„acţiune în constatare”. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria COSTEŞTI Sentinţă civilă nr. 581 din data de 16.04.2013
Dosar nr. 935/214/2008
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA COSTEȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 581
PREȘEDINTE Margareta Boroș
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant D D. I și pe pârâții D.G. și J. M. I., având ca obiect "acțiune în constatare";.
INSTANȚA
Constată că la data de 26.10.2006, prin acțiunea înregistrată inițial la Judecătoria Pitești, reclamanta D.I. a solicitat să se constate că este proprietara casei edificată pe terenul ei în suprafață de 1294 mp , prin efectul accesiunii imobiliare.
Reclamanta a precizat că dorește să-i despăgubească pe pârâți ( fiul și nora ei, care au divorțat), D.G. și J.I..
În acțiune, reclamanta a menționat că pârâții au construit un imobil , după ce i-au demolat casa, pe terenul de 1294 mp, situat în comuna Rociu, sola 20, parcela 728 ( cu vecii la N- rest proprietate, la E- D.G., la S- Drum și la V - Zamfir E), atribuit în proprietatea ei, conform titlului cu nr 62863/1995.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art 489, 492 și 494 Cod civil.
Prin sentința civilă nr 1163/27.02.2007, Judecătoria Pitești și-a declinat competența teritorială în favoarea Judecătoriei Costești.
Dosarul declinat și-a păstrat numărul alocat inițial, fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Costești la data de 11.04.2007.
La termenul din data de 25.06.2007, pârâta J.I. a prezentat instanței o cerere reconvențională solicitând să se instituie un drept de superficie asupra terenului aferent casei de locuit , pe care a edificat-o împreună cu fostul ei soț, pârâtul, D.G., în timpul căsătoriei.
Prin sentința civilă nr 952/12.11.2007, Judecătoria Costești a respins acțiunea ca inadmisibilă , iar cererea reconvențională , ca fiind lipsită de interes.
Tribunalul Argeș, prin decizia nr 781/R/06.05.2008, a admis recursul declarat de reclamantă, a casat sentința și a trimis cauza la aceeași instanță de fond.
La data de 3.12.2008, în temeiul art 244 C.pr.civ. , Judecătoria Costești a dispus suspendarea judecății litigiului , până la soluționarea irevocabilă a procesului de partaj de bunuri comune, printre care se numără și imobilul casă.
La data de 6.02.2012, la solicitarea reclamantei, D.D.I. , s-a reluat judecata prezentei cauze, la dosar depunându-se și decizia irevocabilă a Tribunalului Argeș cu privire la procesul de partaj.
La data de 13.03.1013, reclamanta și-a precizat acțiunea , solicitând preluarea imobilelor construcții aflate pe terenul proprietatea sa, conform dispozițiilor art 489, 492, și urm. din Codul civil, fără nici un fel de despăgubire materială, deoarece înțelegerea de a locui împreună (după demolarea casei ei și includerea materialelor rezultate în construcția cea nouă), de a i se acorda întreținere și de a fi îngrijită, nu a mai fost respectată.
Reclamanta a cerut soluționarea cauzei fără a fi implicate alte părți.
Prin întâmpinarea formulată , pârâtul a fost de acord cu solicitarea mamei lui, reclamanta.
În cauză s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei, în raport de soluția pronunțată în dosarul de partaj.
Analizând cu prioritate excepția invocată, instanța o va respinge pentru argumentele ce vor fi expuse-n continuare.
Din cuprinsul sentinței civile nr 1345/2012, irevocabilă prin decizia Tribunalului Argeș cu nr 2557/2012 rezultă că imobilul casă situat în comuna Rociu a fost inclus în lotul pârâtului, reținându-se cota sa de 50% la realizarea acestuia , în timpul căsătoriei sale , încheiată cu pârâta , J.I..
În procesul de partaj de bunuri comune, D.D.I. a avut calitatea de intervenientă în interesul pârâtului, fiul ei, care a solicitat să se rețină o cotă superioară la dobândirea imobilului, din comună Rociu, județul Argeș.
În opinia instanței, calitatea procesuală pasivă a pârâtei-reclamante se justifică , deoarece prin acțiunea formulată se contestă implicit dreptul ei de coproprietate asupra imobilului - casă, stabilit cu putere de lucru judecat printr-o hotărâre judecătorească.
Chiar dacă acea casă a fost atribuită-n lotul pârâtului, instanța subliniază faptul că pârâta este beneficiara contravalorii cotei de ½ , iar în situația schimbării regimului juridic al acestui imobil, ar exista posibilitatea pierderii compensației bănești , mai ales în contextul ultimei precizări a acțiunii, conform căreia reclamanta solicită preluarea construcțiilor , în temeiul accesiunii imobiliare artificiale , fără plata vreunei despăgubiri.
Cercetând fondul cauzei, instanța evidențiază faptul că imobilul a fost construit pe terenul reclamantei, cu acordul acesteia ( aspect pe care nu l-a contestat)
Astfel, ridicarea unui imobil de către soți pe terenul mamei unuia dintre ei, care și-a exprimat consimțământul în acest scop, le conferă un drept de proprietate asupra acestuia , fiind exclusă incidența dispozițiilor art 492 și urm. din Codul civil.
Așadar, se va respinge acțiunea reclamantei, neavând relevanță acordul pârâtului cu privire la pretențiile expuse de către aceasta în ultima precizare.
Având în vedere că imobilul casă a revenit pârâtului, prin sentința de partaj, cererea reconvențională formulată de către pârâta-reclamantă a devenit lipsită de interes , motiv pentru care și aceasta va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
Respinge acțiunea reclamantei, D. D I, , în contradictoriu cu pârâții, D.G., și J. M I .
Respinge și cererea reconvențională formulată de către pârâta-reclamantă,J.I..
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică,16.04.2013.
| ← plângere contravenţională. Jurisprudență | pretenţii. Jurisprudență → |
|---|
