Revendicare. Excepţia de inadmisibilitate, excepţie invocată din oficiu
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ONEŞTI - JUDEŢUL BACĂU
DOSAR NR. 5105/270/2012 - revendicare -
Înreg. 14.09.2012
SENTINŢA CIVILĂ NR. 200
Şedinţa publică din data de 22.01.2013
Completul de judecată format din:
Preşedinte – -
Grefier – -
Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii -, în contradictoriu cu pârâţii -, având ca obiect revendicare.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns -
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,
Instanţa acordă cuvântul pentru excepţia de inadmisibilitate, excepţie invocată din oficiu la termenul de judecată din data de 08.01.2013.
Avocat -, având cuvântul pe excepţie, precizează că partea uzează de o cale de atac care nu este permisă de lege. Obiectul cauzei de faţă în constituie acţiunea în revendicare prin care proprietarul neposesor pretinde restituirea bunului de la posesorul său detentor precar neproprietar, acţiunea fiind împotriva unor detentori precari. Faptul că nu s-a solicitat anularea sau desfiinţarea antecontractului şi că reclamanţii au înţeles să folosească acţiunea în revendicare întemeiată pe dreptul lor de proprietate şi nu acţiunea personală izvorâtă din contract nu poate constitui un motiv de inadmisibilitate a acţiunii în revendicare. Reclamanţii au ales acţiunea bazată pe titlu de proprietate, iar pârâţii au sarcina de a încerca să-i valorifice drepturile câştigate prin antecontractul încheiat. Reclamanţii pot face apărări doar vizavi de cererea reconvenţională formulată de către pârâţi. Solicită respingerea excepţei.
Avocat -, având cuvântul pe excepţie, precizează că acţiunea formulată este inadmisibilă pentru că nu s-a rezolvat situaţia antecontractului care a fost semnat de către 3 moştenitori şi s-a precizat în acţiune că toţi moştenitorii defuncţilor doresc să vândă imobilele. Antecontractul odată încheiat constituie un contract viabil, obligând părţile la îndeplinirea obligaţiilor asumate, s-a stabilit preţul şi s-a achitat un avans urmând ca diferenţa de plată să fie achitată când vânzătorii dezbat moştenirea. Pârâţii sunt posesori de bună credinţă şi s-au purtat ca adevăraţi proprietari nefiind tulburaţi. Solicită admiterea excepţiei, depune note scrise şi chitanţă cu onorariu avocat.
Instanţa consideră cauza în stare de judecată şi o lasă în pronunţare pe excepţie.
I N S T A N Ţ A
- deliberând -
Asupra cauzei civile de faţă;
Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr. 5105/270/2012 reclamanţii -au chemat în judecată pe pârâţii - solicitând revendicarea suprafeţei de 310 m.p. curţi-construcţii împreună cu o casă din lemn, situate în -
Acţiunea a fost timbrată cu 450 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei.
În motivarea acţiunii arată că în calitate de moştenitori ai defuncţilor au „dorit să vândă” pârâţilor o casă şi suprafaţa de 310 m.p. teren pe care au stăpânit-o defuncţii până la deces şi în acest sens au încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare la data de 16.10.1999.
La rândul lor pârâţii au depus întâmpinare şi cerere reconvenţională în care arată că au făcut o serie de îmbunătăţiri la casă şi solicită sub aspect reconvenţional introducerea în cauză a copiilor defunctului – fratele reclamantului, partajarea bunurilor promise spre vânzare şi constatarea vânzării-cumpărării.
Prin încheierea din 3.12.2012 a fost admisă cererea de ajutor public şi scutiţi pârâţii de plata taxei de timbru.
La termenul din 27.11.2012 apărătorul reclamanţilor a solicitat amânarea cauzei pentru studiul întâmpinării.
La termenul acordat la 11.12.2012 instanţa a pus în vedere pârâţilor să indice adresele moştenitorilor defunctului şi arborele genealogic şi s-a amânat pentru 8.01.2013.
La acest termen reclamantul prin apărător a solicitat disjungerea cererii reconvenţionale motivat de tergiversarea acţiunii principale şi au fost puse în discuţie excepţiile invocate de reclamanţi prin întâmpinarea depusă (fila 48 dosar) privind lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor şi prescripţia dreptului material la acţiunea de perfectare vânzare.
Opiniile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă instanţa dispunând: a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâţilor cu motivarea cuprinsă în încheierea respectivă, a unit cu fondul excepţia prescripţiei dreptului material la capătul de cerere privind perfectarea vânzării-cumpărării invocată de reclamanţi şi a disjuns cererea reconvenţională la solicitarea reclamanţilor.
La solicitarea instanţei reclamanţii prin apărător au arătat că motivarea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune în perfectarea antecontractului de vânzare-cumpărare este aceea că această acţiune se prescrie în 3 ani conform Decretului 167/1979.
La termenul din 8.01.2013 instanţa a ridicat excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamanţilor de revendicare.
Avocat - a cerut un termen pentru a formula concluzii cu privire la această excepţie şi s-a acordat termen pentru 15.01.2013.
La acest termen instanţa a adus la cunoştinţa părţilor concluziile reclamanţilor cu privire la excepţia inadmisibilităţii depuse la dosar.
Pârâţii au solicitat termen pentru a lua cunoştinţă de concluziile depuse.
Din actele şi lucrările dosarului se reţine următoarea situaţie de fapt:
La data de 27.03.1973 pârâţii au cumpărat prin contractul autentificat sub nr. suprafaţa de 310 m.p. teren împreună cu o casă situată pe acest teren compusă dintr-o singură cameră, acoperită cu carton.
În anul 1992 a decedat mama reclamanţilor şi în 1999 a decedat şi tatăl acestora.
La 16.10.1999 reclamantul - au încheiat un proces verbal prin care au înţeles să vândă pârâţilor casa şi suprafaţa de 310 m.p. teren aferent cu preţul de 25.000.000 lei (vechi).
La data încheierii actului pârâţii au achitat suma de 10.000.000 lei (vechi) stipulându-se în acel înscris că diferenţa de 15.000.000 lei va fi achitată de pârâţi după întocmirea actelor.
Reclamanţii au fost de acord ca pârâţii să locuiască în casa promisă spre vânzare fiind astfel „transmisă” de facto şi proprietatea imobilelor menţionate în promisiunea de vânzare.
În baza acestei învoieli pârâţii locuiesc de peste 10 ani în casa respectivă şi susţin prin reconvenţională că au făcut o serie de îmbunătăţiri.
Atât prin acţiune cât şi prin notele depuse la fila 59 dosar reclamanţii recunosc că şi-au dat consimţământul ca pârâţii să locuiască în casă până la încheierea contractului.
În antecontractul de vânzare-cumpărare nu s-a prevăzut un termen nici pentru obligaţia de autentificare a antecontractului nici pentru achitarea diferenţei de preţ.
Pe de altă parte culpa neprezentării la notariat pentru autentificarea actului de vânzare-cumpărare se va stabili în dosarul dispus pentru perfectarea vânzării.
Deasemeni tot în dosarul dispus se va soluţiona excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în raport de nestipularea în antecontract a unui termen de prezentare la notariat pentru „obligaţia de a face actul”, de probele administrate pentru lămurirea acestui aspect şi de existenţa sau inexistenţa condiţiilor esenţiale cerute de art. 948 cod civil anterior pentru validitatea antecontractului.
În prezenta cauză instanţa are a se pronunţa asupra excepţiei admisibilităţii acţiunii în revendicare.
Deşi potrivit art. 137 Cod procedură civilă excepţia inadmisibilităţii face de prisos cercetarea fondului trebuie arătat că:
Înscrisul încheiat la 16.10.1999 reprezintă o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare prin care reclamanţii s-au obligat să vândă casa şi terenul iar pârâţii să achite diferenţa de preţ după încheierea actelor.
Promisiunea de vânzare-cumpărare fiind un antecontract ambele părţi au avut dreptul să ceară în viitor încheierea contractului în formă autentică.
Nerespectarea obligaţiilor de către o parte îndreptăţeşte pe cealaltă parte care şi-a îndeplinit obligaţiile să solicite în temeiul art. 1021 Cod civil anterior desfiinţarea convenţiei cu daune interese.
Este adevărat că antecontractul de vânzare-cumpărare nu transferă dreptul de proprietate, imobilele rămân în proprietatea promitenţilor vânzători însă nu poate fi considerat nici o simplă ofertă de vânzare deoarece are rolul de a conferi părţilor certitudinea că nici una din ele nu va putea da înapoi de la realizarea contractului preconizat.
Antecontractul de vânzare-cumpărare reprezintă promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare ce dă naştere obligaţiei de a face în sarcina vânzătorului şi anume de a perfecta la o dată ulterioară contractul.
Promitentul trebuie mai întâi să se elibereze de această obligaţie de a face.
Aşadar deşi antecontractul nu transferă proprietatea, în cazul neîncheierii contractului preconizat restabilirea situaţiei anterioare are loc numai prin desfiinţarea sau anularea antecontractului.
Cum în speţă pârâţii au primit, prin convenţie, posesia imobilelor, atât timp cât convenţia este în fiinţă, temeiul prestaţiilor executate de părţi subzistă şi nu se poate pretinde de către una din ele restituirea prestaţiei sale fără a se desfiinţa convenţia.
Orice raport juridic stabilit între 2 părţi dă naştere unei sau unor acţiuni proprii respectivului raport juridic.
Prin încheierea convenţiei din 16.10.1999 dintre părţi între acestea s-a stabilit un raport juridic ce poate da naştere unor acţiuni specifice acestuia, reclamanţii având posibilitatea pentru realizarea drepturilor lor fie pe calea unei acţiuni în rezoluţiunea convenţiei (art. 1020-1021 vechiul Cod civil în vigoare la data încheierii acesteia) fie calea acţiunii în anulare dacă consideră că nu au fost îndeplinite condiţiile de validitate ale convenţiei, acţiuni în care pot cere restabilirea situaţiei anterioare, părţile restituindu-şi reciproc prestaţiile executate în sensul că vânzătorii primesc posesia bunurilor promise spre vânzare iar cumpărătorii preţul.
În speţă convenţia s-a încheiat cu predarea imobilelor iar pârâţii le-au stăpânit timp de 10 ani cu consimţământul reclamanţilor în temeiul convenţiei aflată în fiinţă la momentul exercitării acţiunii în revendicare.
Acţiunea ăn revendicare ar putea fi exercitată în condiţiile în care nu mai există altă acţiune în justiţie pentru valorificarea drepturilor, or în speţă între reclamanţ şi pârât există raport juridic izvorât din convenţia părţilor ce îi permite reclamantului să exercite o altă acţiune proprie respectivului raport juridic ceea ce face inadmisibilă acţiunea în revendicare.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Admite excepţia de inadmisibilitate.
Respinge acţiunea ca inadmisibilă, formulată de reclamanţii - în contradictoriu cu pârâţii -
În baza art. 274 Cod procedură civilă obligă reclamanţii în solidar la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat în sumă de 500 lei către pârâţi.
Cu privire la ajutorul public judiciar solicitat de pârâţi şi aferent cererii reconvenţionale instanţa se va pronunţa în dosarul nr. 125/270/2013 format prin disjungerea cererii reconvenţionale.
Ia act că reclamanţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22.01.2013.
PREŞEDINTE, GREFIER,
| ← Pretentii Cereri | Actiune in constatare drept de proprietate asupra constructiei → |
|---|
