unde prin Sentința civilă 1513/_ s-a respins contestația formulată, această hotărâre nefiind încă irevocabilă.
Cererea formulată de reclamant nu prejudecă fondul cauzei, are un carac- ter urgent și cuprinde motive bine justificate pentru a dispune suspendarea e- xecutării deciziei de revizuire și menținerea în plată a deciziei inițiale.
Astfel, pensia de serviciu de care reclamantul a beneficiat, era un drept menit să asigure securitatea socială a acestuia. Având reprezentarea sumei stabi- lită inițial și care urma să fie încasată cu certitudine lună de lună, reclamantul și-a stabilit un anumit mod de viață, afectat acum ca urmare a reducerii veni- turilor avute în vedere.
Măsura care se solicită a fi dispusă, respectiv suspendarea deciziei de re- vizuire, are un caracter vremelnic, aceasta fiind dispusă doar până la so- luționarea contestației înregistrate împotriva deciziei de revizuire a pensiei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs CASA DE PENSII A MINIS- TERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE B., prin MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
,
solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului pârâta apreciază că prima instanță a pronunțat o soluție netemeinică și nelegală, având în vedere următoarele considerente:
În ce privește îndeplinirea condițiilor cumulative de admisibilitate a ordonanței președințiale, prima instanță reține greșit că cererea formulată de reclamant nu prejudecă fondul, pe motivul că dreptul la pensie militară era menit să asigure securitatea socială a acestuia.
Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat și menținerea în plată a deciziei privind pensia militară de serviciu, acest fapt prezentând relevanță în analiza privind îndeplinirea cerinței referitoare la nerejudecarea fondului.
Or, o asemenea cerere de repunere în plată a pensiei anterioare (menținere a vechii pensii militare, deși ea nu mai există ca atare, ci a fost recalculată și convertită în noua pensie prin decizia de revizuire, ca efect al Legii nr. 119/2010), nu poate fi decât subsecventă soluționării unei acțiuni de anulare a deciziei de revizuire a pensiei.
Instanța investită cu soluționarea cererii de ordonanță președințială nu poale dispune repunerea în plată a unei pensii mai vechi, existente anterior, dar care și-a încetat existența, decât ducă ar aprecia că un act juridic - decizia de revizuire - este nul, în condițiile în care art. 4 din Legea nr. 119/2010 a produs deja efectul încetării pensiei anterioare. Or, calea ordonanței președințiale nu-i permite sa anuleze un act ci doar să "pipăie fondul" - adică să observe dacă există aparenta dreptul ui și nu certitudinea lui.
Decizia de revizuire a pensiei a avut la bază un act normativ în vigoare și a cărui constituționalitate a fost constată prin mai multe decizii de către Curtea Constituțională. care a analizat dreptul legiuitorului de a interveni în acest domeniu raportat și la documentele europene.
Or, suspendarea executării deciziei de revizuire a pensiei și menținerea în plată a pensiei de serviciu implică efectuarea unei analize detaliate a dreptului reclamantului la pensia de serviciu în temeiul Legii nr. 164/2011 în condițiile existenței și constituționalității Legii nr. 119/2010 și a deciziei de inadmisibilitate pronunțată la data de_ în cauzele conexate Ana M. Frimu și alții Împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul Român a articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/1210, reținând și faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor de prestații sociale.
În consecință, astfel cum s-a dispus, suspendarea deciziei de revizuire și menținerea în plată a pensiei stabilite anterior, este echivalent cu a statua asupra dreptului reclamantului de a beneficia, și după intrarea în vigoare a Legii 119/2010, de pensia specială stabilită în baza Legii nr. 164/2001, ceea ce implică antamarea fondului contestației formulate de reclamant împotriva deciziei de revizuire a cărei suspendare se solicită în prezenta cauză.
Având în vedere incidenta prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Legii nr. 263/2010 asupra deciziei de revizuire a cărei suspendare a fost solicitată, nu există o aparență a dreptului, deoarece dreptul alegat de reclamant nu este prevăzut de dispozițiile legale în vigoare.
Din aceeași perspectivă. nu poate fi ignorat faptul că prin suspendarea deciziei de revizuire a pensiei s-a stabilit că reclamantului nu i se aplică dispozițiile Legii 119/2010, iar eventualele sume ce s-ar plăti astfel reclamantului, ca diferențe între pensia revizuită conform deciziei a cărei suspendare s-a dispus și pensia de serviciu de care acesta beneficia în baza Legii nr. 164/2001, nu ar mai putea fi vreodată supuse restituirii, având în vedere că această plată s-ar tace în baza unei hotărâri judecătorești. iar nu ca plății necuvenită sau din eroare.
Solicitarea reclamantului de menținere în plată a unei decizii anterioare se poate dispune la cerere, doar după cercetarea fondului cauzei, iar în situația în care s-ar costata producerea unei pagube iminente prin plata pensiei revizuite, aceasta ar putea fi reparată prin restituirea sumelor care i s-ar cuveni, în măsura în care soluția ce va fi pronunțată pe fondul contestației i-ar fi favorabilă.
Așadar, având ca efect doar suspendarea plății pensiei revizuite, suspendarea executării deciziei de revizuire în baza art. 581 C.proc.civ. nu este o cerere urgentă.
În al doilea rând, instituția suspendării plății pensiei este reglementată prin dispozițiile art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, iar potrivit alin. 4 al acestui articol, reclamantul poate obține oricând suspendarea plății pensiei (lucru care, de altfel, nu este cel ce a fost vizat de către reclamant ca finalitate a cererii de ordonanță președințială; cel vizat fiind repunerea în plată a pensiei anterioare) printr-o simplă cerere pe care o poate depune la pârâtă.
Instanța de fond apreciază că modul de viață al reclamantului este afectat ca urmare a reducerii veniturilor acestuia, dar fără a argumenta această afirmație.
Referitor la afirmația reclamantului că este "pus în imposibilitatea de a trăi";, consideră că pentru o susținere pertinentă a acestei afirmații este relevant a fi luate în calcul următoarele criterii: raportul dintre cuantumul revizuit al pensiei și cuantumul obținut de alți beneficiari ai sistemului asigurărilor sociale de stat, raportul dintre acest cuantum și venitul minim pe economie, pensia medie de asigurări sociale de stat.
Astfel, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu_ este de 700 lei, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 777 lei în trimestrul IV 2011.
Conform informațiilor fumizate de CNPP, în luna decembrie 2011, din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat. 31,30% aveau pensii sub 700 lei (pensia medie fiind de 777 lei), salariul minim brut pe economic era la nivelul lunii decembrie 2011. 670 lei și salariul mediu brut 2.209 lei, pensia medie reprezintă 35,17% din salariul mediu brut și 48.73 % din salariul mediu net (1.604 lei).
Mai mult, legea fundamentală garantează numai dreptul la pensie, nu și un anumit cuantum al pensiei.
Raportat la aceste valori nu se poate considera că pensia revizuită este atât de redusă, încât ar echivala cu negarea dreptului de proprietate, iar valoarea cuantumului pensiei stabilită în favoarea reclamantului prin decizia de revizuire, începând cu_, nu este în mod evident infimă și de natură a-l pune pe acesta în situația de a fi total lipsit de mijloace de subzistență.
În concluzie, reclamantul nu a justificat urgența unei cereri de ordonanță.
În concluzie, pentru toate motivele arătate supra, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. 1 C.pr.civ., "judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecarea aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare";.
Prezenta cauză s-a judecat în fond, într-un prim ciclu procesual, fiind soluționată prin Sentința civilă nr. 594/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ .
Curtea de Apel C., prin Decizia nr. 3549/R din_ a admis recursul declarat de C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, împotriva Sentinței civile nr. 594/2012 pe care a casat-o în întregime cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în rejudecare cauza fiind înregistrată sub nr._ * și soluționată prin Sentința nr. 1864 din_ atacată cu prezentul recurs.
Conform procesului-verbal din data de_ încheiat de judecătorul delegat cu repartizarea aleatorie a cauzelor, în rejudecare cauza a fost repartizată spre soluționare completului care a soluționat inițial cauza prin Sentința civilă nr. 594/2012, având în vedere Hotărârea nr. 38/_ a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia cauzele trimise spre rejudecare după casare revin la completul inițial investit.
Hotărârea nr. 38/2009 anterior menționată are în vedere aspecte administrative de organizare a instanței ce țin de înregistrarea cauzelor în sistem ECRIS și necesitatea păstrării numărului unic de dosar, nicidecum nu poate fi interpretată în sensul eludării prevederilor art. 24 C.pr.civ., privind incompatibilitatea judecătorului. De altfel, chiar în cuprinsul menționatei
hotărâri se face trimitere în mod expres la prevederile art. 98 din Regulamentul de organizare interioară a instanței în situația existenței unui caz de incompatibilitate.
Prin urmare, completul de judecată investit cu soluționarea cauzei în rejudecare avea obligația de a uza de prevederile art. 24 C.pr.civ. privind constatarea incompatibilității, având în vedere faptul că anterior, prin Sentința civilă nr. 594/2012, s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Continuitatea completului de judecată, în soluționarea cauzei după casare, urmează a fi
păstrată, având în vedere dispozițiile Hotărârii nr. 38/2009 a CSM, în acele situații în care, în primul ciclu procesual, judecătorul nu a pronunțat o hotărâre statuând asupra fondului cauzei, dimpotrivă, a constatat incidența unei excepții procesuale sau de fond.
Chiar dacă prezenta cauză vizează o cerere de ordonanță președințială a cărei soluționare nu presupune judecarea pe fond a pretențiilor derivate din raportul litigios dintre părți, statuând asupra îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, prima instanță a dat o dezlegare cauzei în limitele în care a fost investită, astfel că nu este permis ca în rejudecare același judecător să soluționeze din nou cauza, statuând asupra acelorași aspecte.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 3 și 61teza finală C.pr.civ. raportat la prevederile art. 304 pct. 1 C.pr.civ., Curtea va admite recursul declarat, va casa sentința atacată și, reținând cauza spre rejudecare, constată următoarele:
Prin demersul juridic dedus judecății, reclamantul H. V. a solicitat să se dispună suspendarea executării Deciziei nr. 91071/_, privind revizuirea pensiei de serviciu, până la soluționarea irevocabilă a contestației ce face obiectul dosarului nr. _ a T. ui Maramureș, având ca obiect anularea acestei decizii.
În vederea valorificării cererii, reclamantul a recurs la procedura specială a ordonanței președințiale, procedură reglementată de dispozițiile art. 581 - 582 C.pr.civ., cu privire la care legiuitorul a instituit trei condiții de admisibilitate - urgența, caracterul vremelnic al măsurii care se cere a se lua pe această cale, respectiv neprejudecarea fondului cauzei - condiții ce trebuie întrunite cumulativ.
Raportat la textele legale menționate, Curtea constată că prima instanță a soluționat cauza dedusă judecății, prin aplicarea greșită a normelor legale menționate.
Referitor la condiția urgenței, Curtea reține că aceasta subzistă atunci când luarea măsurii este justificată pentru păstrarea unui drept, care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Atât doctrina, cât și jurisprudența au precizat că instanța trebuie să arate împrejurările din care se deduce existența urgenței, respectiv ce anume s-ar periclita, dacă s-ar refuza părții dreptul de a recurge la această procedură specială. De asemenea, aceasta trebuie să persiste pe tot parcursul judecății.
În cauză, reclamantul apreciază că este justificată condiția urgenței, susținând cea de-a doua teză a textului legal menționat referitor la "prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara";, subliniind în acest sens că reducerea drastică a mijloacelor de întreținere îi produce consecințe vădit prejudiciabile.
Curtea apreciază că doar depunerea în probațiune a deciziei prin care s-a diminuat pensia de serviciu nu este de natură să se circumscrie condiției urgenței, în lipsa coroborării cu alte mijloace de probă.
Desigur Curtea are în vedere și sumele necesare asigurării nevoilor minime de întreținere și subzistență, și chiar dacă se constată o diminuare semnificativă a cuantumului pensiei reclamantului, totuși, nu se poate vorbi de punerea acestuia în imposibilitatea de a-și asigura un minim necesar în ceea ce privește mijloacele de existență.
Mai mult, Curtea constată că și în măsura în care s-ar admite ipoteza producerii unei pagube iminente, ce ar afecta standardul de viață al reclamantului, o astfel de pagubă ar putea fi reparată prin pronunțarea unei soluții favorabile în cauza privitoare la contestarea deciziei de reviuire.
Pentru a justifica temeinicia cererii, recurentul se raportează la reglementările comunitare în materie precum și la cele cuprinse în Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților cetățenești, însă aspectele evidențiate țin de fondul cauzei, ce nu poate face obiectul analizei în cadrul acestei proceduri speciale.
Reținând că legiuitorul condiționează admisibilitatea ordonanței președințiale de îndeplinirea cumulativă a celor trei cerințe mai sus menționate și constatând că în circumstanțele cauzei cerința urgenței nu este îndeplinită, Curtea apreciază că nu se mai impune să analizeze cauza și din perspectiva celorlalte două condiții.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, urmează ca în rejudecare să fie respinsă cererea de ordonanță președințială formulată.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de CASA DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE B., prin MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, împotriva
Sentinței civile nr. 1864 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._ *, pe care o casează.
Reținând cauza spre rejudecare, respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul H. V. în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE B. .
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECATORI | |||||
C. | M. | S. | -C. | B. | I. -R. | M. |
G.
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M 2 ex./_
Jud. fond: C. V.
| ← Sentința civilă nr. 5/2013. Ordonanță președințială.... | Sentința civilă nr. 6/2013. Ordonanță președințială.... → |
|---|
