Legalitatea ordinului prefectului având ca obiect cuantumul sporului pentru condiții vătămătoare acordat funcționarilor publici în baza art. 3^1 alin. 1 din oug 57/2015.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Textul art. 3^1 alin. 1 din OUG nr.57/2015 reglementează o situație de excepție de la regula generală, regulă reglementată de art.1 alin.1 din OUG nr.57/2015, cu următorul conținut:
În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Ca atare, prevederile art.3^1 alin.1 din OUG nr.57/2015 trebuie interpretate în sensul că ceea ce se modifică, în sensul stabilirii lui la nivelul maxim aflat în plată, este nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare.
Celelalte componente ale salariului, respectiv sporurile, indemnizațiile, compensațiile și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut nu intră sub incidența acestui text de lege.
Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 4718/27 noiembrie 2017
Prin sentința nr.(…) pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă și de Contencios Administrativ a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta O.A.M. în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului Județului S. și în consecință a fost anulat Ordinul Prefectului Județului S. nr.(…) privind modificarea Ordinului Prefectului Județului S. nr.(…).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Instituția Prefectului Județului S.
În susținerea recursului înțelege să invoce motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă, din următoarele considerente:
Ordinul nr.(…) de modificare a Ordinului nr.(…) a fost întocmit în temeiul art. 3^1 din OUG nr. 57/2015 precum și în conformitate cu adresele M.A.I. nr.(…) din 08.09.2016, nr.(…) din 22.09.2016 și nr. (…) comunicate Instituției Prefectului Județului S., sens în care cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, se acordă la nivelul stabilit pentru luna iulie 2016, chiar și după modificarea nivelului de salarizare în baza art.31 alin.(l) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.57/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Intimata O.A.M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat justificat de faptul că sentința atacată este legală și temeinică.
Diminuarea sporului pentru condiții vătămătoare este lipsită de temei legal, precizările MAI nefiind acte normative cu valoare juridică și ca atare nu pot constitui temei pentru măsura luată.
Pe de altă parte, personalul nou încadrat beneficiază de sporul respectiv la nivelul maxim.
Nu există nici un factor obiectiv care să susțină acordarea unui spor mai mic intimatei în condițiile în care aceasta își desfășoară activitatea în aceleași condiții ca și ceilalți funcționari publici.
În fine, se mai susține că prevederile art. 3^1 din OUG nr.57/2015 trebuie interpretate prin raportare la prevederile art. 6 alin.2 din același act normativ.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea a constatat următoarele:
Potrivit art. 488 alin.1 din codul de procedură civilă 2010 casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate enumerate în mod limitativ la pct. 1-8, iar pârâta a înțeles să invoce motivul prevăzut de art.488 alin.1 pct.8 din Codul de procedură civilă 2010, respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Încălcarea normelor de drept material se poate face prin aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică sau restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor legale, violarea unor principii generale de drept.
Textul se referă fie la nesocotirea unei norme de drept material, care trebuie să fie în vigoare la momentul judecății, fie la interpretarea ei eronată, în sensul că instanța a dat o greșită interpretare a acesteia sau faptele au fost reținute greșit în raport de exigențele textului de lege. Tot în acest motiv de nelegalitate poate fi încadrată și ignorarea unei norme legale incidente în cauză, aplicarea unei norme generale, deși se impunea aplicarea unei norme speciale sau invers.
Critica formulată de recurentă vizează greșita interpretare și aplicare de către instanța de fond a prevederilor art. 3^1 alin.1 din OUG nr.57/2015, text potrivit căruia,
Prin excepție de la prevederile art.1 alin.(1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Din analiza acestui text rezultă că el reglementează o situație de excepție de la regula generală, regulă reglementată de art.1 alin.1 din OUG nr.57/2015, cu următorul conținut:
În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Ca atare, prevederile art. 3^1 alin. 1 din OUG nr.57/2015 trebuie interpretate în sensul că ceea ce se modifică, în sensul stabilirii lui la nivelul maxim aflat în plată, este nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare.
Celelalte componente ale salariului, respectiv sporurile, indemnizațiile, compensațiile și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut nu intră sub incidența acestui text de lege.
Soluția este logică întrucât nivelul acestor componente este variabil, regimul său fiind reglementat de art. 1 alin. 2 din OUG nr.57/2015.
Cum excepția este de strictă interpretare iar art.3^1 alin.1 instituie o situație de excepție de la prevederile art. 1 alin. 1, în mod evident ea nu poate fi extinsă și la prevederile art. 1 alin.2 din OUG nr.57/2015.
În consecință, interpretând corect prevederile art.3^1 alin.1 din OUG nr.57/2015, recurenta pârâtă trebuia să emită ordine prin care să majoreze cuantumul salariului de bază/indemnizației de încadrare la nivelul maxim, fără însă a modifica, în același temei, cuantumul sporurilor și a celorlalte elemente variabile.
În concret, înainte de aplicarea prevederilor art.3^1 alin.1 din OUG nr.57/2015, reclamanta O.A.M. beneficia de un spor condiții vătămătoare de 172 Iei.
Prin Ordinul Prefectului nr.(…) emis în temeiul dispozițiilor art.31 din OUG nr.57/2015, au fost stabilite drepturile salariale ale reclamantei la nivelul maxim al salariului de bază în plată pentru funcția de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior, clasa de salarizare 59, gradația 5, coeficient de ierarhizare 4, 19 din cadrul Instituției Prefectului Județului S., respectiv salariu de bază de 3139 lei, corespunzător funcției publice de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior, clasa de salarizare 59, gradația 5, coeficient de ierarhizare 4,19, un spor condiții vătămătoare de 211 Iei, precum și norma de hrană corespunzătoare personalului de execuție.
Ulterior, prin Ordinul Prefectului Județului S. nr.(…), a fost modificat alin.1 al art.1 din Ordinul Prefectului județului S. nr.(…) reclamanta beneficiind, începând cu data de 01.08.2016, de un salariu de bază tot de 3168 lei, însă de un spor de condiții vătămătoare de 172 lei, precum și de norma de hrană corespunzătoare personalului de execuție.
Față de argumentele ce preced, Curtea, în dezacord cu judecătorul fondului, reține că prin Ordinul nr.(…) recurenta nu a făcut altceva decât să restabilească legalitatea sporului pentru condiții vătămătoare acordat intimatei reclamante prin aplicarea eronată a unei norme legale dincolo de ipoteza sa de reglementare.
Susținerea intimatei referitoare la interpretarea prevederilor art. 3^1 din OUG nr.57/2015 prin raportare la prevederile art. 6 alin. 2 din același act normativ nu poate constitui un argument de natură a schimba această concluzie întrucât norma indicată se referă la situația personalului nou-încadrat și personalului ale cărui raporturi de muncă sau de serviciu au fost suspendate în condițiile legii și care și-a reluat activitatea în anul 2016, ipoteză în care intimata nu se încadrează.
Ca atare prima instanță a interpretat eronat prevederile art. 3^1 alin. 1 din OUG nr.57/2015 apreciind că vizează și sporurile salariale și a aplicat în concret, în mod eronat, această normă atunci când a decis să anuleze Ordinul nr.(…) pentru a-i recunoaște reclamantei sporul pentru condiții vătămătoare în cuantum de 211 lei.
Reținând că dispozițiile incidente, supuse analizei, au fost greșit interpretate și aplicate, Curtea a constatat că motivul de casare reglementat de art.488 alin.1 pct.8 din Codul de procedură civilă 2010 este incident și ca atare, recursul declarat a fost admis potrivit art.496 alin.2 din același act normativ, sentința casată și acțiunea respinsă.
| ← Acţiune în constatare. competenţa materială. | Decizie de instituire a măsurilor asiguratorii. condiția... → |
|---|
