Acţiune în rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital prin eliminarea suprapunerilor virtuale existente în baza grafică de date ocpi. inadmisibilitate, lipsă procedură prealabilă

Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă civilă nr. 1749 din data de 16.12.2016

S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelantul reclamant PND, cu domiciliul în X și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat PC, în mun. X, împotriva sentinței civile nr. 2598/02.03.2016 pronunțată de Judecătoria C în dosarul civil nr. 22561/212/2015 având ca obiect rectificare carte funciară, în contradictoriu cu intimații pârâți ZN cu domiciliul în comuna X și OCPIC cu sediul în X.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Apelul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 25 lei, conform chitanței seria CT XWM nr. 6326245PJ/26.09.2016 emisă de SPITVBL C, chitanță aflată la fila 19 din dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că dezbaterile pe fondul apelului au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință aferentă acelui termen, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie. La acel termen, la cererea reprezentantului convențional al intimatului pârât OCPIC, pentru a avea posibilitatea de a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, când:

TRIBUNALUL:

Prin sentința civilă nr. 2598/02.03.2016 pronunțată în dosarul civil nr. 22561/212/2015, Judecătoria C a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPIC, și a admis excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta ZN, prin întâmpinare, fiind respinsă ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul PND, în contradictoriu cu pârâții ZN și OCPIC.

Pentru a hotărî în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.09.2015 sub nr. 22561/212/2015, reclamantul PND, în contradictoriu cu pârâții ZN și OCPIC, a solicitat instanței rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital prin eliminarea suprapunerilor virtuale existente în baza grafică de date OCPI C, pentru imobilul având număr cadastral 11761, situat în comuna X, proprietatea reclamantului, și a imobilului cu număr cadastral 14974 situat în Y, proprietatea pârâtei ZN, repoziționarea imobilelor în funcție de situația din teren, conform actelor de proprietate, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că părțile din cauză dețin în proprietate teren învecinat și, datorită erorilor de cadastru care s-au perpetuat de-a lungul timpului, au apărut conflicte privind granița, conflicte care au la bază o întocmire greșită a schițelor cadastrale ce urmează a fi rectificate.

Reclamantul a menționat că documentația cu numărul cadastral 14974, aferentă terenului pârâtei, a fost întocmită în mod greșit, fiind translatată spre proprietatea reclamantului, cu aproximativ 2 m, nerespectând limita proprietății, creându-se astfel o graniță virtuală între proprietatea sa și a pârâtei.

De asemenea, a precizat că, datorită erorilor conținute în documentațiile cadastrale cu nr. 11761, aferente proprietății reclamantului, și cea a pârâtei, a rezultat o corespondență greșită între documentațiile cadastrale și realitatea din teren, situația care a generat confuzii prin depășirea (în mod virtual, în baza grafică de date a OCPI) a limitelor imobilelor stabilite de gardurile existente în teren, printr-o nouă limită virtuală generată de aceste erori care au dus la mărirea în mod nepermis a terenului deținut de pârâtă și micșorarea terenului deținut de reclamant.

În drept, au fost invocate dispozițiile pct. 4.2.3.6 din Ordinul nr. 700/2004 și ale art. 116 din același Ordin.

În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu expertiza topografică.

Cererea a fost legal timbrată.

Pârâta ZN a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii motivat de faptul că, față de temeiul de drept invocat, actul normativ reglementează o procedură de soluționare a acestei probleme, procedură care nu a fost urmată de către reclamant.

Pârâta a precizat că reclamantul, în calitate de persoană interesată, trebuia să solicite persoanei autorizate să întocmească documentația de repoziționare sau la cererea oficiului teritorial, respectiv de către inspector, din oficiu, în baza referatului întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef, pârâta putând-și exprima sau nu acordul, ulterior fiind emis un referat de constatare ce urma a fi înregistrat în vederea emiterii încheierii de carte funciară care se comunică părților, aceasta putând fi atacată cu plângere.

Cu privire la fondul cauzei, pârâta a arătat că cele două imobile nu se suprapun, iar, în litigiul dintre părți, s-au efectuat mai multe expertize, constatându-se că reclamantul trebuie să revină pe poziția corectă, rezultând un aliniament stradal corespunzător cu aliniamentul practicat de vecinul său din partea de est.

În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Pârâtul OCPIC a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că acesta nu intervine în vederea realizării unor drepturi proprii, ci în exercițiul unor atribuții care i-au fost conferite de lege, tocmai pentru respectarea legalității.

A mai arătat că Oficiul are doar obligația legală de recepție a documentațiilor cadastrale depuse de titularii drepturilor reale sau mandatarii acestora.

Cu privire la fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca nefondată întrucât, în urma verificărilor efectuate în baza de date computerizată, imobilul aflat în proprietatea reclamantului și cel aflat în proprietatea pârâtei nu sunt afectate de erori de înregistrare în planul cadastral digital, care să necesite eliminarea golurilor și suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, prin repoziționare.

De asemenea, a mai indicat că, în cauză, nu este incidentă situația unei rectificări a erorii de înregistrare, fiind aplicabile dispozițiile art. 95 alin. 1 din Ordinul Directorului General al ANCPI pentru aprobarea regulamentului privind avizarea, recepția și înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară nr. 700/2014, referitor la actualizarea oricăror informații textuale și grafice ale imobilului.

În dovedire, au fost atașate înscrisuri.

Analizând cererea formulată, prin prisma excepțiilor invocate, instanța de fond a reținut următoarele:

În temeiul art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra excepțiilor invocate prin întâmpinări, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPIC și excepția inadmisibilității cererii.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPIC, conform art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală pasivă rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

În cauza de față, instanța de fond a reținut că se justifică calitatea procesuală pasivă a pârâtului OCPIC tocmai în considerarea atribuțiilor sale privind recepția și înregistrarea documentațiilor cadastrale.

Așa cum reiese din motivele invocate de reclamant, acesta a precizat că limita virtuală greșită dintre proprietățile reclamantului și a pârâtei ZN s-ar datora erorilor din cele două documentații cadastrale, așa cum au fost acestea recepționate de către pârâtul OCPIC, astfel încât o eventuală rectificare a erorilor de înregistrare și repoziționare a celor imobile ar trebuie efectuată de către acest pârât, în temeiul atribuțiilor sale legale.

Pentru aceste motive, instanța de fond a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPIC.

În legătură cu excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta ZN prin întâmpinare, prima instanță a reținut incidența următoarelor dispoziții din Capitolul IV intitulat "Procedura de înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară"; al Ordinului nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară:

Art. 95 (din subcapitolul 2: 4.2. Soluționarea cererilor pe flux integrat cadastru - carte funciară, secțiunea 3: 4.2.3. Înscrierea actualizării informațiilor tehnice, subsecțiunea 0):

(1)Documentația cadastrală de actualizare informații tehnice este documentația prin care se realizează actualizarea oricăror informații textuale și grafice ale imobilului înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și poate fi realizată prin una sau mai multe operațiuni de: înscriere/radiere construcții, modificare limită de imobil, modificare suprafață, actualizare categorii de folosință/destinații, repoziționare, descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate pentru o parte din imobil și actualizarea oricăror informații tehnice cu privire la imobil.

(2)Prin cererea de actualizare informații tehnice pot fi efectuate simultan toate operațiunile enumerate mai sus.

(3)Cu ocazia soluționării cererilor de actualizare informații tehnice în cărțile funciare în care s-a înscris atât suprafața rezultată din măsurători cât și suprafața din act, se va păstra doar suprafața din măsurători.

(3¹)Cu ocazia soluționării cererilor de actualizare informații tehnice în cărțile funciare în care s-a înscris atât suprafața rezultată din măsurători cât și suprafața din act, se va păstra doar suprafața din măsurători în baza declarației autentice de voință.

Dispoziții incidente din același capitol, subsecțiunea 6: 4.2.3.6 - Documentație de rectificare a erorii de înregistrare în planul cadastral digital. Suprapunerea virtuală. Suprapunerea reală:

Art. 113 (1)Rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital, eliminarea golurilor și suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, se realizează prin repoziționare.

(2)Repoziționarea este operațiunea de rectificare a coordonatelor imobilului poziționat greșit în planul cadastral care se efectuează prin rotație, translație sau modificarea geometriei anterior recepționate, fără acordul proprietarului.

(3)Modificarea geometriei poate duce la modificarea suprafeței imobilului cu un procent de până la +/- 2% din suprafața măsurată înscrisă în cartea funciară.

(4) Documentația de repoziționare se întocmește de către persoana autorizată la cererea persoanelor interesate sau la cererea oficiului teritorial, respectiv de către inspector, din oficiu, în baza referatului întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef.

Art. 114 (1)Documentația de repoziționare la cerere conține: a) borderoul; b)cererea de recepție și înscriere;c)inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate; d) calculul analitic al suprafețelor;e)memoriul tehnic care va conține și date cu privire la necesitatea repoziționării; f) copia planului de amplasament și delimitare a imobilului recepționat anterior; g)planul de amplasament și delimitare a imobilului; h)fișierul .cpxml. (2)Documentația de repoziționare din oficiu conține referatul de constatare întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef și fișierul .cpxml și se realizează de către inspector, în cazul în care imobilul este situat în intravilan și este împrejmuit sau în cazul în care imobilul este situat în extravilan și există plan parcelar recepționat. (3) Prin documentația cadastrală ce conține piesele indicate la alin. (1), cu ocazia repoziționării se vor putea rectifica și erori cum ar fi:

- erori cu privire la adresa unde este situat imobilul, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, UI, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producție, vecinătățile imobilului, fără afectarea amplasamentului;

- erori ale suprafețelor parcelelor componente ale imobilului, fără a afecta suprafața totală a imobilului, precum și suprafața utilă a încăperilor componente ale UI-ului, fără modificarea suprafeței utile totale;

- alte erori cu privire la identificarea cadastrală a imobilului, fără afectarea amplasamentului și a suprafeței totale.

(4)În situația în care nu este necesară repoziționarea, erorile cu privire la adresa unde este situat imobilul, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producție, vecinătățile imobilului, fără afectarea amplasamentului, se efectuează de către oficiul teritorial fără întocmirea unei documentații cadastrale.

(4¹)În situația în care nu este necesară repoziționarea, erorile cu privire la adresa unde este situat imobilul, respectiv stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament, sector, UAT, tarla, parcelă, unitate amenajistică/unitate de producție, vecinătățile imobilului, fără afectarea amplasamentului, se efectuează de către inspectorul de cadastru, cu actualizarea fișierului.cpxml aflat în baza de date a oficiului teritorial.

(5)Rectificarea erorii de înregistrare a unui imobil în planul cadastral digital, prin repoziționare, se poate realiza și în cazul în care pentru acel imobil nu s-a deschis carte funciară.

Art. 115 (1)Dacă la recepția documentațiilor cadastrale sau la actualizarea bazei de date grafice se constată că în planul cadastral în format digital, sunt imobile reprezentate cu suprapunere totală sau parțială, inspectorul poate convoca persoanele autorizate care au executat documentațiile, pentru verificarea la teren și stabilirea tipului de suprapunere, reală sau virtuală.

(2)Persoanele autorizate au obligația să se prezinte la sediul oficiului teritorial la data și ora convocării. Persoanele autorizate care, din motive obiective, nu pot fi prezente la data convocării la oficiul teritorial vor comunica în scris, motivat, imposibilitatea de prezentare cu cel puțin două zile înainte de data stabilită pentru întâlnire, în vederea reprogramării întâlnirii.

Art. 116 (1)Suprapunerea virtuală există doar în baza de date grafică a oficiului teritorial, imobilul nefiind afectat de suprapunere în teren și este generată de erori de măsurare, prelucrare a datelor și integrare în baza de date.

(2)Suprapunerea virtuală se soluționează prin operațiunea de repoziționare.

(3)Dacă documentația de repoziționare nu este realizată de către persoana autorizată în termenul stabilit de inspector, din motive nejustificate, aceasta este sancționată conform prezentului regulament.

(4)Dacă rectificarea coordonatelor imobilului implică modificarea suprafeței cu un procent care depășește +/- 2%, persoana autorizată întocmește documentația de actualizare informații tehnice.

(5)Dacă la întocmirea documentației de actualizare informații tehnice, proprietarul imobilului poziționat greșit refuză să își exprime acordul sau nu este găsit, persoana autorizată dă o declarație cu privire la aceste aspecte, în termenul stabilit de inspector. În baza declarației persoanei autorizate și a referatului de constatare întocmit de inspector, aprobat de inginerul șef, inspectorul completează fișierul .cpxml din baza de date cu precizarea, la rubrica Mențiuni, "Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă și localizare corectă". Această mențiune se va face și pe planul de amplasament și delimitare din arhiva oficiului teritorial și nu constituie piedică la recepția altei documentații cadastrale poziționate corect.

(6)Referatul de constatare descrie suprapunerea virtuală, se înregistrează în registrul general de intrare, are anexate documentele menționate anterior și se transmite serviciului de publicitate imobiliară în vederea emiterii încheierii de carte funciară, care se comunică părților.

Art. 117. Suprapunerea reală este suprapunerea efectivă în teren datorată existenței mai multor acte juridice diferite pentru același amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării. Suprapunerea reală se soluționează pe cale amiabilă prin documentații cadastrale sau de către instanțele de judecată.

În temeiul art. 907 C.civ., când o înscriere făcută în carte funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

Art. 908 alin. 1 C.civ. prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:

1.înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;

2.dreptul înscris a fost greșit calificat;

3.nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4.înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.

În cauza de față, instanța reține că excepția inadmisibilității cererii este întemeiată pentru următoarele motive:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat să se dispună rectificarea erorii de înregistrate în planul cadastral digital prin eliminarea suprapunerilor virtuale existente în baza grafică de date OCPI C, cu referire la imobilul proprietatea sa și cel aflat în proprietatea pârâtei ZN, precum și repoziționarea imobilelor în funcție de situația din teren, conform actelor de proprietate.

Prin urmare, reclamantul a invocat existența unei suprapuneri virtuale, în baza grafică de date OCPI C, suprapunere care a generat conflicte între părți.

Temeiul juridic invocat de reclamant estre reprezentat de dispozițiile punctului 4.2.3.6 din Ordinul nr. 700/2014.

Față de acest temei juridic, instanța de fond a reținut că prezenta cerere este inadmisibilă în condițiile în care aceste dispoziții legale prevăd procedura care trebuie urmată în cazul în care este necesară repoziționarea ca urmare a constatării unei suprapuneri virtuale între imobile, suprapunerea virtuală fiind definită de dispozițiile art. 116 din Regulament ca existând doar în baza de date grafică a oficiului teritorial, imobilul nefiind afectat de suprapunere în teren și este generată de erori de măsurare, prelucrare a datelor și integrare în baza de date.

Această procedură este una tehnică și are în vedere existența anumitor erori de măsurare, prelucrare a datelor și integrare în baza de date, erori din cadrul documentațiilor cadastrale recepționate de către OCPI C.

În temeiul dispozițiilor citate anterior, repoziționarea are la bază o documentație de repoziționare, care se întocmește de către persoana autorizată la cererea persoanelor interesate sau la cererea oficiului teritorial, respectiv de către inspector, din oficiu, în baza referatului întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef.

În continuare, în măsura în care s-ar constata o suprapunere, inspectorul poate convoca persoanele autorizate care au executat documentațiile, pentru verificarea la teren și stabilirea tipului de suprapunere, reală sau virtuală.

Ulterior, dacă documentația de repoziționare este realizată de către persoana autorizată, aceasta întocmește și documentația de actualizare a informațiilor tehnice. Etapa finală constă în întocmirea unui referat de constatare care descrie suprapunerea virtuală, se înregistrează în registrul general de intrare și se transmite serviciului de publicitate imobiliară în vederea emiterii încheierii de carte funciară, care se comunică părților, acestea din urmă având astfel posibilitatea de a contesta încheierea în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 7/1996.

Instanța a reținut astfel că reclamantul trebuie să urmeze procedura tehnică descrisă de dispozițiile legale invocate ca temei juridic al cererii, față de aceste dispoziții speciale, operațiunea de repoziționare solicitată prin cerere neputându-se efectua prin dispoziția instanței de judecată în temeiul unei expertize topografice, așa cum a solicitat reclamantul prin cerere, ci prin actualizarea documentațiilor cadastrale, desigur în măsura în care este temeinică cererea reclamantului.

Prima instanță a mai avut în vedere că, în temeiul art. 22 alin. 4 C.proc.civ., prezenta cerere nu poate fi calificată ca fiind o cerere de rectificare a înscrierilor în carte funciară, față de dispozițiile art. 907 și 908 C.civ. care prevăd situațiile în care poate interveni o astfel de rectificare, prezenta solicitare a reclamantului neîncadrându-se printre acestea.

Pentru toate aceste considerente, instanța a admis excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta ZN prin întâmpinare, și, pe cale de consecință, a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul PND în contradictoriu cu pârâții ZN și OCPIC.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel reclamantul PND, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:

Instanța de fond a apreciat greșit că reclamantul ar fi trebuit sa urmeze procedura tehnica prevăzuta in dispozițiile legale redate în considerente din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară si fata de aceste dispoziții speciale, operațiunea de poziționare nu se poate efectua prin dispoziția instanței de judecata in temeiul unei expertize topografice, ci prin actualizarea documentațiilor cadastrale.

Apelantul susține că, aceasta soluție paralizează judecata cauzei pe fond si reprezintă un real refuz de a judeca cererea, in condițiile in care, chiar daca in conformitate cu art. 113 alin (4) documentația de repoziționare se întocmește de către o persoana autorizata la cererea persoanelor interesate sau la cererea oficiului teritorial , textul de lege nu poate înlătura dreptul pârtilor nemulțumite de a se adresa instanțelor de judecata.

Aceasta pentru ca, în opinia apelantului, intr-o procedura contencioasa, situația tehnica poate sa primească si o soluție juridica, cu atât mai mult cu cat instituția in care se perpetuează greșeala (OCPI), nu ar putea avea același grad de obiectivitate, ca si o instanța de judecata, de vreme ce intr-o procedura administrativă vor fi implicați aceeași inspectori care au întocmit deja niște schițe greșite, cu consecințe grave pentru deținătorii de imobile, aceștia fiind puși in situația de a suferi pierderi din proprietate, lucru ce nu poate fi acceptat.

Apelantul reclamant apreciază că, aceasta procedura tehnică, pașnica, se poate realiza in condițiile in care părțile nu au ajuns la un diferend ori, in speța, părțile se afla in litigiu (revendicare), reclamantul fiind nevoit sa reglementeze aceasta situație tot printr-un proces, în cadrul căruia s-a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care a fost obligat să cedeze pârâtei o parte din teren.

Mai mult decât atât, susține că, procedura de soluționare pe care o indica alin. (4) al art. 113 nu reprezintă o procedura prealabila obligatorie in sensul art. 193 NCPC, de natura sa atragă inadmisibilitatea acțiunii in cazul in care nu este parcursă.

De asemenea, aceasta procedura nu este una administrativa sau administrativ-jurisdicționala obligatorie, iar o alta interpretare nu ar face decât sa obstrucționeze accesul liber la justiție intr-un caz in care parcurgerea procedurii administrative nu este obligatorie.

Apelantul reclamant reia în cuprinsul cererii de apel istoricul dobândirii imobilelor învecinate susținând că, erorile de înregistrare a documentațiilor cadastrale în baza de date a O.C.P.I C se datorează pârâtei care, prin refacerea schiței cadastrale in vederea alipirii a doua loturi, cumpărate succesiv, a determinat translatarea cu 2 m peste proprietatea sa , creându-se astfel o granița virtuala intre proprietatea lui si cea a paratei ZN, diferita de granița reala.

Se arată că, erorile de poziționare a schițelor cadastrale înregistrate cu nr: 11761 {proprietatea PND) si cea cu nr cadastral 14974 (proprietatea ZN) au generat o corespondenta greșita intre documentațiile cadastrale si realitatea din teren, situație care a făcut ca schițele înregistrate la OCPI sa aibă o poziționare greșita fata de situația din teren, știut fiind ca schița cadastrala trebuie sa se suprapună perfect peste parcela din teren, lucru care in cauza nu este respectat.

Apelantul concluzionează că, partea are facultatea de a alege intre a formula o cerere la OCPI pentru rezolvarea situației sau de a chema in judecata părțile implicate în înregistrarea incorecta a datelor, cu scopul de a obține o hotărâre judecătoreasca care sa se impună cu autoritate fata de toate părțile in urma in tocmirii unor expertize topografice care sa reflecte in mod corect poziționarea terenurilor. Intenția legiuitorului nu a fost să înlăture de la judecată contencioasă refacerea schițelor cadastrale și repoziționarea lor, ci a reglementat o procedură mai simplă pentru cazurile în care drepturile părților nu devin litigioase.

În apărare, intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul întâmpinării susține, în esență, că reclamantul nu are deschisa calea unei acțiuni civile prin care instanța de judecata sa se substituie O.C.P.I. in procedura de rectificare a erorilor de înregistrare in planul cadastral digital prin eliminarea suprapunerilor virtuale existente in baza grafica de date a OCPI Constanta, astfel încât în mod legal instanța de fond a admis excepția de inadmisibilitate.

Pe de alta parte, demersul reclamantului este lipsit de finalitate in condițiile in care prin sentința civila nr. 13821/18.12.2014 pronunțata de Judecătoria Constanta rămasa definitiva prin respingerea apelului s-a admis acțiunea in revendicare si s-a dispus obligarea paratului sa lase in deplina proprietate si posesie terenul in suprafața de 30 mp, situat in localitatea X. lot 2 . județul Constanta, astfel cum acesta a fost identificat prin expertiza efectuata in cauza de carte domnul expert Iordache Ilie.

Nu s-au administrat probe noi în calea de atac.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate prin prisma criticilor formulate, instanța reține:

Apelul nu este fondat, urmând a fi respins prin luarea în considerare a următoarelor argumente:

Reclamantul a investit instanța cu o cerere contencioasă având ca obiect obligarea pârâților la rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital prin eliminarea suprapunerilor virtuale existente în baza grafică de date OCPI C, pentru imobilul având număr cadastral 11761, situat în comuna X, proprietatea reclamantului, și a imobilului cu număr cadastral 14974 situat în Y, proprietatea pârâtei ZN, repoziționarea imobilelor în funcție de situația din teren, conform actelor de proprietate, cu cheltuieli de judecată.

Prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile Ordinului nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară - Capitolul IV intitulat "Procedura de înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară";, iar soluția de respingere a cererii, ca inadmisibilă, nu reprezintă un refuz de judecată și nici nu încalcă dreptului de acces la justiție al reclamantului, astfel cum este criticată prin cererea de apel.

Potrivit art.30 NCPC, se poate adresa instanței oricine are o pretenție împotriva altei persoane, de esența procesului civil clasic fiind contradictorialitatea intereselor părților.

De asemenea, potrivit art.527 NCPC sunt de competența instanțelor judecătorești cererile necontencioase, în măsura în care pentru soluționarea lor este nevoie de mijlocirea instanței.

În speță, reclamantul a optat pentru o procedură contencioasă în contradictoriu cu pârâții ZN. Și O.C.P.I. C, invocând o suprapunere virtuală a unui imobil intabulat pe numele său, cu imobilul învecinat al pârâtei ZN, care, în opinia sa a generat mai multe litigii legate de întinderea și granița ce desparte cele două proprietăți.

În mod just a reținut prima instanță că procedura de repoziționare a unui imobil în caz de suprapunere virtuală este reglementată la data formulării prezentei cereri prin Ordinul ANCPI nr.700/2014 la art.113-118.

Astfel, se observă din analiza acestor dispoziții legale că procedura de repoziționare în cazul constatării unei suprapuneri virtuale, respectiv cea existentă în baza de date grafică a oficiului teritorial, generată de erori de măsurare și prelucrare a datelor, este una necontencioasă, ce se desfășoară cu mijlocirea consilierului de cadastru și se notează din oficiu în cartea funciară.

Prin urmare, numai cazurile de suprapunere reală, respectiv suprapunerea efectivă în teren datorată existenței mai multor acte juridice diferite pentru același amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării, necesită intervenția instanței, punând în discuție drepturi subiective ale părților, în timp ce suprapunerea virtuală, fiind generata de erori de măsurare și prelucrare la întocmirea documentațiilor cadastrale, va fi rezolvată la nivelul organului de specialitate competent cu verificarea documentațiilor, respectiv O.C.P.I. C intervenția instanței nefiind necesară pentru constatarea unei situații de fapt și corectarea unor date tehnice privitoare la imobil.

Din datele dosarului rezultă că, atât reclamantul, cât și pârâta au imobilele intabulate în cartea funciară, fără ca la recepția planurilor de amplasament și delimitare să fi fost constatate suprapuneri.

Pe de altă parte, reclamantul nu a susținut și nici dovedit faptul că, constatând suprapunerea virtuală învederată de acesta, O.C.P.I C ar fi refuzat parcurgerea procedurii de repoziționare reglementată de Ordinul ANCPI menționat.

În acest caz, câtă vreme reclamantul nu pretinde încălcarea unui drept subiectiv civil, ci invocă erori de măsurare și prelucrare a datelor tehnice ale imobilelor, care ar fi condus la o suprapunere virtuală a imobilului intabulat pe numele său cu imobilul pârâtei ZN existentă doar în baza de date, instanța apreciază că cererea este una cu caracter necontencios, care nu necesită însă intervenția instanței, fiind de competența O.C.P.I. astfel cum stabilește art.116 din Ordinul 700/2014.

În raport de cele statuate, în mod corect prima instanță a soluționat cererea prin admiterea excepției inadmisibilității.

Se constată sub același aspect că, nici instituția și nici reclamanții nu au solicitat/sesizat din oficiu cu privire la existența unei suprapuneri virtuale, în vederea repozitionării în cartea funciară a imobilului pârâtei.

În cazul necesității repozitionării imobilelor precum și în cazul constatării existentei unor suprapuneri, legiutorul a stabilit prin Ordinul nr. 700/2014 procedura de soluționare a acestor inadvertențe care presupune printre altele efectuarea unui referat de constatare (art. 113 alin. 3 din Ordinul 700/2014), stabilirea tipului de suprapunere (virtuală sau reală - art. 115 din Ordin) urmând ca, în funcție de tipul de suprapunere să se procedeze în mod diferit. Astfel, în cazul existenței unei suprapuneri virtuale, se întocmește documentația de repoziționare, iar pe baza acesteia se va întocmi încheierea de carte funciară care se va comunica părților. Această repozitionare se poate efectua chiar și în lipsa acordului proprietarului sau când acesta este lipsă. Proprietarul însă are la dispoziție procedura plângerii împotriva încheierii de carte funciară.

În cazul suprapunerii reale, dispozitiile art. 117 din Ordin prevăd că această problemă se soluționează pe cale amiabilă prin documentații cadastrale sau de către instanțele de judecată, însă, de asemenea, este necesar în prealabil emiterea unei încheieri care să conțină mențiunea privind suprapunerea care se comunică părților (art. 117 alin. 3) și care de asemenea este suspusă controlului instanței judecătorești. Mai mult, Ordinul nr. 700/2014 a stabilit la art. 223 și urm. procedura de întocmire și recepție a planurilor parcelare precum și cea care va trebui urmată în cazul este necesar și modificarea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate.

În prezenta cauză, tribunalul constată că nu s-au efectuat demersuri cu privire la repozitionarea proprietăților părților.

Este adevărat că prin modificarea planului parcelar se pot produce anumite suprapuneri ale imobilelor care să necesite repozitionarea lor însă aceste aspecte trebuiesc solutionate conform procedurilor stabilite de lege.

Tribunalul apreciază că respingerea ca inadmisibilă a cererii nu echivalează cu privarea reclamantului de accesul la justiție, prin încălcarea art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului întrucât acest punct de vedere nu poate fi absolutizat.

Art. 6 din Convenție garantează fiecărei persoane "dreptul la un tribunal";, adică dreptul ca o instanță judiciară să soluționeze orice contestație privitoare la drepturile și obligațiile sale civile (cauzele Ad’t Mouhoub contra Franței, Waite at Kenedy contra Germaniei, Prince Hans-Adam II de Lichtenstein contra Germaniei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că acest drept nu este absolut, că este compatibil cu limitări implicite și că statele dispun în această materie de o anumită marjă de apreciere.

Totodată, a arătat că această problemă trebuie examinată într-un context mai larg, și anume acela al obstacolelor sau impedimentelor de drept ori de fapt care ar fi de natură să altereze dreptul la un tribunal chiar în substanța sa.

Faptul că actul normativ - Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară reglementează o procedură administrativă de cercetare și soluționare a cererii reclamantului, nu conduce la privarea de dreptul la un tribunal, pentru că, împotriva încheierii emisă de O.C.P.I în procedura administrativă legea prevede calea de atac a plângerii în instanță, căreia i se conferă o jurisdicție deplină.

În consecință, întrucât persoana îndreptățită are posibilitatea de a supune controlului judecătoresc hotărârea care se ia în cadrul procedurii administrative, este evident că are pe deplin asigurat accesul la justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul reclamant PND, cu domiciliul în X și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat PC, în X, împotriva sentinței civile nr. 2598/02.03.2016 pronunțată de Judecătoria C în dosarul civil nr. 22561/212/2015 având ca obiect rectificare carte funciară, în contradictoriu cu intimații pârâți ZN cu domiciliul în comuna Y, județul C și OCPIC cu sediul în X, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi,16.02.2016.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acţiune în rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital prin eliminarea suprapunerilor virtuale existente în baza grafică de date ocpi. inadmisibilitate, lipsă procedură prealabilă