Acţiune în anulare.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 110A din data de 17.02.2016
Acțiune în anulare.
Anularea mărcii "Z simplu si rapid";, la cererea titularului mărcilor comunitare și naționale ,,Zˮ. Îndeplinirea condițiilor art. 6 alin.1 lit.b) din Legea nr. 84/1998: similitudinea vizuală, fonetică și conceptuală a mărcilor, complementaritatea produselor și serviciilor pentru care mărcile sunt înregistrate, existența riscului de confuzie.
Potrivit unei jurisprudențe constante, aprecierea similitudinii dintre două mărci nu se poate limita la luarea în considerare numai a unei componente a unei mărci complexe și la compararea acesteia cu o altă marcă. Dimpotrivă, comparația trebuie să se facă prin examinarea mărcilor în cauză, apreciată fiecare ca întreg, ceea ce nu exclude faptul că impresia de ansamblu produsă în memoria publicului relevant de o marcă complexă poate să fie dominată, în anumite împrejurări, de una sau de mai multe dintre componentele sale.
Aprecierea gobală a riscului de confuzie trebuie să se întemeieze, în ceea ce privește similitudinea vizuală, fontică sau conceptuală dintre semnele în conflict, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând cont în special de elementele lor distintive și dominante. Percepția asupra mărcilor pe care o are consumatorul mediu al produselor sau serviciilor în cauză joacă un rol determinant în aprecierea globală a riscului amintit. În această privință, consumatorul mediu percepe o marcă în mod normal ca pe un tot și nu face o examinare a diferitelor detalii ale acesteia
Din cauza preluării identice a elementului verbal Z și preluării similare a elementului figurativ constând în reprezentarea grafică a capului de zebră, și datorită caracterului neglijabil al celorlalte elemente în impresia de ansamblul a mărcii analizate - la nivel vizual, aceste două elemente comune și predominante produc în mintea consumatorului mediu o impresie vizuală globală de o similitudine ridicată, semnul "Z simplu și rapid" reproducând cu o precizie destul de ridicată impresia vizuală transmisă de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante Zși reprezentarea grafică a unui cap de zebră, în sensul în care reproduc esența mesajului vizual transmis publicului țintă.
Riscul de confuzie este cu atât mai ridicat cu cât caracterul distinctiv al mărcii anterioare se dovedește a fi important. Astfel, mărcile care au un caracter distinctiv ridicat, fie intrinsec, fie datorită faptului că sunt cunoscute pe piață, se bucură de o protecție mai extinsă decât cele al căror caracter distinctiv este mai redus. Caracterul distinctiv al mărcii anterioare și în special renumele acesteia trebuie luate în considerare, așadar, pentru a aprecia dacă există un risc de confuzie.
( Decizia civila nr. 110 A/ 17.02.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila)
Materie juridică: Proprietate intelectuală; mărci; Legea nr. 84/1998.
Curtea constată că tribunalul a făcut o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 47 alin. 1 lit. b) coroborat cu art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998.
Potrivit acestor dispoziții legale, o marcă este refuzată la înregistrare sau, după caz, este susceptibilă a fi anulată, dacă, din motive de identitate sau de similitudine cu marca anterioară și din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele două mărci le desemnează, se poate crea, în percepția publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară.
Prin urmare, pentru a fi incident cazul de nulitate a înregistrării prevăzut de art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998, din probele administrate în dosar trebuie să reiasă îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor condiții:
a. existenta unei mărci anterioare care beneficiază de protecție;
b. existenta identității sau similarității între marca anterioară protejată și marca cu privire la care se solicită anularea înregistrării;
c. existenta identității sau similarității între produsele/serviciile protejate de marca anterioară și produsele/serviciile pe care le desemnează marca cu privire la care se solicită anularea înregistrării;
d. existenta unui risc de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere, cu marca anterioară.
Urmează ca instanța de apel să verifice întrunirea în cauza de față a condițiilor prevăzute de lege pentru existența acțiunii în anulare, în raport de situația de fapt stabilită pe baza probelor administrate în cauză și în raport de criticile formulate de apelanta-pârâtă prin apelul de față.
A. Condiția ca reclamanta să fie titulara unei mărci anterioare care beneficiază de protecție;
Tribunalul a reținut în mod corect că este îndeplinită această condiție, îndeplinirea ei nefiind, de altfel, contestată prin motivele de apel.
Din examinarea înscrisurilor administrate în cauză, Curtea constată că intimata-reclamantă Z C este titulara următoarelor mărci:
1. Marca comunitară verbală ZEBRA 000370486 protejată din data de 5.09.1996 pentru clasele de produse sau servicii 7, 9 și 16 conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 79-81 din dosarul de fond, vol. I).
2. Marca comunitară figurativă 000370387 protejată din data de 5.09.1996 pentru clasele de produse sau servicii 7, 9 și 16 conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 88-90 din dosarul de fond, vol. I), având următoarea reprezentare:
Produsele din clasa 9 ale mărcilor 000370486 și 000370387 au următoarea descriere - imprimante cu transfer termic pentru etichete; software pentru permiterea unui calculator de uz general să imprime și/sau să citească cod de bare.
3. Marca comunitară verbală ZEBRA 004182961 protejată din data de 8.12.2004 pentru clasa 9 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 82-84 din dosarul de fond, vol. I).
4. Marca comunitară figurativă 004183422 protejată din data de 8.12.2004 pentru clasa 9 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 85-87 din dosarul de fond, vol. I), având următoarea reprezentare:
Produsele din clasa 9 ale mărcilor 004182961 și 004183422 au următoarea descriere - marcaje și etichete inteligente cu identificare prin radio-frecvență (RFID) prezentând microcipuri încorporate, circuite integrate, antene și dispozitive de emisie-recepție pentru înregistrarea, recepționarea, stocarea, codificarea, actualizarea și transmiterea de date; imprimante, motoare de imprimare și module de imprimare pentru testarea dispozitivelor de emisie-recepție RFID, citirea și scrierea datelor RFID și crearea marcajelor și etichetelor inteligente codificate prin aplicarea componentelor RFID.
5. Marca internațională verbală ZEBRA 0966520 protejată din data de 30.05.2008 pentru clasele 9, 16, 35, 41 și 42 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 94-95 din dosarul de fond, vol. I).
6. Marca internațională figurativă 0966784 protejată din data de 30.05.2008 pentru clasele 9, 16, 35, 41 și 42 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 96-97 din dosarul de fond, vol. I), având următoarea reprezentare:
Produsele din clasa 9 ale mărcilor 0966520 și 0966784 au următoarea descriere - software de calculator, hardware de calculator, programe de calculator și manuale pentru utilizări electronice.
Serviciile din clasa 35 ale mărcilor 0966520 și 0966784 au următoarea descriere - servicii computerizate de gestionare a bazelor de date; servicii de gestionare a informațiilor; servicii de consultanță în afaceri.
Serviciile din clasa 41 ale mărcilor 0966520 și 0966784 au următoarea descriere - servicii de educație și instruire.
Serviciile din clasa 42 ale mărcilor 0966520 și 0966784 au următoarea descriere - design, dezvoltare și fabricare personalizată de hardware de calculator și software de calculator; servicii de software nedescărcabile.
7. Marca comunitară figurativă 004634614 protejată din data de 14.09.2005 pentru clasele 7, 9 și 16 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 91-93 din dosarul de fond, vol. I), având următoarea reprezentare:
Produsele din clasa 7 ale mărcii 004634614 au următoarea descriere - mașini de imprimat; mașini de etichetare, mașini de imprimat coduri de bare; mașini de imprimat mijloace de identificare prin radio-frecvență (RFID); mașini de codificat RFID; mașini de imprimat și codificat RFID, mașini de imprimat carduri; mașini de imprimat fotografii; mașini de imprimat termice; mașini de imprimat color; monturi pentru vehicule, curele de umăr, cutii de transport, carcase de protecție, standuri, baterii, cărucioare, cutii, amplificatoare, încărcătoare, tocuri, radiouri, standuri, monturi de vehicule, tăvi medii de transfer, cutii medii de transfer pliate în evantai, unități de afișare cu tastatură, derulator extern, carduri de memorie, cărucioare.
Produsele din clasa 9 ale mărcii 004634614 au următoarea descriere - software pentru permiterea unui calculator de uz general să imprime și/sau să citească coduri de bare; marcaje, etichete și carduri RFID având microcipuri încorporate, circuite integrate, antene și dispozitive de emisie-recepție pentru înregistrarea, recepționarea, stocarea, codificarea, actualizarea și transmiterea de date; mașini de imprimat, motoare de imprimare, module de imprimat pentru testarea dispozitivelor de emisie-recepție RFID, citirea și scrierea datelor RFID și crearea marcajelor și etichetelor inteligente codificate prin aplicarea componentelor RFID, servere de imprimat, radiouri, accesorii pentru mașini de imprimat și anume încărcătoare de baterii.
Produsele din clasa 16 ale mărcii 004634614 au următoarea descriere - materii prime imprimabile și anume etichete, marcaje, carduri, hârtie pentru bonuri, brățări și bilete goale sau parțial imprimate, benzi tușate pentru mașini de imprimat, cartușe de cerneală.
În cadrul situației de fapt, Curtea reține că, prin extrasele de la filele 159-171 din vol. I, 172-253 din vol. II, 345-439 din vol. III, intimata-reclamantă a dovedit faptul că este titulara unui vast portofoliu de mărci ZEBRA, înregistrate în toate statele lumii, toate având ca element comun elementul verbal ZEBRA.
Din probele administrate în cauză de intimata-reclamată Curtea mai reține că aceasta folosește, pentru a-și identifica propriile produse și servicii, marca verbală ZEBRA și cea figurativă reprezentând capul de zebră, împreună, pe un fundal constând într-un pătrat negru - conform înscrisurilor aflate la filele 259, 274, 275, 276 și 301 din vol. I și 104-130 din vol. II, precum și, marca verbală ZEBRA și marca figurativă reprezentând capul de zebră împreună într-un pătrat negru, alături de marca figurativă constând în dungile negre: - înscrisurile de la filele 34-39, 47-52, 59-64, 73-78, 86-91, 102-107, 117-122, 174-183, 301, 302 din vol. V, filele 1-18 din vol. VI.
B. Condiția privind existența identității sau similarității între mărcile anterioare protejate și marca cu privire la care se solicită anularea înregistrării
La data de 16.10.2009 apelanta-pârâtă SCZa depus la OSIM cererea de înregistrare a mărcii individuale, combinate ZEBRAPAY simplu și rapid nr. 105620 (depozit M 2009 07932), pentru clasele Nisa 9 și 36, având următoarea reproducere:
Aceste produse sau servicii corespund următoarei descrieri:
- clasa 9 - aparate și instrumente științifice, nautice, geodezice, fotografice, cinematografice, optice, de cântărire, de măsurare, de semnalizare, de control (verificare), de siguranță (salvare) și didactice; aparate și instrumente pentru conducerea, distribuirea, transformarea, acumularea, reglarea sau comanda curentului electric; aparate pentru înregistrarea, transmiterea, reproducerea sunetului sau imaginilor; suporți de înregistrare magnetici, discuri acustice; distribuitoare automate și mecanisme pentru aparate cu preplată; case înregistratoare, mașini de calculare, echipamente pentru tratarea informației și calculatoare; extinctoare.
- clasa 36 - asigurări; afaceri financiare; afaceri monetare; afaceri imobiliare.
În cadrul situației de fapt, Curtea mai reține că, la data de 12.01.2010 apelanta-pârâtă SCZa depus spre înregistrare marca națională "ZEBRAPAY simplu și rapid";, depozit M 2010 00116, cu aceeași reproducere grafică ca și marca de mai sus (conform extrasului OSIM de la filele 202-204 din dosarul de fond vol. VII), pentru servicii din clasele 35, 41, 42 și 45. OSIM a admis la înregistrare această marcă, fiind publicată în BOPI nr. 8/2010 sub nr. 107970. Ca urmare a contestației formulate de intimata-reclamantă Z C, prin Hotărârea nr. 72/15.03.2011 Comisia de Contestații din cadrul OSIM a admis în parte contestația și a respins la înregistrare marca "SCZ simplu și rapid"; pentru serviciile din clasele 35, 38, 41 și 42, solicitate la înregistrare. Apelul declarat de apelanta-pârâtă SCZîmpotriva acestei hotărâri a fost respins prin decizia civilă nr. 237A/pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a civilă în dosarul nr., iar recursul declarat de aceasta a fost respins prin decizia civilă nr. 2122/pronunțată de Curtea de apel București (filele 200-219 din dosarul de fond, vol. VII), marca (depozit M 2010 00116) rămânând înregistrată pentru clasa 45 de servicii conform clasificării de la Nisa.
Potrivit unei jurisprudențe constante, aprecierea similitudinii dintre două mărci nu se poate limita la luarea în considerare numai a unei componente a unei mărci complexe și la compararea acesteia cu o altă marcă. Dimpotrivă, comparația trebuie să se facă prin examinarea mărcilor în cauză, apreciată fiecare ca întreg, ceea ce nu exclude faptul că impresia de ansamblu produsă în memoria publicului relevant de o marcă complexă poate să fie dominată, în anumite împrejurări, de una sau de mai multe dintre componentele sale (Hotărârea Curții din 12 iunie 2007, OAPI/S, C 334/05 P, par. 41). Aprecierea similitudinii se va putea face exclusiv pe baza elementului dominant numai dacă toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile (Hotărârea Curții OAPI/Shaker, citată anterior, par. 42, și Hotărârea Curții din 20 septembrie 2007, Nestlé/OAPI, C 193/06 P, par. 42). Această situație s ar putea regăsi în special atunci când această componentă poate domina prin ea însăși imaginea mărcii respective, pe care publicul relevant o păstrează în memorie, astfel încât toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile în impresia de ansamblu produsă de aceasta (Hotărârea Nestlé/OAPI, par. 43).
Potrivit unei jurisprudențe de asemenea constante, aprecierea gobală a riscului de confuzie trebuie să se întemeieze, în ceea ce privește similitudinea vizuală, fontică sau conceptuală dintre semnele în conflict, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând cont în special de elementele lor distintive și dominante. Percepția asupra mărcilor pe care o are consumatorul mediu al produselor sau serviciilor în cauză joacă un rol determinant în aprecierea globală a riscului amintit. În această privință, consumatorul mediu percepe o marcă în mod normal ca pe un tot și nu face o examinare a diferitelor detalii ale acesteia (Hotărârea Curții din 12 iunie 2007, OAPI/Shaker, C-334/05 P, par. 35, și Hotărârea Tribunalului din 15.01.2013, T-237/11, Lidl Stiftung&Co. KG/OAPI, Lactimilk SA, par. 92).
Reținând principiul conform căruia o marcă este percepută de consumatorul mediu ca un tot unitar, Curtea urmează să determine impresia de ansamblu pe care o produce fiecare dintre semnele în litigiu și să efectueze o apreciere globală asupra similitudinii dintre acestea.
În speță, mărcile intimatei-reclamante MC 000370486, MC 004182961 și MI 0966520 sunt mărci verbale, având ca unic element cuvântul ZEBRA, scris cu caractere mari.
Celelalte mărci ale intimatei-reclamante, MC 000370387, MC 004183422 și MI 0966784 sunt mărci figurative, având ca unic element reprezentarea grafică a unui cap de zebră, iar MC 004634614 este de asemenea figurativă, având ca unic element reprezentarea grafică a unor dungi albe și negre.
Marca contestată este combinată și constă într-un pătrat negru în interiorul căruia este prezentă central forma stilizată a unui cap de zebră sun care este plasat elementul verbal SCZ scris cu caractere mari, în două culori, elementul ZEBRA cu alb și elementul PAY cu galben, sub acest ansamblu fiind situat elementul verbal "simplu și rapid" scris cu caractere mici.
Apelanta-pârâtă contestă stabilirea elementelor dominante ale mărcii în litigiu, arătând că elementul central al mărcii pe care a înregistrat-o nu este capul de zebră, ci un cod de bare, pentru două argumente: (1) în marca apelantei-pârâte, imaginea capului de zebră este stilizată, fiind formată din linii de culoare albă care sunt trasate pe un fond negru, fapt ce amintește de un cod de bare; și (2) nu se poate distinge dacă este vorba de un cap de zebră sau de alt animal, deoarece imaginea capului de zebră folosită de pârâtă este stilizată, bidimensională, pe când cea din mărcile reclamantei este una tridimensională, ca de desen animat.
În această privință, Curtea va aplica jurisprudența potrivit căreia, pentru a aprecia caracterul dominant al uneia sau mai multor componente determinante ale unei mărci complexe, trebuie să se ia în considerare în special calitățile intrinseci ale fiecăreia dintre aceste componente, comparându-le cu calitățile celorlalte componente. În plus și în mod accesoriu, poate fi luată în considerare poziția relativă a diferitelor componente în configurația mărcii complexe (Hotărârea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Matratzen Concord/OAPI - Hukla Germany (MATRATZEN), T-6/01, par. 35, Hotărârea Tribunalului din 23 noiembrie 2010, Codorniu Napa/OAPI - Bodegas Ontanon (RTESA NAPA VALLEY), T-35/08, par. 35, și Hotărârea TRibunalului din 20 mai 2014, Argo Group International Holdings Ltd/OAPI - Arisa Assurances SA (ARISA ASSURANCES SA), T-247/12, par. 35).
Aplicând această jurisprudență, nu se poate accepta susținerea apelantei conform căreia elementul dominant este codul de bare, deoarece liniile de culoare albă trasate pe fondul negru amintesc de imaginea unui cap de zebră, cu atât mai mult cu cât cuvântul ZEBRA este scris cu caractere mari de aceeași culoare cu a dungilor (alb pe fondul negru) sub această imagine, iar pe de altă parte, nici măcar apelanta nu a indicat forma capului cărui alt animal ar fi sugerată de acest ansamblu de dungi.
Cu privire la similitudinea vizuală, apelanta-pârâtă solicită să se constate că există diferențe între marca sa și mărcile anterioare ale intimatei-reclamante, astfel: desenul diferit al capului de zebră, pătratul în care este înscris acest desen, culorile, cuvântul SCZ.
În primul rând, este de menționat faptul că elementul verbal ZEBRA, scris cu caractere mari, respectiv mărcile verbale MC 000370486, MC 004182961 și MI 0966520 aparținând intimatei-reclamante, este preluat în mod identic în marca apelantei-pârâte.
Faptul că elementul verbal al mărcii apelantei este SCZ nu contrazice această constatare, deoarece particula PAY se distinge de cuvântul ZEBRA prin aceea că este scris cu culoare galbenă, fapt care reprezintă o indicație că acesta este doar alipit elementului ZEBRA.
În al doilea rând, este de menționat faptul că elementul figurativ constând în reprezentarea grafică a capului de zebră, respectiv mărcile MC 000370387, MC 004183422 și MI 0966784, este preluat în mod similar în marca apelantei-pârâte.
Desenul diferit al capului de zebră nu poate fi considerat ca dominând impresia de ansamblu a mărcii în litigiu, deoarece reprezintă doar o grafie destinată să pună în valoare imaginea capului de zebră, astfel că acest aspect subliniat de către apelantă în cadrul motivelor de apel va fi perceput de publicul relevant ca un element lipsit de semnificație, căruia îi va rămâne în memorie reprezentarea unui cap de zebră, iar nu modul de desenare al acestuia.
Sloganul "simplu și rapid" a fost identificat în mod corect de prima instanță de fond ca fiind o indicație care este percepută ca o descriere a calității serviciilor oferite de apelanta-pârâtă, iar din punct de vedere vizual are un caracter secundar, fiind reprodus cu caractere mai mici și situat sub pătratul negru în interiorul căruia se află elementele analizate în cele ce preced.
Nici pătratul negru nu constituie un element suficient pentru a diferenția din punct de vedere vizual semnele în conflict, el fiind perceput de consumator ca un element destinat să pună în evidență dungile albe din care este reprezentat capul de zebră precum și elementele verbale din interiorul său.
O marcă complexă, compusă atât din elemente verbale cât și din elemente figurative, nu poate fi considerată similară cu o altă marcă, identică sau prezentând o similitudine cu una din componentele mărcii complexe, decât dacă aceasta constituie elementul dominant în impresia de ansamblu produsă de marca complexă. Această situație se regăsește atunci când această componentă este susceptibilă de a domina singură imaginea acestei mărci pe care publicul relevant o păstrează în memorie, astfel încât toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile în impresia de ansamblu produsă de aceasta (Hotărârea Matratzen, citată mai sus, Hotărârea TRibunalului din 9 septembrie 2008, Honda Motor Europe Ltd/OAPI - Seat SA, T-363/06, par. 25).
Or, în baza analizei de mai sus, rezultă că - datorită preluării identice a elementului verbal ZEBRA și preluării similare a elementului figurativ constând în reprezentarea grafică a capului de zebră, și datorită caracterului negkijabil al celorlalte elemente în impresia de ansamblul a mărcii analizate - la nivel vizual, aceste două elemene comune și predominante produc în mintea consumatorului mediu o impresie vizuală globală de o similitudine ridicată, semnul "SCZ simplu și rapid" reproducând cu o precizie destul de ridicată impresia vizuală transmisă de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante ZEBRA și reprezentarea grafică a unui cap de zebră, în sensul în care reproduc esența mesajului vizual transmis publicului țintă.
Cu privire la similitudinea fonetică, apelanta-pârâtă susține că tribunalul nu a luat în considerare particula PAY ca un element de diferențiere a mărcii sale față de mărcile anterioare și că aceasta nu reprezintă doar o indicație sau explicație a intermedierilor de plăți cu ajutorul terminalelor de plată, și nici logo-ul "simplu și rapid".
Curtea reține, la fel ca în precedent, că elementul verbal ZEBRA, scris cu caractere mari, respectiv mărcile verbale MC 000370486, MC 004182961 și MI 0966520 aparținând intimatei-reclamante, este preluat în mod identic în marca apelantei-pârâte.
Mai reține că acest element verbal își păstrează caracterul dominant în marca apelantei-pârâte.
Particula PAY este un termen descriptiv pentru serviciile de intermediere de plăți prin intermediul terminalelor de plată puse la dispoziția publicului de către apelanta-pârâtă, astfel că este un element neglijabil în impresia de ansamblu a mărcii analizate.
De asemenea, logo-ul "simplu și rapid" va fi perceput de publicul relevant ca un simplu calificativ al serviciilor oferite de apelanta-pârâtă.
Prin urmare, mărcile în conflict sunt similare datorită prezenței termenului comun ZEBRA și sunt diferite datorită prezenței elementelor PAY și "simplu și rapid".
Însă, aplicând jurisprudența conform căreia consumatorul, în general, reține mai mult partea de început a unui semn decât partea finală, Curtea constată existența unei similitudini importante între semnele în conflict, sub aspect fonetic.
Cu privire la similitudinea conceptuală, apelanta-pârâtă susține că marca sa transmite ideea codului de bare, pe când mărcile anterioare aparținând intimatei-reclamante, conceptual, s-au construit în jurul capului de zebră.
Curtea constată că între semnele în conflict nu există nicio diferență conceptuală, marca apelantei-pârâte preluând fidel în conținutul său ideea transmisă de mărcile anterioare.
Nu este contradictorie argumentarea tribunalului de la acest punct, critica apelantei fiind nefondată. În mod corect s-a reținut că semnul pentru care au fost înregistrate mărcile intimatei-reclamante, capul de zebră și denumirea acestui animal, nu este unul fantezist, în raport de produsele și serviciile protejate de marcă - imprimante pentru etichete, software pentru citirea codurilor de bare, mașini de etichetare, mașini de imprimat coduri de bare, software care să permită unui calculator să imprime și/sau să citească coduri de bare, etc. - deoarece dungile acestui animal fac trimitere la codurile de bare.
Legătura conceptuală dintre semnele în conflict este dată de preluarea fidelă în conținutul semnului incriminat a ideii codului de bare ce este sugerată de mărcile intimatei-reclamante, deci chiar a conceptului ZEBRA, concept care se regăsește, chiar mai pronunțat, în marca a cărei nulitate se solicită, atât timp cât desenul reprezentând capul de zebră face trimitere directă la ideea codului de bare, așa cum în mod corect a reținut tribunalul.
Specificul cauzei de față constă în aceea că în componența semnului incriminat intră, pe lângă preluarea identică a cuvântului ZEBRA ce constituie unicul element verbal al trei dintre mărcile intimatei-reclamate și preluarea similară a capului de zebră ce constituie unicul element figurativ al altor trei dintre mărcile intimatei-reclamantei - și alte elemente: particula "PAY";, logo-ul "simplu și rapid" și pătratul negru, cu privire la care Curtea are de analizat dacă formează - împreună cu celelalte elemente ale semnului incriminat - o unitate cu un sens diferit conceptual de sensul elementelor mărcilor opuse (Hotărârea din 8 mai 2014, C 591/12 P, Bimbo/OAPI-Panrico SA, punctele 24-27).
Or, așa cum a arătat chiar apelanta-pârâtă prin motivele de apel, ideea transmisă de marca sa este aceea a codulului de bare, ideea ce este transmisă și de semnul opus, motiv pentru care Curtea consideră că publicul relevant nu-i va atribui o semnificație diferită de sensul conceptual al mărcilor intimatei-reclamante.
Prin urmare, Curtea constată că impresia de ansamblu a semnelor în conflict conduce la concluzia identității pe plan conceptual.
C. condiția privind existenta identității sau similarității între produsele/serviciile protejate de mărcile anterioare și produsele/serviciile pe care le desemnează marca cu privire la care se solicită anularea înregistrării;
Potrivit unei jurisprudențe constante, pentru a aprecia similitudinea dintre produsele sau serviciile în cauză, trebuie să se ia în considerare toți factorii pertinenți care caracterizează raportul dintre aceste produse sau servicii, respectivii factori incluzând, în special, natura, destinația, utilizarea acestora, precum și caracterul lor concurent sau complementar (Hotărârea Canon, par. 23 și Hotărârea Tribunalului din 11 iulie 2007, în cauza T 443/05, El Corte Inglés, SA împotriva OAPI și Juan Bolaños Sabri, par. 37). Se poate ține seama și de alți factori precum, de exemplu, canalele de distribuție pentru produsele respective (Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2005, Ampafrance/OAPI - Johnson & Johnson (monBeBé), T 164/03, par. 53).
Apelanta-pârâtă solicită să se constate că în mod greșit prima instanță de fond a constatat că există similaritate între produsele din clasa 9 pentru care este înregistrată marca acesteia și produsele din clasa 9 pentru care sunt înregistrate mărcile anterioare ale intimatei-reclamante.
Apartenența produselor la aceeași clasă de produse sau servicii a Clasificării de la Nisa nu este un indiciu exclusiv în sensul stabilirii existenței similarității semnelor, astfel încât Curtea va proceda la compararea produselor și serviciilor în cauză prin prisma criteriilor dezvoltate în jurisprudență.
Tribunalul a reținut că punctul de reper este consumatorul profesionist, aspect necontestat în cauză de niciuna dintre părți.
Produsele și serviciile pentru care sunt înregistrate mărcile intimatei-reclamante sunt enunțate în cele ce preced (la lit. A).
Apelanta-pârâtă a înregistrat marca în litigiu pentru întreaga clasa 9 de produse - Aparate și instrumente științifice, nautice, geodezice, fotografice, cinematografice, optice, de cântărire, de măsurare, de semnalizare, de control (verificare), de siguranță (salvare) și didactice; aparate și instrumente pentru conducerea, distribuirea, transformarea, acumularea, reglarea sau comanda curentului electric; aparate pentru înregistrarea, transmiterea, reproducerea sunetelor sau imaginilor; suporți de înregistrare magnetici, discuri acustice; distribuitoare automate și mecanisme pentru aparate cu preplată; case înregistratoare, mașini de calculat, echipament pentru tratarea informației și calculatoare; extinctoare.
Critica apelantei-pârâte este în sensul că nu există similaritate între produsele vizate de mărcile în conflict deoarece consumatorul profesionist, respectiv o companie mică ce achiziționează imprimante de etichete de la reclamantă, nu va fi pus în situația de a achiziționa un astfel de produs de la pârâtă.
Curtea reține că segmentul de consumatori al produselor vizate de mărcile în conflict este același, respectiv consumatorul interesat de produse din clasa 9, în special aparate și instrumente electronice, aparate și mașini de printat, accesorii, consumabile, hardware și software de calculator, softaware pentru permiterea unui calculator să imprime sau să citească coduri de bare, că aceste produse sunt comercializate prin același tip de unități, astfel că mărcile ce acoperă produsele înregistrate de ambele părți se situează pe aceeași piață.
A doua critică de la acest punct, conform căreia apelanta-pârâtă nu vinde produse, ci oferă servicii de intermediere a plăților prin rețeaua sa de terminale de plată, este nefondată, deoarece Curtea evaluează raportul dintre produsele vizate de mărcile în litigiu din perspectiva criteriilor enunțate mai sus, iar nu obiectul de activitate al pârâtei.
În ceea ce privește serviciile din clasa 36, critica apelantei-pârâte este în sensul că a înregistrat marca pentru această clasă deoarece activitatea sa constă în intermedierea de plăți prin rețeaua sa de terminale de plată, iar consumatorul persoană fizică care efectuează plăți la terminale, achită facturi, achiziționează diverse produse, de ex. cartele prepaid, programe antivirus sau bilete de spectacole sau de călătorie, nu va crede că există o legătură de afaceri cu societatea reclamantei.
Curtea constată, așa cum a reținut și tribunalul, faptul că apelanta-pârâtă a vizat la înregistrare clasa 36 de servicii, respectiv: asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare, afaceri imobiliare.
Având în vedere faptul că încadrarea produselor și serviciilor potrivit clasificării de la Nisa se efectuează în scopuri exclusiv administrative, rezultă că nu se poate considera că un produs respectiv serviciu este diferit, numai pe motivul că figurează în clase diferite.
De asemenea, potrivit jurisprudenței, produsele sau serviciile complementare sunt cele între care există o strânsă legătură, în sensul că unul este indispensabil sau important pentru utilizarea celuilalt, astfel încât consumatorii pot crede că răspunderea producerii acestora revine aceleiași întreprinderi (Hotărârea SISSI ROSSI, Hotărârea Tribunalului din 1 martie 2005, Sergio Rossi/OAPI - Sissi Rossi,T 169/03, par. 55 și Hotărârea Tribunalului din 11 iulie 2007, în cauza T 443/05, El Corte Inglés, SA împotriva OAPI și Juan Bolaños Sabri, par. 48).
În mod corect a reținut tribunalul existența unei relații de complementaritate între serviciile de afaceri financiare sau monetare înregistrate de către apelanta-pârâtă și produsele protejate de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante - precum, de ex., software pentru calculator, software pentru permiterea unui calculator să citească sau să imprime coduri de bare, programe de calculator și manuale pentru utilizări electronice, dispozitive pentru înregistrarea, recepționarea, stocarea, codificarea, actualizarea sau transmiterea de date, imprimante, circuite integrate, carduri de memorie - deoarece aceste produse se regăsesc în dispozitivele (terminalele) de plată ale apelantei-pârâte.
Având în vedere că apelanta-pârâtă nu a investit instanța și cu alte critici cu privire la analiza condiției referitoare la compararea produselor/serviciilor vizate de mărci, Curtea constată produsele înregistrate de apelanta-pârâtă sunt similare cu cele protejate de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante, iar serviciile vizate de marca apelantei se află în raport de complementaritate cu produsele și serviciile pentru care sunt înregistrate mărcile anterioare.
D. Condiția privind existența unui risc de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere cu mărcile anterioare.
Potrivit unei jurisprudențe constante, constituie risc de confuzie riscul ca publicul să creadă că produsele sau serviciile în cauză provin de la aceeași întreprindere sau de la întreprinderi legate din punct de vedere economic. Potrivit aceleiași jurisprudențe, riscul de confuzie trebuie apreciat în mod global, în funcție de percepția pe care o are publicul relevant asupra semnelor și asupra produselor sau a serviciilor în cauză și ținând seama de toți factorii relevanți din cauză, în special de interdependența dintre similitudinea semnelor și cea a produselor sau a serviciilor desemnate (Hotărârea Tribunalului din 9 iulie 2003, Laboratorios RTB/OAPI − Giorgio Beverly Hills (GIORGIO BEVERLY HILLS), T 162/01, par. 30-33). Astfel, un grad scăzut de similitudine între produsele sau serviciile desemnate poate fi compensat printr un grad ridicat de similitudine între mărci și invers (Hotărârea Curții din 13 septembrie 2007, Il Ponte Finanziaria/OAPI, C 234/06 P, par. 48, și Hotărârea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Matratzen Concord/OAPI - Hukla Germany (MATRATZEN), T 6/01, par. 25).
În plus, riscul de confuzie este cu atât mai ridicat cu cât caracterul distinctiv al mărcii anterioare se dovedește a fi important. Astfel, mărcile care au un caracter distinctiv ridicat, fie intrinsec, fie datorită faptului că sunt cunoscute pe piață, se bucură de o protecție mai extinsă decât cele al căror caracter distinctiv este mai redus. Caracterul distinctiv al mărcii anterioare și în special renumele acesteia trebuie luate în considerare, așadar, pentru a aprecia dacă există un risc de confuzie (Hotărârea Curții din 17 aprilie 2008, Ferrero Deutschland/OAPI, C 108/07 P, par. 32 și 33, Hotărârea Tribunalului din 28 octombrie 2010, Farmeco/OAPI - Allergan (BOTUMAX), T 131/09, parr. 67, și Hotărârea Tribunalului din 9 aprilie 2014, în cauza T 623/11, Pico Food GmbH împotriva OAPI și Bogumił Sobieraj, par. 28-31).
În mod corect tribunalul a reținut faptul că mărcile anterioare aparținând intimatei-reclamante se bucură de o distinctivitate dobândită ridicată, aceasta reușind să probeze prin înscrisurile administrate în cauză faptul că publicul consumator desemnează produsele protejate de aceste mărci cu numele de ZEBRA, precum și faptul că și-a protejat și promovat mărcile pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, prin probele referitoare la durata și întinderea utilizării acestor mărci în România și pe teritoriul Uniunii Europene și cele referitoare la durata și întinderea publicității făcute în scopul promovării mărcilor sale, intimata-reclamantă a reușit să probeze un grad ridicat de cunoaștere a mărcilor ZEBRA pe piața românească, de către segmentul de public vizat.
Față de considerentele expuse în cele ce preced, în care instanța a reținut o impresie vizuală globală de o similitudine ridicată, existența unei similitudini importante între semnele în conflict sub aspect fonetic și identitate pe plan conceptual, precum și faptul că produsele vizate de marca contestată sunt similare cu cele protejate de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante, iar serviciile vizate de marca contestată se află în raport de complementaritate cu produsele și serviciile pentru care sunt înregistrate mărcile anterioare, Curtea constată că există riscul de confuzie.
Se aduce atingere funcției de indicare a originii atunci când folosirea semnului (incriminat) nu permite sau permite numai cu dificultate consumatorului să afle dacă produsele sau serviciile vizate provin de la titularul mărcii sau de la un terț.
În temeiul considerațiilor expuse mai sus, Curtea constată că se aduce atingere funcției esențiale a mărcii ZEBRA, și anume aceea de a garata consumatorului proveniența produselor sau serviciilor, deoarece este posibil ca consumatorul să se înșele cu privire la originea produselor sau serviciilor oferite de marca contestată și să considere că acestea provin de la intimata-reclamantă Zih Corp sau de la o societate legată economic de aceasta.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 480 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă, ca nefondat.
| ← Măsuri compensatorii pentru imobil preluat abuziv. excepţiile... | Art. 918 alin. 2 cod procedură civilă prevede: „când soţii... → |
|---|
