Acţiune în constatare. competenţa materială.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Sentinţă civilă nr. 32 din data de 08.02.2018
Cod de procedură civilă: art.125,
Decizia nr.32/2008 ÎCCJ (RIL).
Întrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecințele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competentei, alcătuirea completului, determinarea căii de atac.
Ca atare, se poate afirma ca dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție "transferă" caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși si, astfel, procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de cate ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intra un drept patrimonial, real sau de creanță.
Secția I Civilă - Sentința civilă nr.32/08 februarie 2018.
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 19.06.2017 sub dosar nr.(…), formulată de reclamanta S.C. M.I.S. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții L.M., I.M., I.A., s-a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate că reclamanta și-a îndeplinit în totalitate și la termen obligația de plată a prețului, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (….) încheiat cu pârâții.
În drept: art.35, 453 Cod de procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.(…) din 7.11.2017 pronunțată de Judecătoria Sibiu s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și în consecință s-a declinat competența de soluționarea a cererii de față în favoarea Secției I Civilă din cadrul Tribunalului Sibiu.
Pentru a hotărî, astfel, Judecătoria, a reținut următoarele:
Față de dispozițiile art.35 Cod de procedură civilă, invocate chiar de reclamantă prin acțiunea sa ca temei de drept al cererii sale, față de motivele de fapt expuse în acțiune, se constată că reclamanta a investit instanța cu o acțiune în constatarea inexistenței dreptului de creanță al pârâților cumpărători, în contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. (…), pentru plata diferențelor de preț conform acestor contracte, ca urmare a consemnării de către reclamantă la CEC Bank a sumelor de 2.689.076,55 lei și respectiv de 4.321.588,84 lei, prin recipisele nr.(…), pe numele pârâților și la dispoziția DNA-S.T.
În mod evident cererea reclamantei are un caracter patrimonial, indiferent de susținerile reclamantei în sensul că hotărârea judecătorească ce se urmărește a se obține pe această cale nu ar afecta raporturile contractuale dintre părți, ci, doar va constitui o dovadă în raporturile contractuale ale reclamantei cu instituțiile bancare, față de care pârâții sunt terți.
În aceste condiții, valoarea obiectului cererii de față îl reprezintă diferențele de preț stabilite în sarcina reclamantei cumpărătoare prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.(…) încheiate cu pârâții vânzători, respectiv sumele de 1.571.568,74 lei și 2.750.020 lei față de pârâții I.M. și I.A și suma de 2.689.876,55 lei față de pârâtul L.M. fiecare dintre aceste valori depășind suma de 200.000 lei.
Potrivit art.94 pct.1 lit. k și respectiv art.95 pct. 1 Cod procedură civilă, judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, iar tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, astfel că, în baza acestor prevederi, cu aplicarea art.132 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, se va admite excepția necompetenței materiale a instanței invocată de pârâți și se va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu - Secția I Civilă, căreia i se va trimite dosarul.
Prin sentința civilă nr.(…) din data de 23 ianuarie 2018 a Tribunalului Sibiu a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului și s-a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu, motivându-se faptul că obiectul acțiunii îl reprezintă o obligație de a face, neevaluabilă în bani, ce se circumscrie categoriei reglementate la art.94 pct.1 lit.h) Cod procedură civilă iar, competența de soluționare a acesteia revine judecătoriei în conformitate cu dispozițiile acestui text de lege.
În baza art.134 Cod procedură civilă s-a suspendat judecarea cauzei și s-a înaintat prezentul dosar Curții de Apel Alba Iulia, pentru soluționarea conflictului de competență.
La Curtea de Apel Alba Iulia conflictul de competență s-a înregistrat sub dosar nr…/…/2017/a1.
CURTEA, în soluționarea conform art.135, 136 din Noul Cod de procedură civilă a prezentului conflict negativ de competență, reține următoarele:
Potrivit art.125 Cod de procedură civilă în cererile pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept, competența instanței se determină după regulile prevăzute pentru cererile având ca obiect realizarea dreptului.
Întrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecințele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competentei, alcătuirea completului, determinarea căii de atac.
Ca atare, se poate afirma ca dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție "transferă" caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși si, astfel, procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un drept patrimonial, real sau de creanță.
În consecința, ori de cate ori pe calea acțiunii in justiție se tinde a se proteja un drept patrimonial,evaluarea obiectului litigiului este posibilă și necesară.
În aceste condiții trebuie considerate acțiuni patrimoniale, în care valoarea obiectului cererii determină competenta materiala sau căile de atac, între altele, acțiunea prin care reclamantul solicită obligarea pârâtului să-i întocmească act de vânzare-cumpărare, cererea de raport, acțiunea în reducțiune testamentară, acțiunile în constatarea existenței sau inexistenței unui drept, în măsura în care se refera la bunuri evaluabile în bani, acțiunile în constatarea simulației unui contract de vânzare-cumpărare a unui bun imobil sau mobil, acțiunile în regres și în revocare.
În acest sens, Decizia nr.32/2008 a Înaltei Curții de Casație și Justiție-dată în soluționarea recursului în interesul legii - publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008 prin care s-a statuat că: dispozițiile art.1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) si b) si art. 282 indice 1 alin.1 din vechiul codul de procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competentei materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile si comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
Raționamentul Înaltei Curți, complex și detaliat în această decizie, se centrează pe ideea ca acțiunile neevaluabile în bani se referă la drepturi personale nepatrimoniale, adică la drepturi strâns legate de persoana titularului, cum ar fi dreptul la viață, la sănătate, la libertate, la domiciliu etc. Prin urmare, ori de cate ori anularea/nulitatea, rezoluțiunea/rezilierea se referă la acte juridice având în conținutul lor drepturi patrimoniale, acestea drepturi vor imprima același caracter și acțiunii in justiție menționate.
Înalta Curte a mai arătat ca nu se poate susține cu temei ca admiterea acțiunilor respective, inclusiv a acțiunilor privind constatarea existenței sau neexistenței unui drept, nu produce consecințe patrimoniale pentru titularul ei, chiar daca hotărârea obținută nu se poate pune în executare silita.
În fine, Înalta Curte a arătat ca problema timbrajului, astfel cum este reglementată de Legea nr.146/1997 (actual OUG nr.80/2013), nu trebuie confundată cu chestiunea competenței reglementate de Codul de procedură civilă, având în vedere că timbrajul este o obligație aflată în conținutul unui raport juridice fiscal, regulile stipulate de Legea privind taxele de timbru fiind aplicabile doar în materia specială a timbrajului.
În acest context, în speță, vorbim de o acțiune patrimonială, deoarece așa cum a fost formulată prin cererea introductivă, în constatarea inexistenței dreptului de creanță al pârâților cumpărători, în contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.(…), pentru plata diferențelor de preț conform acestor contracte, ca urmare a consemnării de către reclamantă la CEC Bank a sumelor de 2.689.076,55 lei și respectiv de 4.321.588,84 lei, prin recipisele nr. (…), pe numele pârâților și la dispoziția DNA- S.T., urmărește ocrotirea unui drept care are un evident caracter economic, evaluabil în bani, ceea ce conferă și acțiunii, ca mijloc de protejare a dreptului, un caracter patrimonial, evaluabil în bani, și care va atrage, astfel, competenta de atribuțiune a instanțelor în funcție de valoarea obiectului litigiului, după distincțiile stabilite de art. 94 pct. 1 lit. k) si art. 95 pct. 1 Cod procedură civilă.
Astfel, potrivit art.94 pct. 1 Cod de procedură civilă - Judecătoriile judecă: 1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: (…) lit.k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;
Potrivit art.95 punct 1 Cod de procedură civilă - Tribunalele judecă: 1. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;
Cum valoarea obiectului cererii de față, reprezentând diferențele de preț stabilite în sarcina reclamantei cumpărătoare prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. (…) încheiate cu pârâții vânzători, depășește suma de 200.000 lei, competența materială în judecarea cererii, în primă instanță, revine potrivit normelor de procedură civilă susenunțate Tribunalului.
Față de cele mai sus expuse, CURTEA, în temeiul art.135 Noul Cod de procedură civilă, va stabili competența de soluționare a cauzei de față în favoarea Tribunalului Sibiu.
| ← Competenţa materială. aplicarea deciziei (ril) nr. 18/2016 a... | Legalitatea ordinului prefectului având ca obiect cuantumul... → |
|---|
