Act juridic. Condiţie suspensivă pur potestativă. Invocarea acesteia de către debitor
| Comentarii |
|
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 11/R din 9 ianuarie 2009
Prin sentinţa civilă nr. 7176 din 06.06.2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a admis acţiunea formulată de reclamanta C.G.I. împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi s-a constatat că reclamanta a dobândit un drept de folosinţă asupra terenului atribuit conform Contractului nr. 237/24.05.2004 încheiat cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.
A fost obligat pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca să procedeze la identificarea terenului atribuit în folosinţă potrivit art.1 din contract, în vederea construirii unei locuinţe şi încheierea procesului verbal de primire care să cuprindă datele de identificare ale terenului.
A fost obligat pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca să procedeze la punerea în posesie a reclamantei cu terenul atribuit.
A fost respinsă acţiunea reclamantei faţă de pârâtul Municipiul Cluj-Napoca.
A fost obligat pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 48 lei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că între reclamantă şi pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca s-a perfectat contractul de atribuire nr. 237/24.05.2004, având ca obiect atribuirea în folosinţă, în vederea folosinţei gratuite a unui teren proprietatea municipalităţii, către beneficiar, situat administrativ în Municipiul Cluj-Napoca.
Conform art.2 din contract, terenul atribuit în folosinţă se predă de proprietar către beneficiar pe baza unui proces verbal de predare-primire, în vederea construirii unei locuinţe, care urmează să devină proprietate personală a beneficiarului, conform documentelor de urbanism eliberate de Direcţia de Urbanism cu respectarea legii.
În articolul 12 alin. 2 din contract părţile au legat producerea efectelor contractului de o condiţie suspensivă în sensul că, prevederile contractului, cu referire la obligaţiile părţilor, sunt de drept suspendate până la semnarea procesului verbal de atribuire.
Deşi contractul a fost încheiat încă din anul 2004, pârâtul, prevalându-se de condiţia suspensivă înscrisă în contract nu a procedat la măsurarea terenului în vederea parcelării acestuia şi atribuirii prin proces verbal de predare primire beneficiarilor.
A mai reţinut prima instanţă că nu a ţinut cont de poziţia pârâtului care a rămas în pasivitate, prevalându-se de condiţia suspensivă.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel, în termen legal, pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca solicitând admiterea apelului şi schimbarea în întregime a sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii.
În motive, apelantul arată că sentinţa a fost dată cu nerespectarea dispoziţiilor legale în materie. Conform art.12 alin.2 din contract părţile înţeleg să declare faptul că prezentul contract conţine o condiţie suspensiv, în sensul că prevederile contractului, cu referire la obligaţiile părţilor, sunt de drept suspendate până la semnarea procesului verbal de atribuire a terenului. Prin semnarea contractului, reclamanta şi-a însuşit contractul fără obiecţiuni, astfel că şi-a însuşit toate clauzele contractuale.
Condiţia suspensivă afectează însăşi existenţa obligaţiei, întrucât de îndeplinirea ei depinde naşterea raportului juridic obligaţional. Pendete condiţione se presupune că obligaţia nu există, astfel că reclamanta nu poate solicita executarea ei. Prin urmare, până la îndeplinirea condiţiei suspensive, reclamanta nu poate solicita executarea contractului şi implicit punerea în executare a HCL nr.435/2004.
Din cuprinsul dispoziţiilor art.969 cod civil rezultă că numai convenţiile legal încheiate, ce nu contravin dispoziţiilor de ordine publică au putere de lege între părţi.
De altfel, Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca a identificat terenul din zona Lomb, teren care se pretează la construcţia de locuinţe, sens în care a semnat contractul de asociere cu firma Impact în vederea realizării unor lucrări tehnico edilitare, parcelarea terenului şi introducerea reţelelor de drumuri, canalizare, electricitate, gaz, apă şi telefonie, astfel încât la finalizarea acestor lucrări să fie efectuată punerea în posesie.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat. Este real că a semnat contactul, însă apelantul este obligat să ducă la îndeplinire obligaţiile asumate În prezent terenurile care urmează să fie atribuite au fost identificate în regim de carte funciară, sens în care s-a emis o HCL.
Conform dispoziţiilor art.1014 Cod civil, condiţia este reputată ca îndeplinită, când debitorul obligat sub această condiţie a împiedicat îndeplinirea ei. Critica apelantului cu privire la identificarea terenului în zona Lomb şi încheierea contractului cu firma Impact reprezintă o recunoaştere a drepturilor sale, fapt ce impune respingerea apelului.
Prin decizia civilă nr. 472/A/30.09.2008 a Tribunalului Cluj s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut în considerentele deciziei, faptul că la data de 24.05.2004 între reclamantă şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca s-a încheiat contractul de atribuire nr. 237 conform căruia pârâtul se obliga să-i atribuie celei dintâi în folosinţă a unui teren proprietatea municipalităţii în vederea construirii unei locuinţe.
La art. 2 din contract s-a prevăzut că terenul se predă de către proprietar beneficiarului pe bază de proces verbal de predare primire.
În art. 12 alin.2 din contract părţile au înţeles să declare faptul că prezentul contract conţine o condiţie suspensivă, în sensul că, prevederile contractului, cu referire la obligaţiile părţilor, sunt suspendate până la semnarea procesului verbal de atribuire a terenului.
Potrivit dispoziţiilor art. 969 Cod civil, convenţiile legal făcute au putere între părţile contractante, însă acelaşi text prevede că acestea se execută cu bună-credinţă. Chiar dacă a fost
înserată o condiţie suspensivă, neîndeplinirea acesteia este imputabilă pârâtului, care timp de 4 ani, nu a întreprins demersurile necesare pentru a putea încheia procesul verbal de predare. Practic, pârâtul îşi invocă propria culpă, propria pasivitate constând în neidentificarea terenului în regim de carte funciară şi a celorlalte demersuri care să facă posibil încheierea procesului verbal de predare.
Reţinerea primei instanţe, cât şi poziţia intimatei potrivit căreia în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 1014 Cod civil care prevăd că condiţia este reputată ca îndeplinită, când debitorul obligat sub această condiţie, a împiedicat îndeplinirea ei sunt corecte.
În speţă, aşa cum s-a reţinut anterior pârâtul trebuia să-şi îndeplinească obligaţiile cu privire la identificarea terenului într-un termen rezonabil termen care a fost cu mult depăşit, fără ca pârâtul fi invocat forţa majoră sau o altă cauză care l-a împiedicat să acţioneze.
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul a apreciat că sentinţa atacată este temeinică şi legală, astfel că în temeiul art. 296 Cod de procedură civilă a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 7176/2008.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii apelului şi respingerii acţiunii promovată de reclamantă.
În motivele de recurs, se invocă nelegalitatea deciziei care s-a dat cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii.
Prin contractul încheiat de părţi la art. 12 alin. 2 s-a prevăzut o condiţie suspensivă conform căreia obligaţiile părţilor sunt de drept suspendate până la semnarea procesului verbal de atribuire a terenului. Condiţia suspensivă - semnarea procesului verbal de atribuire a terenului - afectează însăşi existenţa obligaţiei, întrucât de îndeplinirea ei depinde naşterea raportului juridic obligaţional.
În mod greşit instanţa de apel a asociat noţiunea condiţiei suspensive, ca modalitate a actului juridic, cu termenul incert.
În opinia recurentului, obligaţia afectată de condiţie suspensivă încă nu există şi reclamanta nu putea obţine recunoaşterea şi executarea acesteia.
Recursul nu este fondat.
Potrivit contractului de atribuire nr. 237/2004, pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca este debitorul obligaţiei de atribuire în folosinţă în favoarea reclamantei a unui teren în vederea construirii unei locuinţe.
Îndeplinirea acestei obligaţii era condiţionată de eliberarea unui proces verbal de predare-primire, a unui certificat de urbanism şi a autorizaţiei de construire, acte a căror eliberare este atributul pârâtului.
Clauza cuprinsă la art. 12 alin. 2 din contract cuprinde într-adevăr condiţia suspensivă care, ca modalitate a actului juridic, condiţionează însăşi naşterea dreptului sau a obligaţiei.
În afara argumentelor de fapt şi de drept reţinute de instanţele anterioare, Curtea reţine că apărarea pârâtului recurent în sensul că obligaţia sa nu s-a născut încă, nefiind îndeplinită condiţia, a fost corect înlăturată. Pârâtul nu se poate prevala de dispoziţiile art. 969 C. civ. privind puterea convenţiilor legal făcute, întrucât clauza conţinând condiţia suspensivă este nulă de drept.
Condiţia pur potestativă suspensivă din partea debitorului este nulă întrucât echivalează cu lipsa intenţiei de a se obliga. Potrivit dispoziţiilor art. 1010 C. civ. „Obligaţia este nulă când s-a contractat sub o condiţie potestativă din partea acelui ce se obligă”.
Pârâtul nu se poate prevala de o clauză nulă pentru neexecutarea obligaţiei sale, astfel că hotărârea pronunţată prin care s-a admis acţiunea şi a fost obligat Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca să identifice terenul atribuit în folosinţă reclamantei şi să încheie procesul verbal de predare-primire, a fost pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a legii, precum şi a actului juridic dedus judecăţii, nefiind prezente motivele de nelegalitate invocate, şi anume, cele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., Curtea urmând a respinge ca nefondat recursul, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. 1 C. proc. civ.
| ← Contestaţie în anulare. Titular al acţiunii. Consecinţe. | Obligaţie de a face. Interpretarea greşită a actului dedus... → |
|---|
