Acţiune în constatarea nulităţii adopţiei. Cadru procesual. Obligativitatea participării procurorului
Comentarii |
|
Secţia civilă şi de minori, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 1/R/A din 11 aprilie 2008
Prin sentinţa civilă nr. 1134 din 16.10.2007 a Tribunalului Maramureş a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul B.V. împotriva pârâtei G.M., fostă B., pentru constatarea nulităţii absolute a adopţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 191 din 17.11.2000 a Tribunalului Maramureş s-a admis cererea petentei B.P. (născută R.) şi s-a încuviinţat adopţia de către aceasta a intimatei P.M..
Această sentinţă a rămas definitivă prin nerecurare, astfel în temeiul dispoziţiilor procedurale în vigoare la acea dată sentinţa nu cuprinde motivarea în fapt şi în drept.
Prin hotărârea nr. 534 din 14.04.2000 a Consiliului Judeţean Maramureş -Comisia pentru protecţia copilului faţă de copilul P.M., născută la 11.06.1982 s-a luat măsura încredinţării în vederea adopţiei la B.P. după ce la aceeaşi dată prin hotărârea nr. 536/2000 aceasta din urmă a fost atestată ca îndeplinind condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului ce urmează al adopta.
La data de 11.08.2000 aceeaşi Comisie judeţeană pentru protecţia copilului a eliberat avizul favorabil pentru adopţie pentru B.P., în condiţiile OUG nr. 25/1997 înaintând întreg dosarul tribunalului competent, dosar cuprinzând şi adeverinţe medicale, acte de stare civilă, cazier judiciar şi consimţământul autentificat atât al adoptatoarei cât şi a părinţilor copilului, respectiv anchetele sociale şi două declaraţii de martori.
Din declaraţiile martorilor B.A. şi P.I. a rezultat că pârâta a fost crescută de adoptatoare, actualmente decedată, locuia la aceasta, iar adoptatoarea o iubea mai mult decât pe propria fiică.
Martorii audiaţi la cererea reclamantului (fiul adoptatoarei) nu au putut furniza informaţii utile în cauză, nefiind apropiaţi de familie.
Din relaţiile solicitate de la Primăria comunei Bârsana a rezultat că după adopţie pârâta a avut acelaşi domiciliu cu B.P.. În foaia matricolă solicitată de la Colegiul Economic "N.T." Baia Mare nu apare domiciliul părinţilor şi a elevului.
Din analiza tuturor probelor din dosar, respectiv dosarul de adopţie se desprinde concluzia că adopţia a fost încuviinţată cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă a OUG nr. 25/1997 în vigoare la acea dată.
La data la care pârâta a fost încredinţată în vederea adopţiei la defuncta B.P., era minoră şi aceasta a crescută de bunica ei, confirmat şi prin declaraţiile martorilor, iar faptul că în foaia matricolă de la şcoala generală (care de altfel a fost urmată până în anul 1997) apare cu domiciliul la părinţii ei fireşti, este absolut normal şi nu poate
2
fi interpretat în sensul că ar fi o dovadă că pârâta nu a locuit şi nu a fost crescută de defunctă.
Reclamantul a omis să observe că în dosarul de adopţie al Tribunalului Maramureş existau declaraţiile autentificate de notar în 5, respectiv 6 aprilie 2000, atât a adoptatoarei, cât şi a părinţilor adoptatei P.A. şi P.M., ca de altfel şi toate celelalte acte conform cerinţelor legii aplicabile la acea vreme şi, în consecinţă, acţiunea în nulitatea adopţiei formulată de reclamant a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe formulat recurs în termen legal reclamantul B.V., solicitând instanţei în principal admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de fond, deoarece instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, motiv prev.de art.304 pct.1 Cod proc.civ. În subsidiar, s-a solicitat modificarea sentinţei atacate şi admiterea acţiunii, cu consecinţa constatării nulităţii absolute a adopţiei numitei G.M. născută P., cu cheltuieli de judecată.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În şedinţa publică din 11 aprilie 2008 reprezentantul recurentului a invocat, în temeiul art. 306 al. 2 C.Pr.Civ., ca motiv de recurs de ordine publică, faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat prin sentinţa recurată faţă de pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, nici pe fondul cauzei şi nici ca urmarea admiterii vreunei excepţii.
Verificând susţinerile reclamantului, curtea constată că în şedinţa publică din 19.10.2007 nu a participat şi procurorul, deşi participarea acestuia era obligatorie atât potrivit art.18 din OUG 25/1997, precum şi art. 63 al 1 L. 273/2004. Această cerinţă vizează dispoziţiile procedurale prevăzute expres pentru adopţii şi implicit şi pentru cauzele care au ca obiect constatarea nulităţii adopţiei.
Deşi recurentul a invocat ca motiv de recurs nelegala alcătuire a completului de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 304 pct.1 C.Pr.Civ., curtea constată că nu este incident acest motiv de nelegalitate deoarece procurorul nu face parte din completul de judecată, însă este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C.Pr.Civ. Participarea obligatorie a procurorului la cauzele privind adopţia sau nulitatea acesteia este o dispoziţie procedurală obligatorie iar lipsa acestuia la termenul de judecată la care s-a şi soluţionat cauza, atrage nulitatea hotărârii potrivit art. 105 al.2 C.Pr.Civ. Curtea constată că este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.5 C.Pr.Civ.
În ceea ce priveşte al doilea motiv de recurs invocat, respectiv nepronunţarea faţă de unul dintre pârâţi curtea constată că şi acest motiv este fondat, deoarece faţă de pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş, instanţa nu s-a pronunţat. În şedinţa publică din 27.04.2007, instanţa consemnează că din eroare a fost citată şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi revine asupra dispoziţiilor privind citarea acesteia, însă această dispoziţie este nelegală, întrucât reclamantul a chemat-o în judecată, în calitate de pârâtă şi in consecinţă instanţa trebuia să invoce excepţia lipsei calităţii procesuale pasive sau să se pronunţe pe fond faţă de această pârâtă. Eroare ar fi putut fi, dacă reclamantul nu ar fi menţionat-o ca pârâtă şi totuşi ar fi fost citată în cauză.
Pentru considerentele mai sus reţinute, curtea contată că recursul reclamantului este fondat şi în temeiul art. 304. pct.5, cu aplicarea art. 312 al.5 C.Pr.Civ. va admite recursul şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Cu ocazia rejudecării, tribunalul va cita procurorul şi se va pronunţa faţă de toate părţile împrocesuate.
3
← Cerere de învestire cu formula executorie a unei hotărâri... | Daune morale. Arestare nelegală. Criterii de evaluare a... → |
---|