Achiziţie publică. Jurisprudență Licitaţii
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 600 din data de 11.02.2013
Achiziție publică
Achiziții publice. Inadmisibilitatea plângerii exercitate împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor prin care își declină competența de soluționare a contestației.
- art.297 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.34/2006; art. 158 al. (3) din Codul de procedura civila
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DECIZIA CIVILĂ NR. 600/11.02.2013)
Prin plângerea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 506/2/2012, petenta SC S. F. P. S.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu intimata S.N.T.F.C. "CFR C." SA, desființarea Deciziei nr. 22/C2/5815, pronuntata la data de 04.01.2013 de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor si solutionarea pe fond a contestatiei, în sensul admiterii acesteia și anulării rezultatului procedurii de atribuire.
In motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 21.11.2012 a participat la procedura organizata de S.N.T.F.C. "CFR C." S.A. de atribuire a contractului de achizitie Servicii de paza cod CPV 79713000-5, in urma careia oferta formulata de SC S. F. P. S.R.L a fost declarata ca neconforma.
A menționat că în urma transmiterii Adresei de comunicare a rezultatului procedurii, a formulat si depus la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor contestatia inregistrata cu nr. 40523/18.12.2012 prin care a solicitat anularea rezultatului procedurii si a comunicarilor privind rezultatul procedurii.
Petenta a arătat că prin Decizia nr. 22/C2/5815 pronuntata la data de 04.01.2013, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a admis exceptia necompetentei invocate din oficiu si a dispus transmiterea contestatiei Tribunalului Bucuresti, in vederea solutionarii acesteia.
Consideră că în mod gresit CNSC a admis exceptia necompetententei materiale si a dispus transmiterea spre solutionare a cauzei Tribunalului Bucuresti, menționând că, potrivit art. 255 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, CNSC are competenta exclusiva in solutionarea contestatiilor formulate cu privire la actele autoritatii contractante, efectuate inainte de incheierea contractului de achizitie publica. De asemenea, a susținut că față de art. 266 alin. (1) art. 286 al. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, apreciază că s-a acordat Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor competența exclusivă în solutionarea cererilor privind procedura de atribuire, înainte de încheierea contractului, persoana vatămată nemai având posibilitatea de a opta între contestarea actului administrativ pe calea administrative-jurisdicțională și formularea unei acțiuni direct în fața instanței judecatorești.
Referitor la prevederile art. 158 al. (3) din Codului de procedură civilă, petenta a arătat că sunt aplicabile în cazul când instantele judecătorești se declară necompetente, admitandu-se ca necompetența, în funcție de natura imperativă sau dispozitivă a normelor, are drept consecință declinarea competenței în favoarea altei instanțe sau în favoarea unui organ cu activitate jurisdicțională, solutia inversa neputând fi admisa atat timp cât nu există o dispozitie legală prevazuta de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006.
Intimata S.N.T.F.C. "CFR C."; S.A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca nefondată.
La primul termen de judecată din data de 28.01.2013, Curtea a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității plângerii, în raport de dispozițiile art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 din Codul de procedură civilă, excepția inadmisibilității plângerii, Curtea reține următoarele:
În fapt, la data de 21.11.2012 petenta a participat la procedura organizată de S.N.T.F.C. "CFR C." S.A. de atribuire a contractului de achizitie Servicii de pază cod CPV 79713000-5, ofertă depusă de SC S. F. P. S.R.L a fost declarată neconformă.
Împotriva adresei de comunicare a rezultatului procedurii, petenta a formulat și a depus la Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor contestața înregistrată cu nr. 40523/18.12.2012, prin care a solicitat anularea rezultatului procedurii și a comunicărilor privind rezultatul procedurii.
Prin Decizia nr. 22/C2/5815 din data de 04.01.2013, Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor a admis excepția necompetentei invocate din oficiu și a dispus transmiterea contestației Tribunalului București, in vederea soluționării acesteia.
În drept, se reține că sunt incidente prevederile art. 297 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, care fac trimitere la aplicarea dreptului comun, respectiv la prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care legea nu prevede altfel.
Întrucât în ceea ce privește verificarea și declinarea competenței de către CNSC, în calitate de organ cu activitate jurisdicțională, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu conține nicio prevedere, rezultă că actul normativ se completează cu prevederile art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.";
Nu poate fi primită susținerea petentei, în sensul că soluția procedurală consacrată de prevederile art. 158 alin. (3) din codul de procedură civilă este aplicabilă numai în cazul în care instanțele judecătorești se declară necompetente consecință declinarea competenței în favoarea altei instanțe sau în favoarea unui organ cu activitate jurisdicțională, solutia inversa neputând fi admisa atat timp cat nu exista o dispozitie legala prevazuta de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006.
Astfel, în primul rând, Curtea are în vedere faptul că art. 297 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, face trimitere expresă la aplicarea dreptului comun, deci inclusiv la prevederile art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
În al doilea rând, nu există niciun argument care să susțină raționamentul petentei, în sensul că un organ cu activitate jurisdicțioinală, așa cum este Consiliul Național de Soluționare a Contestatiilor, nu își poate declina competența în favoarea unei instanțe judecătorești, ținând cont de faptul că procedura de judecată în fața organelor cu activitate jurisdicțională este guvernată de normele Codului de procedură civilă, ca norme de drept comun aplicabile în toate situațiile în care prin legi speciale nu se derogă de la acestea.
Nu poate fi reținută nici afirmația potrivit căreia Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 face trimitere la dispozițiile Codului de procedură civilă numai în situațiile prevăzute de art. 283 alin. (3), art. 286 alin. (2) și art. 2961 alin. (2), întrucât, așa cum s-a arătat, art. 297 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, face trimitere expresă generală la aplicarea dreptului comun, deci la Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește faptul că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 prevede în mod expres la art. 278 alin. (5) și la art. 286 alin. (4) modalitățile în care Consiliul se poate pronunța cu privire la contestația formulată, soluția declinării de competență nefiind prevăzută printre posibilitățile enumerate, Curtea constată că acesta reprezintă un argument care susține legalitatea soluției de declinare a competenței, întrucât, în măsura în care legea specială, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, nu cuprinde nicio prevedere cu privire la această situație, aceasta se competează cu normele de procedură de drept comun, respectiv cu prevederile Codul de procedură civilă.
Așadar, odată stabilită aplicabilitatea prevederilor art. 158 alin. (3) din Codul de procedură civilă în ceea ce privește procedura de soluționare a contestațiilor de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în calitate de organ cu activitate jurisdicțională, se reține că hotărârea prin care s-a declinat competența nu este supusă niciunei căi de atac.
Or, Decizia nr. 22/C2/5815 din data de 04.01.2013 Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în cadrul soluționării contestației petentei, este o decizie de declinare a competenței în favoarea Tribunalului București, nefiind așadar supusă posibilității de atacare prin formularea unei plângeri, în temeiul dispozițiilor art. 281 alin. (1) din din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Întrucât în cazul declinării de competență normele procedurale nu recunosc posibilitatea de formulare a unei căi de atac cu privire la această soluție, formularea unei plângeri împotriva Deciziei CNSC nr. 22/C2/5815 din data de 04.01.2013, prin care s-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, este inadmisibilă.
Din aceste considerente, Curtea va admite excepția inadmisibilității și, pe cale de consecință, va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta S.C. S. F. P. S.R.L. împotriva Deciziei nr.22/C2/5815/04.01.2013, pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
| ← Contestatie in anulare.. Jurisprudență Contestaţie în anulare | Informaţii de interes public. Obligaţia asigurării liberului... → |
|---|
