Sentința civilă nr. 3659/2013. Asigurări sociale

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR NR._

Operator date 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR.3659

Ședința publică din 05 septembrie 2013

Completul compus din:

Președinte: C. N. C., judecător Grefier: P. A.

Completul este asistat de asistenții judiciari

P. R. S.

V. R. I.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta T. A. A. cu domiciliul în Ș. S. ,str. Partizanilor, nr.4,bl.19,ap.9, județul Sălaj în contradictoriu cu pârâta S. O. P. S. B., cu sediul în B., str. C., nr.22, sector 1,având ca obiect asigurări sociale pensie de urmaș.

Mersul dezbaterilor și concluziile pe fond sunt consemnate prin încheierea de ședință din_ .

Se constată că nu s-au depus la dosarul cauzei concluzii scrise.

T R I B U N A L U L

Prin cererea sa, formulată în scris și înregistrată la data de_ la Tribunalul Bihor, scutită de plata taxei de timbru potrivit art. 270 din Legea nr. 53/2003, reclamanta T. A. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta O. - P. S. obligarea acesteia la plata pensiei de urmaș începând cu data de_ .

In motivarea acțiunii se arată că tatăl său, T. I. Iosif a fost angajat al O. - P. S. - la Sucursala Suplacul de Barcău, sucursală care a aparținut de Regia Autonomă a Petrolului până la privatizarea ulterioară a Patrom S., succesoarea regiei. In anul 1996 tatăl său a suferit un grav accident de muncă, urmare a acestui accident a fost fracturarea coloanei vertebrale și paralizia completă, implicit pierderea completă a capacității de muncă, a fost pensionat, pensia stabilită a fost una foarte mică, motiv pentru care a cerut completarea acestei pensii în instanță, cu diferența până la veniturile pe care le realiza în ipoteza în care ar fi lucrat.

In ședința publică din data de 31 ianuarie 2013, instanța din oficiu a invocat excepția de necompetență Teritorială a Tribunalului Bihor.

Prin sentința civilă nr. 31/LM/2013 din_ Tribunalul Bihor a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC O. P. S. în favoarea Tribunalului Sălaj, formându-se astfel prezentul dosar.

Reclamanta mai arată că tatăl său, T. I. Iosif a fost angajat al O. -

P. S. - la Sucursala Suplacul de Barcău, sucursală care a aparținut de Regia Autonomă a Petrolului până la privatizarea ulterioară a Patrom S., succesoarea regiei. In anul 1996 tatăl său a suferit un grav accident de muncă, urmare a acestui accident a fost fracturarea coloanei vertebrale și paralizia completă, implicit pierderea completă a capacității de muncă, a

fost pensionat, pensia stabilită a fost una foarte mică, motiv pentru care a cerut completarea acestei pensii în instanță, cu diferența până la veniturile pe care le realiza în ipoteza în care ar fi lucrat.

Se mai arată de către reclamantă că prin sentința civilă 646/1997 a Judecătoriei Marghita a fost admisă cererea, fiind stabilită diferența de 119.849 lei, prin sentința civilă 1251/200, potrivit inflației și a creșterii salariale din cadrul P. această sumă a fost majorată la suma de 3.964.917 lei. Prin decizia civilă 96/R/2001 pronunțată de Tribunalul Bihor, urmare a recursului declarat de tatăl său, societatea a fost obligată la plata drepturilor salariale suplimentare prevăzute în contractul colectiv de muncă, această sumă fiind plătită regulat de SNP - Sucursala Suplacul de Barcău, până la privatizarea P., cu toate majorările ulterioare datorită inflației.

După privatizarea P., arată reclamanta, această sumă nu a mai fost plătită, timp de mai mulți ani, motiv pentru care a fost obligat să apeleze la executarea silită.

După decesul tatălui său, survenit la data de_, în luna mai 2012 a depus la sediul din Suplacul de Barcău actele cu cererea prin care a solicitat stabilirea și plata pensiei de urmaș, cerere la care nu a primit nici un răspuns, sens în care solicită obligarea pârâtei la plata pensiei de urmaș care să fie stabilită în funcție de diferența de salariu la pensie, ultima diferență a fost de 2890 RON, totodată să fie cuprinse și drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, unitatea pârâtă solicită instanței respingerea acțiunii reclamantei ca fiind inadmisibilă, și invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, având în vede că obligația acordării pensiei de urmaș o are Casa Județeană de Pensii pe raza căreia domiciliază reclamanta.

Aceasta arată că determinarea reparației nu trebuie sa fie influențată de situația materială a victimei sau a persoanei responsabile; La determinarea reparației nu trebuie să se țină cont de forma și gradul culpei autorului faptei ilicite prejudiciabile. Pentru determinarea reparației nu se pot utiliza procentele din venituri stabilite prin legislația pensiilor.

Art. 1393 din NCC prevede că "dacă în cadrul asigurărilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparația este datorată numai în măsura în care paguba suferită prin vătămare sau moarte depășește ajutorul sau pensia".

În cazul victimei prin ricoșeu care are dreptul și i se acordă ajutor social sau pensie de urmaș, ca urmare a evenimentului prejudicios, despăgubirea poate consta cel mult în diferența dintre valoarea întreținerii de care beneficia si sumele primite cu titlu de pensie de urmaș.

Pârâta arată că pretențiile solicitate sunt netemeinice, acestea fiind calculate aplicându-se procentele prevăzute de legea pensiilor, fapt care a fost stabilit de către instanța supremă ca nelegal. În plus, procentul calculat nu poate fi aplicat la suma lunara care în fapt reprezenta renta lunară cuvenită salariatului decedat, deoarece prevederile legale în materia de pensii stabilesc imperativ asupra căror venituri se aplică procentul prevăzut de art. 89 din Legea 263/2010.

Pentru stabilirea de către instanța de judecată a rentei lunare plătibile accidentatului s-au avut în vedere pe lângă diferența dintre pensia de invaliditate și

salariu pe care l-ar fi primit și tratamentele medicale necesare a fi aplicate precum și daunele suferite ca urmare a producerii accidentului de muncă.

Ca urmare renta lunară nu poate sta la baza de calcul a despăgubirilor deoarece în cuantumul acesteia erau alocate sume destinate îngrijirii speciale necesare accidentatului și tratamentele medicale și de recuperare necesare a fi aplicate.

Examinând acțiunea prin prisma motivației expusă de reclamantă, raportat la probatoriul administrat și în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile speței, se constată că acțiunea este formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă, pentru următoarele considerente:

Reclamanta T. A. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta O. - P.

  1. obligarea acesteia la plata pensiei de urmaș începând cu data de_ .

  2. I. Iosif, tatăl reclamantei, a fost angajat al O. - P. S. - la Sucursala Suplacul de Barcău, sucursală care a aparținut de Regia Autonomă a Petrolului până la privatizarea ulterioară a Patrom S., succesoarea regiei. In anul 1996 tatăl său a suferit un grav accident de muncă, urmare a acestui accident a fost fracturarea coloanei vertebrale și paralizia completă, implicit pierderea completă a capacității de muncă, a fost pensionat, pensia stabilită a fost una foarte mică, motiv pentru care a cerut completarea acestei pensii în instanță, cu diferența până la veniturile pe care le realiza în ipoteza în care ar fi lucrat.

Prin sentința civilă 646/1997 a Judecătoriei Marghita a fost admisă cererea, fiind stabilită diferența de 119.849 lei, prin sentința civilă 1251/200, potrivit inflației și a creșterii salariale din cadrul P. această sumă a fost majorată la suma de 3.964.917 lei. Prin decizia civilă 96/R/2001 pronunțată de Tribunalul Bihor, urmare a recursului declarat de tatăl său, societatea a fost obligată la plata drepturilor salariale suplimentare prevăzute în contractul colectiv de muncă, această sumă fiind plătită regulat de SNP - Sucursala Suplacul de Barcău, până la privatizarea P., cu toate majorările ulterioare datorită inflației.

După privatizarea P. această sumă nu a mai fost plătită, timp de mai mulți ani. După decesul tatălui său, survenit la data de_, în luna mai 2012 a depus la sediul din Suplacul de Barcău actele cu cererea prin care a solicitat stabilirea și plata pensiei de urmaș, cerere la care nu a primit nici un răspuns, sens în care solicită obligarea pârâtei la plata pensiei de urmaș care să fie stabilită în funcție de diferența de salariu la pensie, ultima diferență a fost de 2890 RON, totodată să fie cuprinse și drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă.

În baza rolului său activ, în ședința publică din data de_, instanța a solicitat reprezentantului să arate dacă solicită obligarea pârâtei la plata pensiei de urmaș sau a unei rente viagere, iar acesta a reiterat faptul că solicită obligarea pârâtei la plata pensiei de urmaș.

Conform art. 89 din Legea nr. 263/2010 ,,pensia de urmaș se stabilește, după caz, din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat, pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel ; 50%

pentru un singur urmaș; b) 75% pentru 2 urmași; c) 100% pentru 3 sau mai mulți urmași,,.

Art. 1 din Legea nr. 263/2010 statuează că ,,dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,,.

Art. 3 din același act normativ precizează faptul că ,,prestațiile de asigurări sociale sunt veniturile de înlocuire acordate la intervenirea riscurilor asigurate sub formă de pensii, ajutoare sau alte tipuri de prestații prevăzute de prezenta lege, pentru pierderea totală ori parțială a veniturilor asigurate,,.

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoană.

În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.

Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii emisă în condițiile prevăzute de lege și se acordă de la data înregistrării cererii.

Conform art. 104 din Legea nr. 263 alin. 2 ,,pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data înregistrării cererii,,.

În consecință, coroborând prevederile mai sus menționate, instanța constată că nu se poate institui în sarcina pârâtei obligația plății pensiei de urmaș solicitată de reclamantă.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge excepția prematurității introducerii acțiunii, excepție invocată de parata.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a S. O. P. S. B., cu sediul în B., str. C., nr.22, sector 1, excpetie invocata de aceasta parata, și în consecință respinge cererea formulată de reclamanta T. A. A. cu domiciliul în Ș. S. ,str. Partizanilor, nr. 4, bl. 19, ap. 9, județul Sălaj, având ca obiect acordarea pensiei de urmaș începând cu data de 0_, ca fiind formulata împotriva unei parate fără calitate procesuală pasivă.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică la sediul Tribunalului Sălaj.

Președinte,

Asistenți judiciari,

Grefier,

C. N. C.

P. R.

S.

V.

R. I. P. A.

Red.V.R.I./P.A./_ /4ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 3659/2013. Asigurări sociale