Sentința civilă nr. 15034/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 15034/2013

Ședința publică de la 07 Noiembrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.

Asistent judiciar I. R. Asistent judiciar A. Ș. Grefier O. -R. L.

S-a luat pre examinare acțiunea formulată de reclamantul U. T. C. în contradictoriu cu pârâtele C. J. DE P. C. și C. N. DE P. P.

, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal și asistat de avocat I. Ciceo, lipsă fiind pârâtele.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.

Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, iar pe cale de consecință anularea Deciziei nr. 279987/_ ca nelegală și netemeinică și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei cu luarea în considerare a sporului pentru programul prelungit de lucru, care a avut un caracter permanent, menționat în Adeverința nr. 144/_ . Mai arată că fostul angajator, prin adeverința mai sus menționată, face trimitere la Legea nr. 49/1992, care precizează expres că,

,,contribuția de 3% pentru pensia suplimentară se plătește în condițiile legii, de către toți salariații cuprinși în sistemul asigurărilor sociale, pentru sumele încasate drept salarul de bază, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă, potrivit legii."; Pentru toate aceste motive, menționate și în cuprinsul cererii de chemare în judecată, solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 350 lei.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Reține că prin actiunea inregistrata la data de_, pe rolul Tribunalului

C., reclamantul U. T. C. a chemat in judecata paratele C. J. DE

P. C. și C. N. DE P. P., solicitand anularea deciziei de pensie

nr.279987/_ emisă de pârâta de rd.1, anularea Hotărârii nr.4318/_ emisă de pârâta de rd.2 și obligarea paratelor sa emită o noua decizie de pensie pentru limita de vârsta cu luarea in considerare a sporului pentru programul prelungit de lucru mentionat in Adeverinta nr 144/_ eliberata de fostul angajator al reclamantului SCIFCAR-SA C. -N., pentru perioada_ -_

, cu acordarea drepturilor recalculate începând cu data de_, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea acțiunii reclamantul arata ca prin Decizia nr.279987/_ i-a fost stabilit dreptul la pensie pentru limita de vârsta, și că pârâta nu a luat in calcul toate sporurile realizate pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale cu motivarea că sporul pentru regimul prelungit de lucru, menționat în Adeverința nr.144/2012 nu este un spor cu caracter permanent.

Reclamantul mai arată că împotriva deciziei de pensie susmenționate a formulat contestație, iar prin Hotărârea nr.4318/_ emisă de pârâta de rd.2, contestația sa a fost respinsă

De asemenea, susține ca atitudinea paratelor este nelegala, întrucât încalcă principiul contributivitatii si principiul egalitatii, care guverneaza raporturile de asigurari sociale.

In drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 19/2000, Legii nr. 263/2010, Legea nr.57/1974, Decret nr. 389/1972 și Legea nr. 49/1992.

Pârâta nu a formulat întâmpinare însă a depus dosarul de pensie al reclamantului.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Reclamantul este pensionat pentru munca depusă și limita de vârstă potrivit deciziei nr. 279987/_ . Prin urmare, pensia sa a fost stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr.263/2010.

Având în vedere că dreptul reclamantului la o pensie pentru munca depusă și limită de vârstă s-a născut la data de_, dată începând cu care trebuia stabilită și s-a și stabilit întinderea acestui drept respectiv cuantumul pensiei - prezumându-se până la proba contrară că stabilirea întinderii dreptului este corectă -, rezultă că dreptul substanțial al reclamantului la asigurare socială pentru vârstă și munca prestată este guvernat de Legea nr. 263/2010, în conformitate cu ale cărei prevederi pensia sa a fost recalculată.

Dispozițiile Legii nr.263/2010 se aplică reclamantului numai sub aspectul normelor de procedură care sunt de imediata aplicare și vizează termenele și procedura de contestare a unor decizii de revizuire a pensiei, fără a avea însă incidență cu privire la substanța dreptului.

De aceea, dispozițiile art.165 si art.166 din Legea nr.263/2010 nu pot aduce atingere substanței dreptului reclamantului la o anumită pensie, așa cum era acest drept reglementat de Legea nr.19/2000 aplicabilă la calcularea pensiei reclamantului, lege care însă a fost aplicată în mod eronat, astfel cum rezultă din adeverința depusă la dosar și care reflectă veniturile salariale reale ale reclamantului, neluate integral în considerare la calcularea pensiei sale.

A aprecia că la calcularea pensiei reclamantului se au în vedere veniturile salariale prevăzute de Legea nr. 263/2010 iar nu cele prevăzute de Legea nr. 19/2000 înseamnă a aplica în mod retroactiv, cu încălcarea art. 15 alin. 2 din

Constituție, o dispoziție legală de drept substanțial intrată în vigoare după data nașterii dreptului reclamantului, dată la care pensia acestuia trebuia stabilită în mod corect, astfel cum a fost, de altfel, stabilită pensia altor persoane aflate în aceeași situație cu cea în care se află reclamantul.

Raportul juridic privind stabilirea cuantumului pensiei, așadar realizarea dreptului la pensie al reclamantului în raport cu munca prestată de acesta este guvernat în totalitate de dispozițiile Legii nr. 19/2000 iar neregularitățile si nelegalitățile intervenite în stabilirea elementelor substanțiale ale acestui raport, așadar si cele privind cuantumul pensiei cuvenite, trebuie corectate potrivit normelor de drept substanțial care au fost încălcate si anume cele cuprinse în Legea nr. 19/2000, iar nu potrivit normelor cuprinse în Legea nr. 263/2010 care guvernează exclusiv aspectele procedurale vizând soluționarea cererilor reclamantului.

Adeverința emisă are caracter declarativ iar nu constitutiv de drepturi, aceasta atestând venituri salariale care ar fi trebuit avute în vedere la calcularea pensiei reclamantului întrucât au fost efectiv realizate și pentru acestea s-au plătit contribuțiile prevăzute de lege.

Necunoașterea la timp (în momentul calculării pensiei) a acestor venituri salariale din cauza unor evenimente aleatorii, externe și străine raportului juridic de asigurare socială, cum este activitatea angajatorului de a emite documentele care atestă salariile care constituie, în realitate, baza reală de calcul a pensiei sau nemenționarea completă a venitului brut în evidențele salariale, nu poate afecta însuși dreptul la pensie al reclamantului și cuantumul corect al acesteia întrucât aceste evenimente nu fac parte din raportul juridic de asigurare socială, emiterea adeverinței neavând caracter constitutiv de drepturi. Lipsa caracterului constitutiv de drepturi se remarcă și în cazul revizuirii/recalculării pensiei ca urmare a emiterii adeverinței care atestă cuantumul unor venituri pentru care s-au plătit contribuții, această revizuire/recalculare constituind o simplă corectare a unor erori de calcul comise la stabilirea cuantumului pensiei.

Din adeverința nr. 144/_ emisă de SCIFCAR SA C. rezultă că în anii 1973-1990, reclamantului i s-a plătit sporuș pentru programul prelunigt de lucru.

Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I ,II și V din Legea nr. 19/2000 republicată. Aceleași prevederi au fost menținute prin dispozițiile art.5 alin.3 și art.7 alin.1-3 din Legea nr.263/2010.

Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. l pct. I și II din Legea nr.263/2010, iar pentru asigurații prevăzuți la art.6 alin.1,pct.III din același act normativ,contribuția se suportă integral din bugetul asigurărilor de șomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă.

Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.

Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent sau nu ca și majorările de salarii.

Instanța consideră că veniturile suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor cu titlu de pensie. Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.

Conform dispozițiilor art. 4 si art. 5 din Legea nr. 2/1983, care reglementa sistemul de retribuire în acord global, veniturile obținute pentru prestarea muncii în sistem acord global suplimentau retribuția tarifară, elementul principal al salarizării ca parte variabilă a retribuției condiționate, de realizarea sau nerealizarea proiectelor pentru care se angajau.

Pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor si altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor si compensațiilor prevăzute de lege. In cazul depășirii producției planificate veniturile creșteau în mod corespunzător și nu erau plafonate.

Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajatori si se calcula prin raportare la venitul brut realizat. Prevederile art.1 din Decretul nr. 389/1972 dispuneau că angajatorii au obligația să verse la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salarial.

Potrivit dispozițiilor art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000 și art.2 lit.c și d din Legea nr. 263/2010 sistemul public de pensii se organizează si funcționează si pe baza principiului contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Acest principiu este dezvoltat în primul act normativ, respectiv prin art. 78 alin.l, care arată că numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale. Persoana care după pensionare mai desfășoară o activitate aducătoare de venituri, este obligată prin lege să plătească contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat datorată în raport cu veniturile realizate.

La fel prin prevederile art.71 alin.1 din Legea nr.263/2010 se arată că punctajul lunar al asiguratului se determină potrivit art.96 din lege, în baza câștigului salarial brut/solda brută care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale sau ,după caz,a venitului lunar asigurat.

Valorificarea unor perioade dovedite cu adeverințe emise de unitățile ori societățile unde si-au desfășurat activitatea asigurații se face prin recalcularea pensiei. Punctajul anual pentru aceste perioade ori pentru stagiul suplimentar se

adaugă la punctajul luat in calcul inițial, modificându-se astfel punctajul mediu si în mod corespunzător creste cuantumul pensiei.

Conform prevederilor art.I, pct.7 din Ordinul nr. 680/_ al Ministrului Muncii, Familiei si Egalității de Șanse, prin sintagma "venitul brut realizat lunar"; se întelege venitul brut in bani achitat din fondul de salarii, reprezentând salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal si suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexările, compensările si alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază, sporurile, indemnizațiile si sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă, activitate desfășurată în mediul rural, in zone izolate, activitate desfășurată de nevăzători, munca prestată în schimbul de noapte, îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază, sporul de fidelitate si altele asemănătoare. De asemenea, sunt incluse sumele plătite pentru timpul nelucrat ( concediu de odihnă, concediu de studii, zile de sărbători, zile de repaos suplimentar) si orice alte întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților.

Potrivit dispozițiilor art.10 și art.23 din Legea nr.3/1977, în baza de calcul a pensiilor,înainte de apariția Legii nr.19/2000, nu se lua în considerare câștigul brut ci media retribuțiilor tarifare de încadrare stabilită pe baza retribuției tarifare de încadrare pentru cei retribuiți cu luna și retribuția tarifară de încadrare corespunzătoare pentru 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora,inclusiv pentru cei care lucrează în acord.

Conform art.2 din O.U.G.nr.4/2005 recalcularea pensiilor urma să se facă potrivit dispozițiilor art.164 din Legea nr. 19/2000. Astfel potrivit art.164 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 și art.4 alin.2 din O.U.G. nr.4/2005 erau luate în considerare sporurile, indemnizațiile și majorărilor de retribuții tarifare care,potrivit legislației anterioare datei de_, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, așa cum se regăsesc în Anexă.

În punctul VI din Anexă se arată însă că, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord global sau cu bucata,în regie ori după timp,pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.

In aceeași Anexă la pct.IV legiuitorul a optat însă pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de ministerele de resort conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile specificate în statele de plată si pentru care s-au plătit contribuții.

De altfel, prin Decizia nr. 736/2006 a Curții Constituționale a României, se confirmă faptul că dispozițiile pct.VI din Anexa la O.U.G. nr. 4/2005 nu exclud de plano posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv la acest punct si că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de către instanța de judecată, în funcție de includerea sau nu a altor venituri în baza de calcul as contribuțiilor de asigurări sociale.

Prin Legea nr.250/2007 s-au modificat prevederile art.78 alin.4 din Legea nr.19/2000 în sensul că, s-a eliminat plafonarea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale. Astfel conform art.I, pct.10 din Ordinul

M.M.F.E.S. nr.680/2007, începând cu data de_ punctajul anual al asiguratului se determină pe baza venitului brut realizat lunar prevăzut la punctul 19 .În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. V/_, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reținându-se, în interpretarea dispozițiilor art.2 lit.e, art.78 și art.164 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 și ale art.1 și 2 din O.U.G. nr. 4/2005, că sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit ,în condițiile art.1 și 2 din H.G.nr. 1546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.

Conform prevederilor art.31 alin.1 din H.G. nr.257/2011 pentru asigurații prevăzuți la art.6 alin.1,pct.I,II,III și V din Legea nr.262/2010 constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii perioadele pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale.

Instanța apreciază că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică celor prevăzute de art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000 și art.2 lit.c și d din Legea nr.263/2010,întrucât soluția contrară ar însemna încălcarea principiului contributivității cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la editarea acestora.

Formele de retribuire menționate în adeverință nu au făcut parte, într- adevăr, din baza de calcul al pensiilor care conform art. 10 din Legea nr. 3/1977 era constituită din retribuțiile tarifare, însă conform aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru toți cei care plătiseră contribuțiile de asigurări sociale, ori acestea se stabileau si se achitau în raport cu câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.

Pentru stagiile de cotizare realizate după data de_ acest principiu este respectat, iar pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași conform principiului

"ubi eadem est ratio, ubi eadem solutio esse debet";.

Instanța apreciază că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri, ci faptul că statul a încasat, în perioada derulării raporturilor de muncă, contribuțiile de asigurări sociale pe care le-a stabilit în sarcina angajatorului iar acum revine asiguraților dreptul să își primească contraprestația corespunzătoare din partea acestuia pentru a exista un echilibru al raportului juridic dintre părți.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 lit.c si d coroborate cu prevederile art.153 lit.f și g din Legea nr.2673/2010 instanța va admite acțiunea, va anula Decizia de pensionare cu nr. 279987/_ emisa de pârâta C. J. DE P. C. si Hotărârea nr.4318/_ emisa de C. N. DE P. P. - COMISIA CENTRALA DE CONT. ATII.

Totodată va obliga pârâta C. J. DE P. C. să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în considerare, la stabilirea punctajului mediu

anual și a cuantumului pensiei, a sporului pentru regim prelungit de lucru menționat în Adeverința nr.144/_ emisă de SCIFCAR SA C. - N. .

Drepturile vor fi acordate începând cu data de_ adică data depunerii cererii de pensionare la sediul pârâtei.

Întrucât pârâta s-a aflat în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod Procedură Civilă va fi obligată să achite reclamantului suma de 350 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial conform chitanței anexate la dosarul cauzei (f.135)

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulata de reclamantul U. T. C. dom. in mun.

C. -N. str. C. nr.9, ap.28 jud. C., CNP.1., in contradictoriu cu pârâtele C. J. DE P. C. , cu sediul în C. -N., str. G. C. nr. 2, jud.

C., CIF 13582024, si C. N. DE P. P. , cu sediul în B., str. L. nr. 2, sector 2, CIF 13574005 și în consecință:

Anulează Decizia de pensionare nr. 279987/_ emisa de pirita C.

J.

DE P. C. si Hotararea nr.4318/_

emisa de C. N.

DE P.

P.

-COMISIA CENTRALA DE CONT. ATII.

Obligă pârâta C. J. DE P. C. să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în considerare, la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, a sporului pentru regim prelungit de lucru menționat în Adeverința nr.144/_, emisă de SCIFCAR SA C. - N., începând cu data de_ .

Obliga pirita sa achite reclamantului suma de 350 lei cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la TRIBUNALUL CLUJ. Pronunțată in data de_ .

Președinte,

E. B.

Asistent judiciar,

I. R.

Asistent judiciar,

A. Ș.

Grefier,

O. -R. L.

Red.EB/tehn.MG/5 ex. 20.11.13

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 15034/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale