Actiune in constatare drept de proprietate asupra constructiei
| Comentarii |
|
TIP : SENTINŢĂ
Nr./data : 1688/28.08.2012
AUTOR : Anghel Monica
Domenii asociate : ACTIUNE IN CONSTATARE
Prin actiunea inregistrată pe rolul instantei sub nr. (....), reclamanta (...) a chemat in judecată pe pârâţii (...) s-a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunţa să se constate dreptul de proprietate asupra constructiei C 2 compusă din P+2 etaje, edificată pe terenul cu nr. cadastral (...) înscris în CF nr.(...) al (...) .
In motivarea actiunii reclamanta a arătat că in anul 2007 a inceput pe terenul in suprafaţă de 403 mp. In anul 2010 Primăria a sancţionat socieatea pentru edificarea acestei constructii, după care societatea a solicitat eliberarea unei autorizatii de construire insă aceasă operatiule administrativă durează foarte mult iar societatea este impllicată intr-o procedură de licitatie care se judecă cu termene scurte.
In drept reclamana si-a intemeiat actiunea pe disp. art. 490, 492 C. proc.civ.
La cerere au fost ataşate, in copie, inscrisuri.
La primul termen de judecată din data de (...) , in temeiul art.132 C.p.civ. reprezentantul reclamantei a depus la dosar precizarea si modificarea actiunii introductive de instanţă, intemeiată pe disp. art. 132 C. proc.civ prin care solicită să se constate dreptul de superficie pentru terenul pe care se afla constructia C2, precum si existenta unui drept de servitute de trecere pe proprietatea paratilor de la constructia C 2 la calea publică.
Pârâtii, legal citati, s-au prezentat in instanţă si au arătat că sunt de acord cu admiteea actiunii.
In cauză au fost administrate probatorii, respectiv inscrisuri, martori, expertiză constructii , expertiza topografică.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta a retinut urmatoarele:
Prin actiunea introductiva de instanta reclamanta a solicitat ca instanta sa constate dobandirea dreptului de proprietate asupra unei constructii edificate pe terenul cu numar cadastral (...) inscris in CF nr.(...) al OCPI (...) - BCF (...) identificata ca C2, P + 2 etaje.
Ulterior, reclamanta si-a completat actiunea introductiva de instanta solicitand acordarea unui drept de superficie si stabilirea unei servituti de trecere pe teren .
Asa cum rezulta din contractul de vanzare cumparare autentificat sub numarul (.../...) parata (...) a cumparat un teren in suprafat de 403 mp si o constructie in regim de P + 1 ambele situate in intravilanul (...),nr.(...), tarla (...) , P-Cc (...) , imobilul avand numar cadastral provizoriu (...).
Cu acest imobil parata a garantat creditul ipotecar acordat de (...) asa cum rezulta din contractul de ipoteca nr.(.../...) dar si din extrasul de carte funciara depus la fila (...) dosar, carte funciara in care este notata si somatia din data de 16.02.2010 emisa in dosar de executare nr.(...) al BEJ (...) pentru suma de 91.500 datorat creditorilor (...)
Se retine totodata si imprejurarea ca parata (...) are calitatea de asociat unic si administrator al societatii reclamante in cauza asa cum rezulta din certificatul constataor eliberat de ORC (...) la data de (...)
In ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate asupra constructiei C2 prin accesiune imobiliara artificiala realizata pe terenul proprietatea paratei se retine ca potrivit art. 493 şi art. 494 Cod civil, sunt prezentate ipotezele în care operează accesiunea imobiliară artificială, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate. Conform dispoziţiilor celor două articole, se face distincţie între ipoteza în care proprietarul imobilului face el însuşi construcţii, plantaţii sau lucrări cu materiale străine (art. 493 C.civ.) şi ipoteza în care o persoană face asemenea lucrări cu materialele sale asupra imobilului care constituie obiectul dreptului de proprietate al altei persoane (art. 494 C.civ).
Codul civil român în Cartea a III-a intitulată "Despre diferite moduri de dobândire a proprietăţii", enumeră, printre altele, şi modurile de dobândire a proprietăţii. Astfel, art. 644 C. civ. statuează: "Proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenţie şi prin tradiţiune", iar art. 645 C. civ. că "proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sauincorporaţiune, prin prescripţie, prin lege şi prin ocupaţiune".
Principiul accesiunii este consacrat de art. 488 C.civ. care dispune: "Tot ce se uneşte şi se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului ". Pe baza acestei dispoziţii legale, corespondenta art. 551 din Codul civil francez, s-a tras concluzia că, accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu alt lucru, fiecare având proprietar diferiţi. Aşadar, accesiunea este un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, prin invocarea căruia, proprietarul bunului mai important, considerat principal, devine şi proprietar al bunului mai puţin important sau accesoriu, potrivit principiului accesorium sequitur principale.
In cauza de fata proprietarul lucrului important , in speta terenul este parata, situatie in care doar aceasta din urma poate invoca accesiunea imobiliara artificiala in conditiile textelor de lege mai sus expuse si nu reclamanta care pretinde ca este constructorul imobilului deci al lucrului mai putin important sau accesoriu.
In cauza de fata nu pot fi ignorate nici dispozitiile art.1777 C.civ. ,, care prevad ca ipoteca se întinde asupra tuturor amelioratiilor survenite în urma constituirii imobilului ipotecat,, in cauza nefiind probata radierea ipotecii instituite in urma incheierii contractului de credit cu (...) dar nici imprejurarea ca s-a finalizat executarea silita intreprinsa de creditorii (...) , toate aceste aspecte conducand la respingerea capatului de cerere privind constatarea accesiunii imobiliare artificiale ca neintemeiate.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea unui drept de superficie asupra terenului aflat in proprietatea paratei este de remarcat că acest drept nu este definit în legislaţia noastră, dar existenţa sa este unanim acceptată, apreciindu-se că se întemeiază pe prevederile art. 492 Cod civil.
Astfel, potrivit prevederilor art. 492 Cod civil, "orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeste din contra".
Prin urmare, în favoarea proprietarului terenului funcţionează prezumţia că este şi proprietarul supraedificatelor dar prezumţia poate fi răsturnată, făcându-se dovada contrarie.
Referitor la regimul juridic al dreptului de superficie, ICCJ, a reţinut următoarele:
"Dreptul de superficie este un drept real pe care o persoana, proprietar asupra construcţiilor a altor lucrări sau plantaţii, îl are pe suprafaţa de teren care aparţine altei persoane, teren asupra căruia superficiarul capata un drept de folosinta.
Astfel definit, dreptul de superficie are caracter imobiliar şi perpetuu prin natura sa, existenta acestuia fiind dependenta de caracterul definitiv al construcţiei, plantaţiei sau lucrării ce grevează terenul pe care se afla.
Dreptul de superficie nu este gratuit; pentru folosinta terenului, superficiarul putând fi obligat la plata unei indemnizaţii." (Decizia nr. 4125/2005-ICCJ-Secţia comercială-publicată pe site-ul oficial al ICCJ).
Cu privire la temeiul naşterii dreptului de superficie, ICCJ, a decis:
"Reclamantul prin acţiune solicita constatarea dreptului de superficie pe teren.
Dreptul solicitat se poate naşte fie în baza legii, fie în baza convenţiei dintre proprietarul terenului şi proprietarul construcţiei." (Decizia nr. 5138/2005-ICCJ-Secţia civilă-publicată pe site-ul oficial al ICCJ).
In cauza de fata, primul petit al actiunii introductive de instanta a fost respins cu argumentatia mai sus expusa iar urmare faptului ca cel de-al doilea petit se afla intr-un raport de subsidiaritate fata de primul urmeaza ca si acesta sa fie respins ca neintemeiat.
In ceea ce priveste cel de-al treilea capat de cerere respectiv stabilirea unui drept de servitute pe terenul apartinand paratei se retine ca potrivit prevederilor art.616 C.civ., proprietarul al carui loc este infundat si care nu are nicio iesire la calea publica , poate reclama o trecere pe locul vecinului sau, cu obligatia de a-l despagubi in proportie cu pagubele ce s-ar ocaziona.
Prin loc infundat urmeaza a se intelge un loc inconjurat din toate partile de alte fonduri si care nu are nicio iesire la calea publica.
In cauza de fata nu este indeplinita atat conditia ca reclamanta sa fie proprietara unul loc infundat ( aceasta solicitand doar constatarea accesiunii imobiliare artificiale asupra constructiei C2) iar prin expertiza topo (...) realizata in cauza s-a constatat ca terenul proprietatea paratei (...) nu reprezinta un loc infundat, acesta avand iesire la calea publica.
Se releva astfel o incercare din partea reclamantei de a greva terenul ce formeaza obiectul contractului de ipoteca de alte sarcini ceea ce poate conduce in mod indubitabil la ingreunarea valorificarii acesteia in cazul unei executari silite.
In consecinta, avand in vedere considerentele din cele ce preced instanta va respinge actiunea modificata ca neintemeiata.
| ← Revendicare. Excepţia de inadmisibilitate, excepţie invocată... | Autoritate/ Putere de lucru judecat Acte ale autorităţilor... → |
|---|
