acţiune în constatare
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU JIU Sentinţă civilă nr. 5582 din data de 26.09.2014
.
R O M Â N I A
Cod operator 2445
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU
TÂRGU JIU
JUDEȚUL GORJ
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 5582/2014
Ședința publică de la 26 Septembrie 2014
Completul compus din:
.
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 19.09.2014, privind pe reclamanta …, pe pârâtele ..) și intervenienții …., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19.09.2014, care face parte integrantă din prezenta sentință, dată la care a fost amânată pronunțarea asupra cauzei la 26.09.2014.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
JUDECATA
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-Jiu sub nr. 19698/318/2013, reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâtele ..A (zis Zînica), solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să se constate intervenit schimbul de terenuri între părinții reclamantei și părinții pârâtelor.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în urmă cu peste 45 de ani părinții săi …. au făcut un schimb de terenuri, situate în zonă necooperativizată, cu părinții pârâtelor, …, dându-le acestora o bucată de teren intravilan în suprafață de 0,15 ha în vatra satului …, jud. Gorj, având vecini la …., iar aceștia din urmă le-au dat în schimb două bucăți de teren, din care o parcelă de 0,04 ha este situată în vatra satului Valea …., având ca vecini la … și cealaltă parcelă are suprafață de 0,08 ha, ce nu este amplasată în vatra satului, având ca vecini la ….
Reclamanta a mai arătat că pârâtele, în urma unor acțiuni judecătorești și anume succesiunea făcută în urma decesului părinților lor, fără să țină seama de schimbul realizat între părinți își revendică terenurile, ba mai mult le-au și vândut, iar, pe terenul său dat în schimb, pârâta …. a construit o acumulare de apă, cu bazin de ciment și conducte ce duc spre domiciliul acesteia.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus chitanța privind taxa de timbru, certificat de deces …na, cartea sa de identitate, adeverința nr.3939/2012 emisă de Primăria comunei ., filă din registrul agricol, precum și înscrisurile de la filele 12-15.
Pârâta … a formulat întâmpinare (fila 20) prin care a arătat că, la data de 05.05.2009, în calitate de reclamantă a chemat în judecată surorile sale ….. pentru a dezbate succesiunea părinților …., decedat la data de 05.10.1999 și ., decedată la data de 10.02.2005, astfel că a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu cauza nr. 5502/318/2009, iar masa succesorala pentru care a solicitat împărțirea prin acțiune a cuprins terenurile rămase de pe urma părinților lor, așa cum au fost ele indicate în adeverința eliberată de Primăria . nr. 2129/04.05.2010, iar pârâta .. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat introducerea la masa succesorală a unor terenuri care au aparținut în trecut părinților și care au fost vândute sau schimbate de aceștia în timpul vieții, cu suprafața totală de 1 ha, astfel că, prin introducerea lor la masa succesorală, a dorit scoaterea de la partaj a unei alte suprafețe de teren, tot de 1 ha, în prezent ocupată de pârâta Alexe Maria.
Pârâta a menționat că, în cauza nr. 5502/318/2009, s-a efectuat expertiza topografică de către expert … care nu a măsurat suprafața ocupată de pârâtă și a măsurat terenurile indicate de aceasta în cererea reconvențională, astfel că a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, care au fost respinse, precum și plângere penală împotriva expertului), în masa succesorală fiind incluse terenurile din cererea reconvențională și nu cel ocupat abuziv de pârâtă, conform sentinței civile nr. 3677/2013, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 1917/3.10.2013 a Tribunalului Gorj, context în care pârâta A. .ia a revendicat de la . terenurile despre care se face vorbire în prezenta acțiune.
Pârâta a mai arătat că schimburile de care face vorbire reclamanta s-au efectuat cu mai bine de 50 de ani în urmă și nu cunoaște detaliile acestor schimburi de terenuri și succesiunea dezbătută după moartea părinților săi s-a finalizat în anul 2013, solicitându-se partajarea terenurilor așa cum au fost evidențiate în adeverința eliberată de . în anul 2010, iar reclamanta a dezbătut succesiunea părinților săi în anul 2012, dar nu a inclus aceste suprafețe de teren în masa succesoral și în adeverința depusă de reclamantă, eliberată de . în anul 2012, aceste terenuri nu apar evidențiate.
În dovedirea celor menționate mai sus, pârâta a anexat la dosar următoarele înscrisuri: adeverința nr. 2129/04.05.2010 eliberată de . în care sunt evidențiate pe parcele și suprafețe terenurile ramase de la părinți; copie acțiune dosar 5502/318/2009 formulata de mine în calitate de reclamantă; copie cererea reconvențională formulată de pârâta .; copie ordonanță emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu la plângerea formulată de mine față de expertul .; copie sentința civilă nr. 3677/2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar 5502/318/2009, cu mențiunea definitivă și irevocabilă și copie carte de identitate .
Pârâta …. a depus la dosar întâmpinare (fila 34) prin care a arătat că nu este de acord cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de schimb și solicită respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, precum și acordarea cheltuielilor de judecată, învederând instanței faptul că ea nu a avut cunoștință de acest antecontract de schimb, impunându-se introducerea în cauza de față, în calitate de pârâte a numitelor …., fiind și ele moștenitoare ale autorilor …
Pentru perfectarea actelor de schimb în formă autentică, pârâta apreciază că ar fi fost necesară o chemare a moștenitoarelor la notariat și, printre actele depuse la dosar, nu se află o dovadă în acest sens, astfel că reclamanta nu face dovada că autorii ei au intrat în posesia suprafețelor de teren din satul ., sub nume de proprietar, iar, în ipoteza în care acest înscris sub semnătură privată ar exista, trebuie verificat dacă atestă transmiterea efectivă a dreptului de proprietate sau este un antecontract fără eficiență în acest sens deoarece, pentru ca instanța să poată suplini consimțământul părții care nu-si îndeplinește în mod culpabil obligațiile asumate, se impune să fie îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 1179 C.civil privind valabilitatea convențiilor, precum și cele specifice contractului de schimb raportat la dispozițiile art.1763 și urm. C.civil.
Pârâta invocă și dispozițiile art. 35 alin.5, cât și art.54 din Legea nr. 7/1996 potrivit cu care, pentru un astfel de act prin care urmează să se transmită proprietatea, părțile sunt obligate să se înfățișeze notarului public cu întreaga documentație cadastrală, pentru ca ulterior imobilul să poată fi intabulat în cartea funciară, notarul public fiind obligat să ceară din oficiu această înscriere. Or, din înscrisurile depuse la dosar reiese că o astfel de documentație cadastrală nu a fost întocmită și nu are cunoștință că terenurile sunt înscrise în cartea funciară, astfel că o eventuala prezență fizică în fața notarului, chiar dacă s-ar fi realizat actul nu putea fi încheiat în mod valabil.
Pârâta subliniază că actul de schimb este un act solemn, în cazul cărora manifestarea de voință trebuie să îmbrace o formă specială, a cărei neîmplinire atrage nulitatea absolută a actului, incidența nulității împiedicând nașterea oricăreia dintre obligațiile asumate, implicit a obligației de a transmite proprietatea, legea în vigoare la momentul încheierii presupusului act de schimb fiind Decretul nr.144/1958 care în art.11 prevedea necesitatea formei autentice a actelor de înstrăinare privind terenurile, cu sau fără construcție, sub sancțiunea nulității absolute și legislația în vigoare impunea condiția autorizării prealabile a schimbului de către Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare.
Pârâta, având în vedere ca autorii săi și ai reclamantei au decedat după anul 1989, consideră că dacă ar fi existat voința lor expresă în ceea ce privește schimbul terenurilor amintite de reclamantă, ar fi făcut toate demersurile necesare pentru perfectarea actului de schimb în forma solemna ceruta de lege.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205, art.453 Cod pr. civilă, Legea nr. 7/1996, art. 1179 C. civil art. 1763 și urm Cod civil, Decretul nr. 144/1958, Ordonanța 92/2003, art.57 din OUG 80/2013.
Reclamanta a precizat acțiunea principală prin cererile depuse la filele 46,57 în sensul indicării prenumelui corect al pârâtei …. și al modificării obiectul acestui litigiu din constatare convenție de schimb în constatare dreptul de proprietate obținut prin uzucapiune de lungă durată, în baza art. 1848 și următoarele din cod civil din 1864, având în vedere dispozițiile art. 6 al.4 din actualul Cod Civil, art.204 al. l din Codul pr.civilă, cu motivarea că nu mai găsește înscrisul privind încheierea unei convenții de schimb cu privire la terenurile din litigiu, convenție încheiată între tatăl său și tatăl pârâtelor, dar au trecut mai mult de 30 de ani, de când părțile și autorii lor au folosit terenurile din litigiu, potrivit convenției de schimb, astfel că este obligată a modifica temeiul acestei acțiuni și obiectul acestui litigiu în sensul constatării dobândirii dreptului de proprietate prin folosința de lungă durată, specific uzucapiunii, în condițiile art. 1848 și urm. din Cod civil vechi, adică public, conținu și sub nume de proprietar, netulburați de nimeni nici de pârâte nici de autorul pârâtelor, nici de proprietarii vecini și nici de alte persoane.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1848 si urm. Cod civil vechi, art.6 al.4 Cod civil nou, art.204 Cod pr.civilă, iar pentru dovedirea acestei cereri, reclamanta a solicitat încuviințarea probei testimoniale și interogatoriul pârâtelor.
Pârâta …. a formulat întâmpinare (fila 63), la precizarea acțiunii principale, prin care a solicitat respingerea acțiunii deoarece pentru a putea solicita joncțiunea posesiilor, reclamanta trebuie să facă dovada calității de moștenitor și pentru stabilirea perioadei de folosința a celor terenuri, reclamanta trebuie sa precizeze în mod concret începutul stăpânirii terenurilor, iar autorii reclamantei au muncit cele două terenuri aflate în litigiu, executând lucrări agricole, respectiv cultura de porumb, cu acordul autorilor săi și, în schimbul acestei înțelegeri, autorii reclamantei au permis părinților săi să muncească terenul descris de reclamantă ca fiind proprietatea părinților săi (în suprafața de 0,15 ha), înțelegere ce a avut loc pe termen nedeterminat, după decesul părinților săi, înțelegerea continuând între reclamantă și sora sa P…. căreia i s-a permis să construiască o acumulare de apă, cu bazin de ciment și conducte ce duc spre locuința acesteia, așa cum rezultă din acțiunea principală.
În situația în care a existat vreo intenție a autorilor privind o convenție de schimb între terenuri, pârâta arată că aceasta în mod sigur nu s-a mai materializat, reclamanta având obligația să restituie cele două terenuri și să intre în posesia terenului său, iar, în urma dezbaterii partajului judiciar început în mai 2009 și finalizat în septembrie 2013, cele două terenuri aflate în litigiu, au fost atribuite în lotul său, astfel că, aflând de această nouă stare de fapt, reclamanta a încercat să negocieze cu ea cumpărarea celor două terenuri, aspect ce dovedește că a recunoscut dreptul său de proprietate asupra acestora, reclamanta posedând doar prin îngăduința titularilor dreptului, netinzând la o uzurpare a terenurilor descrise în sentința civila prin care i-au fost atribuite cele două terenuri în litigiu, sentință ce a fost pusă în executare silită.
Reclamanta a completa acțiunea principală prin cererea depusă la fila 66 în sensul că dorește să se judece în contradictoriu cu pârâtele atât pentru recunoașterea dreptului său de proprietate, ca urmare a folosinței îndelungate, publice, continue, netulburate de nimeni, sub nume de proprietar, a celor două terenuri, pe care tatăl său le-a primit în anul 1967 de la tatăl pârâtelor, în baza convenției de schimb, cât și pentru revendicarea celor două terenuri din litigiu, pentru care doresc să se constate intervenită uzucapiunea de lungă durată, la care a făcut referire anterior, cu motivarea că tatăl său, … a avut pe raza comunei …, intravilan, punctul ". un teren agricol, cam de 15 ari, având ca vecini pe numitul …, la răsărit, și, în partea opusă, la apus, pe numitul Văduva, teren care începe din drumul public, respectiv, șoseaua comunală și ține până la hotarul cu .., teren dat tatălui pârâților, adică numitului, …, în anul 1967, astfel că din anul 1967 și până în prezent a fost folosit de familia pârâtelor, fără să fie tulburată de familia sa, în prezent, terenul fiind folosit de pârâta … și inclus în lotul pârâtei .., astfel că … deține doar folosința acestui teren, dar pârâta …. stăpânirea, adică dreptul de dispoziție.
Acest teren este mai aproape de locuința pârâtei …., care a instalat și un bazin, ce presupune o excavare a terenului său, din care pornește o conductă montată pe toată lungimea terenului proprietatea tatălui său, pentru aprovizionarea cu apă a locuinței acestei pârâte, situație în care reclamanta precizează că, nici dacă ar vrea să revină la fosta proprietate a tatălui său, nu mai este posibil, datorită faptului că, din anul 1967, până în prezent, fiecare parte și-a amenajat gospodăriile ținând cont și de schimbul de terenuri din anul 1967.
În baza convenției de schimb din 1967, pentru dovedirea căreia reclamanta arată că nu dețin niciun înscris, decât recunoașterile pârâtelor și proba testimonială, tatăl său a primit în schimb de la tatăl pârâtelor, așa cum a arătat și în cererea de chemare în judecată două terenuri, pe care tatăl său și ulterior, ea, le-a folosit continuu, public, și sub nume de proprietar, din anul 1967, până în data de 04.04.2014, când pârâta, .., după ce ea a pregătit terenul de semănat, a intrat fără acordul său și fără să fie pusă în posesie de autoritățile abilitate în acest sens și l-a semănat, iar cele două terenuri, primite de tatăl meu, în anul 1967, în baza convenției de schimb sunt: o bucată de teren din intravilan, în suprafață de 0,0445 ha, descrisă în harta cadastrală, aflat în tarlaua nr.6, parcela 202, având ca vecini la … cu destinația arabil și terenul extravilan, cu suprafața de 0,1038 ha, din punctul "La Păr", situat în …., care, potrivit hărții cadastrale, se află în tarlaua 2, parcela 43, având ca vecini la …...
Aceste terenuri, incluse în suprafața totală de teren extravilan, menționată în certificatul fiscal din 21.11.2012, având o valoare de impozitare de 46 lei și în terenul intravilan, având o valoare de impozitare de 90 lei, au fost stăpânite și folosite, potrivit susținerilor reclamantei, efectiv de tatăl său, din 1967 până în anul 1991, când a decedat, iar, ulterior, până în data de 07.04.2014, de ea, achitând impozitul din 1991, sub nume de proprietar al acestui teren și nici tatăl pârâtelor și nici acestea nu au tulburat folosința sa continuă, ea aflând de faptul că pârâta ….. ar avea niște acte cu privire la terenul din litigiu, de la alte persoane, în toamna anului 2012.
La data de 28.05.2014, prin cererea depusă la fila 127, reclamanta a solicitat introducerea în cauză a pârâților …., în calitate de proprietari ai terenurilor din litigiu, pentru recunoașterea dreptului de proprietate cu privire la terenurile din litigiu.
Pârâții .. au formulat întâmpinare (file 154,156) prin care au solicitat respingerea cererii, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că au cumpărat de la de la … terenurile descrise în contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 1764/30.04.2014 și nr. 1830/06.05.2014, intabulate, potrivit încheierilor nr. ./30.04.2014 și nr. .07.05.2014 emise de OCPI Gorj, anterior cumpărării fiind depuse toate diligențele pentru a se informat cu privire la situația juridică a terenului, solicitând extras de carte funciară de la OCPI Gorj, astfel că sunt cumpărători de bună credință (art. 901 C. civil), iar reclamanta recunoaște că pârâta … a intrat în posesia terenului la data de 04.04.2014 când a semănat terenul, precizând că
Aceste terenuri au fost muncite de …. cu îngăduința autorilor, ….., cât și a pârâtei .., această situație fiind acceptată de părțile implicate întrucât terenurile se aflau în aproprierea casei lor.
În drept, pârâții … au invocat dispozițiile art. 901 C. civil art. 39 și art. 205 C. pr.civilă.
În temeiul art. 248 C.p.civilă, instanța va soluționa excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâți (filele 154, 156) în sensul respingerii, reținând că aceștia în calitate de dobânditori cu titlu particular ai terenurilor ce fac obiectul litigiului de față au calitatea de subiect pasiv al raportului juridic dedus judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Prin acțiunea civilă de față, ulterior modificată și completată, reclamanta solicită să se constate că a dobândit dreptul de proprietate, ca urmare a folosinței îndelungate, publice, continue, netulburate de nimeni, sub nume de proprietar, a celor două terenuri din care o bucată este situată în intravilanul satului ……, în suprafață de 0,0445 ha, descrisă în harta cadastrală, în tarlaua nr.6, parcela 202, având ca vecini la …., cu destinația arabil și terenul extravilan, cu suprafața de 0,1038 ha, din punctul "La Păr", situat în …, care, potrivit hărții cadastrale, se află în tarlaua 2, parcela 43, având ca vecini la ……eț.
Terenurile au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către inginer Popa …., conform schițelor depuse la filele 144 și 145 ca fiind situate în intravilanul satului .. în tarlaua 6, parcela 262,având numărul cadastral 36751, cât și suprafața de 2561 mp situată în extravilanul ….. tarlaua 2, parcele 38/1, 39/1, 42/1, 43, având numărul cadastral 36752, reclamanta menționând cu privire la acest ultim teren că a folosit doar suprafața de 0,1038 ha ce face obiectul cererii de față (precizată la fila 68).
În precizarea depusă la fila 68, reclamanta indică tarlaua 2 parcela 202, conform registrului posesorilor (fila 14), deci o altă locație decât cea identificată de expert (parcela 262) în condițiile în care mențiunile din cuprinsul acestor registre sunt declarative, iar cea de-a doua parcelă are o suprafață mai mică, conform acestui registru, față de cea deținută de autorii pârâtelor în pct."; La păr";, suprafață ce a făcut obiectul partajului.
Expertul desemnat în cauză a stabilit că cele două terenuri descrise anterior au făcut obiectul sentinței civile nr.3677/2013 pronunțată în dosarul nr.5502/318/2009 al Judecătoriei Tg-Jiu, fiind atribuite în lotul pârâtei … care le-a înstrăinat pârâților … și ….., potrivit contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 1764/30.04.2014 și nr. 1830/06.05.2014.
Concluzia expertului este susținută de încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 26.04.2014 pronunțată în dosarul nr. 5502/318/2012 prin care se rețin în componența masei succesorale a autorilor pârâtelor cele două terenuri în litigiu individualizate în dosarul anterior astfel: terenul de la pct. 2 din cererea reconvențională: punctul "….. (pct. B, pct.2) și terenul de la pct.3 din cererea reconvențională, punctul "Sat Valea Racilor";, în suprafață de 0, 0445 ha învecinat la N - …, conform schiței anexe la raportul de expertiză întocmite în cauză de expert …. (pct. B, pct.3).
Reclamanta susține că aceste terenuri au făcut obiectul unei convenții de schimb, din anul 1967, tatăl său primind cele două suprafețe de la părinții pârâtelor în schimbul unei suprafețe de 0,15 ha situată în vatra satului ….., această suprafață, identificată de expert prin schița depusă la fila 146, este împrejmuită de vecini, pe lungimea terenului, iar pe lățimea de 5 m este amplasat un gard de sârmă și această suprafață este ocupată doar de o groapă acoperită cu vegetație, groapă ce a fost betonată, existând urme din zidăria de beton.
Construcțiile descrise (gardul din plasă de sârmă amplasat pe lățimea de 5 m și groapa unde se observă urme din zidăria de beton, acoperită cu vegetație naturală) nu dovedesc decât folosința terenului de către autorii pârâtelor și, după decesul acestora, de către pârâta …., însă nu sub nume de proprietar, aspect recunoscut prin întâmpinările depuse la dosar, cu precizarea că autorii au procedat în această modalitatea deoarece locuiau în apropierea suprafețelor ce au făcut obiectul acestei înțelegeri, fiind mai facilă exploatarea acestor terenuri.
Oricum, instanța reține că reclamanta și-a modificat cererea (fila 57), astfel că nu mai au relevanță susținerile sale cu privire la terenul în suprafață de 0,15 ha situat în vatra satului ….., jud. Gorj, teren ce nu a fost inclus în componența masei succesorale a autorilor pârâtelor, în dosarul nr.5502/318/2009.
Instanța apreciază că reclamanta nu a dovedit îndeplinirea cumulativă a condițiilor dobândirii dreptului de proprietate prin folosința de lungă durată, potrivit art. 1847 și art. 1890 Cod civil din 1864, faptul că ea și autorul său a stăpânit sub nume de proprietar, timp de 30 de ani cele două terenuri deoarece din proba cu martorii și interogatoriul administrate în cauză reiese că posesiunea a fost exercitată prin simpla îngăduință a proprietarului, având în vedere că autorii părților locuiau în apropierea terenurilor, fiind mai ușoară exploatarea acestora.
Un argument în plus, față de neconcordanțele semnalate, în sensul celor menționate este reprezentat și de faptul că autorii părților nu au încheiat niciun înscris care să materializeze antecontractul de schimb și nici măcar nu au efectuat concomitent mențiunile la registrul agricol din anul 1967 (anul indicat de reclamantă ca dată a convenției autorilor) în sensul radierii celor două terenuri de la autorii pârâtelor și includerii în registrul agricol al autorului reclamantei a suprafețelor ce au făcut obiectul schimbului, conform susținerilor reclamantei, astfel că doar menționarea concomitentă a acestei tranzacții în ambele registre ale autorilor părților ar fi putut fi apreciată ca relevantă dacă se corobora cu celelalte probe.
Totodată, instanța reține că, în privința efectelor hotărârii pronunțate în litigiul înregistrat sub nr. 5502/318/2009, actul jurisdicțional (ca orice act juridic, în general) produce, pe lângă efectele obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți.
Ca element nou apărut în ordinea juridică și în cea socială, hotărârea nu poate fi ignorată de către terți sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Față de aceștia însă, hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă (prezumție).
Astfel, potrivit art. 435 alin.2 C.pr.civilă, statuările unor hotărâri judecătorești, cu valoare de prezumții legale, se răsfrâng în mod indirect și asupra terților.
În același timp, pentru că terțul nu a participat la dezbaterea judiciară finalizată prin hotărâre judecătorească ce i se opune, el are posibilitatea ca în cadrul procesului ulterior, prin administrarea de probe să răstoarne prezumția invocată de parte și care față de el are doar valoare relativă, caracterul absolut al prezumției legale funcționând, în condițiile art.435 alin. 1 C.pr.civilă, doar în relațiile dintre părți.
Aceasta înseamnă, raportat la datele speței, ca reclamanta care nu a fost parte în dosarul nr.5502/318/2009 al Judecătoriei Tg-Jiu să demonstreze că terenurile în litigiu sunt proprietatea sa, dobândite prin prescripția achizitivă, în condițiile prevăzute de art. 1847 și art. 1890 Cod civil din 1864, însă probele administrate nu confirmă o astfel de susținere sub aspectul precizat anterior.
În temeiul art. 451-453 C.p.civilă, instanța va obliga reclamanta să achite pârâtei …. cheltuieli de judecată în cuantum de 1200 lei, iar pârâtului …. va achita cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
Cererea pârâtei …. pentru acordarea cheltuielilor de judecată, va fi respinsă, raportat la art. 452 C. pr.civilă, având în vedere că aceasta nu a făcut dovada existenței și întinderii cheltuielilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile invocate de pârâții …. (filele 154, 156).
Respinge acțiunea civilă ulterior precizată (filele 46, 57, 66, 127) formulată de reclamanta …. domiciliată în comuna …., jud. Gorj în contradictoriu cu pârâții …. (zis Zînica), ambii domiciliați în comuna …, jud. Gorj și intervenienții …., domiciliate în comuna …, județul Gorj, …, domiciliat în comuna …, jud. Gorj și …, domiciliat în comuna …., jud. Gorj.
Obligă reclamanta să achite pârâtei …. cheltuieli de judecată în cuantum de 1200 lei, iar pârâtului … va achita cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
Respinge cererea pârâtei …. pentru acordarea cheltuielilor de judecată, raportat la art. 452 C. pr.civilă.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Târgu Jiu.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Septembrie 2014, la Judecătoria Tg-Jiu.
| ← obligaţia de a face. Jurisprudență Contracte | contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
