Acţiune în regres împotriva persoanei responsabile de producerea inundaţiei.
| Comentarii |
|
Judecătoria PAŞCANI Sentinţă civilă nr. 1158 din data de 02.04.2014
Deliberând asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 3233/866 din 24.07.2013 reclamanta SC U A SA a chemat în judecată pe pârâtul VC, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat la plata sumei de 1327,91 lei reprezentând despăgubiri civile și la plata dobânzii legale calculată de la data de 01.11.2011 ( data achitării despăgubirilor) și până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că în data de 08.10.2011 pârâtul prin neglijența sa a produs inundarea apartamentului proprietatea numitului F D situat lângă apartamentul proprietatea pârâtului, eveniment care a provocat pagube apartamentului aparținând asiguratului reclamantei.
În urma producerii evenimentului asigurat, în baza contractului de asigurare nr. ASL 0370588 reclamanta a despăgubit proprietarul apartamentului cu suma de 1327,91 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate, respectiv revopsirea pereților afectați de inundație.
În baza dispozițiilor art. 998, 999 cod civil, pârâtul care prin culpa sa în menținerea în bună stare de funcționare a instalațiilor sanitare situate în apartamentul proprietatea sa a cauzat prejudicii răspunde delictual pentru repararea prejudiciului.
Conform art. 22 din Legea 136/1995 asiguratorul se subrogă în drepturile asiguratului în limita despăgubirilor acordate, fiind astfel în drept să recupereze sumele achitate cu titlu de despăgubiri de la cel vinovat de producerea daunei, motiv pentru care a fost promovată prezenta acțiune.
Mai arată reclamanta că a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, însă pârâtul nu a dat curs notificării.
În drept au fost invocate prevederile art. 998, 999, cod civil din 1894, art. 22 din Legea 136/1995.
În susținerea acțiunii reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii. Arată acesta că reclamanta nu precizează în acțiune în ce constă vinovăția pârâtului, legătura de cauzalitate și nici în concret prejudiciul produs ca urmare a pretinsei sale culpe. Menționează că nu a fost vreodată chemat la vreo constatare în legătură cu vreo inundație produsă la apartamentul asiguratului, nu a semnat vreun înscris și nici nu a fost anunțat despre vreo faptă care să fi dus la inundarea apartamentului asiguratului. Inspectorul de daune al reclamantei a încheiat un proces verbal de constatare în care este consemnată o inundație în apartamentul vecinului F D ca urmare a unei defecțiuni la instalația de apă, dar aceste mențiuni nu sunt reale întrucât pârâtul nu a avut nicio defecțiune la instalația de apă. Nu a fost informat și nici căutat de nimeni pentru a i se aduce la cunoștință acest lucru. În procesul verbal nu este consemnată defecțiunea în cauză și nici care sunt criteriile avute în vedere pentru a se concluziona la care apartament a fost defecțiunea. Devizul de lucrări nu a fost întocmit la fața locului de un organ de specialitate care să ajungă la concluzia că prejudiciul în cauză se ridică al suma plătită asiguratului.
Mai arată pârâtul că este plecat săptămânal în străinătate, dar a desemnat-o pe soția sa care s-a prezentat la sediul reclamantei din Iași la data de 26.07.2013, însă nu a fost luată în seamă de nimeni pe motiv că nu mai este nimic de făcut decât să achite prejudiciul, în caz contrar urmând a fi acționat în judecată. Menționează că în data de 27.07.2013 s-a prezentat la un birou de mediator, însă reclamanta nu s-a prezentat la medierea conflictului.
Pârâtul consideră că nu poate fi antrenată răspunderea sa delictuală întrucât reclamanta nu a făcut dovada culpei sale, iar valoarea despăgubirii nu este cea reală.
Reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare.
Instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri, iar pârâtului proba cu înscrisuri, proba testimonială, expertiză în specialitatea construcții și expertiză în specialitatea instalații.
Au fost audiați martorii R C M și D V D.
În cauză a fost întocmit un raport de expertiză în specialitatea instalații de către expertul Șerbănoiu Adrian Alexandru și un raport de expertiză în specialitatea construcții de către expertul Tomm Traian.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma normelor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Între reclamantă, în calitate de asigurător și numitul F D, în calitate de asigurat s-a încheiat la data de 25.01.2011 un contract de asigurare având ca obiect apartamentul proprietatea celui din urmă.
La data de 19.10.2011 asiguratul s-a adresat reclamantei cu o înștiințare de daună, aducându-i la cunoștință faptul că în data de 08.10.2011 s-a produs evenimentul asigurat, în sensul că apartamentul său a fost inundat de către vecinul său de deasupra, V C. La aceeași dată a fost întocmit un proces verbal de constatare de către un inspector de daune al reclamantei, iar la data de 21.10.2011 asiguratul a solicitat plata sumei de 1327,91 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor necesare, sumă pe care reclamanta a plătit-o asiguratului la data de 01.11.2011 conform extrasului de cont depus la dosar.
Conform art. 22 alin.1 din legea 136/1995 :"; în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei";.
Conform art. 103 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz a săvârșirii lor.
În speță, reclamanta și-a întemeiat acțiunea de față pe răspunderea delictuală pentru fapta proprie, astfel că fapta generatoare de prejudiciu este evenimentul asigurat menționat. Întrucât acest eveniment a avut loc la data de 08.10.2011, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile noului cod civil. Dispozițiile vechiului cod civil reglementează doar raportului contractuale dintre reclamantă și asiguratul său, F D, contractul de asigurare fiind încheiat la data de 25.01.2011, adică înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil.
Potrivit art. 1357 din noul cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale este necesar a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui ce a creat prejudiciul.
Reclamanta pretinde că inundarea apartamentului asigurat s-a produs ca urmare a faptei pârâtului care nu a menținut în bună stare de funcționare instalațiile sanitare situate în apartamentul proprietatea sa.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză expertul Șerbănoiu Adrian Alexandru arată că rețeaua proprie de alimentare cu apă a unui apartament este considerată ca fiind totalitatea țevilor dispuse după apometrul de apă rece din acel apartament. În speță, expertul a constatat la fața locului că pe coloana de apă rece este fixat un teu de ramificație, teul respectiv asigurând ramificația coloanei de apă către apometrul apartamentului pârâtului. Analizând materialul din care este confecționată coloana de apă, expertul a apreciat că această coloană a fost înlocuită între anii 1991-1995 odată cu montarea apometrului. A mai arătat expertul că defecțiunea s-a produs din cauza cedării teului de ramificație ce asigură ramificația coloanei de apă către apartamentul pârâtului, astfel că defecțiunea a avut loc la rețeaua comună de alimentare cu apă. Expertul mai precizează că astfel de evenimente sunt greu de prevăzut, rețeaua comună fiind relativ nouă, iar în lipsa unor documente care să ateste conformitatea materialelor folosite la această rețea se poate afirma că materialele folosite au fost de proastă calitate sau au avut o durată redusă de folosință.
Din probele administrate rezultă că defecțiunea s-a produs la rețeaua comună de alimentare cu apă și nu la rețeaua proprie din apartamentul pârâtului.
Instanța a încuviințat pârâtului și proba cu expertiza în construcții pentru a se stabili și evalua pretinsele degradări cauzate în apartamentul numitului F D, a se stabili valoarea materialelor și a manoperei pentru lucrările necesare și a se stabili dacă lucrările menționate în devizul întocmit ulterior erau lucrări necesare și utile în totalitate și priveau degradările pretinse.
Expertul Tomm Traian desemnat pentru efectuarea acestei lucrări a comunicat instanței că nu poate răspunde la obiectivele stabilite fără a face constatări în apartamentul numitului F D, iar acesta din urmă a refuzat să permită efectuarea constatărilor în lipsa unui reprezentant al reclamantei.
Ca urmare, instanța a pus în vedere reclamantei să acorde sprijinul necesar expertului Tomm Traian pentru efectuarea expertizei.
Expertul a depus la data de 24.02.014 raportul de expertiză în care precizează că a întocmit lucrarea pe baza constatărilor efectuate în apartamentul pârâtului și pe baza probelor existente la dosar deoarece la data convocării nu s-a prezentat nici un reprezentant al reclamantei, iar numitul F D nu a fost găsit la domiciliu. A mai precizat expertul că și în condițiile în care ar fi avut acces în apartamentul numitului F D, ar fi fost foarte greu să tragă concluzii certe cu privire la degradarea elementelor de construcții și finisaje produse de inundație la peste doi ani de la producerea ei și după ce urmările au fost remediate.
Din declarația martorului R C M rezultă că acesta a fost cel care a efectuat lucrările de reparații la țeava care a cedat, martorul fiind cel acre a oprit și alimentarea cu apă la aproximativ un sfert de oră după cedarea țevii. Martorul a precizat că în timp ce se afla în apartamentul pârâtului, a venit acasă soția acestuia care a luat niște prosoape și a mers la vecinul de dedesubt pentru a vedea ce s-a întâmplat și eventual, să ajute la strâns apa, însă s-a întors cu prosoapele uscate.
În acest context, este greu de crezut că apa scursă până la oprirea alimentării cu apă a fost într-o cantitate atât de mare încât înlăturarea urmărilor produse să necesite toate lucrările menționate în cuprinsul devizului estimativ, ca de exemplu, înlocuirea parchetului din hol ( inundația fiind produsă în baie) și desfacerea și refacerea tencuielilor de pe pereți, zugrăveli pe o suprafață de 75 mp.
Coroborând probele administrate în cauză, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada faptului că lucrările de reparații efectuate de pârât au fost necesare pentru a se înlătura consecințele inundației provocate de cedarea țevii de ramificație de la instalația de alimentare cu apă către apartamentul pârâtului, nici a faptului că țeava respectivă a cedat ca urmare a culpei pârâtului. De asemenea, reclamanta nu a asigurat sprijin expertului Tomm Traian, deși i s-a solicitat în mod expres acest lucru și nu a explicat în niciun fel motivul pentru care asiguratul său, F D, a sesizat producerea evenimentului la un interval de 11 zile după producere.
Reclamanta nu a dovedit în niciun fel că la momentul în care asiguratul său i-a adus la cunoștință producerea inundației ar fi contactat în vreun fel pe pârât sau i-ar fi adus la cunoștință faptul că inundarea apartamentului asigurat s-a produs din culpa sa. Mai mult, asiguratul F D susține în cuprinsul înștiințării de daună că evenimentul s-a produs la data de 08.10.2011, însă înștiințarea reclamantei s-a produs abia la data de 19.10.2011. Din probele administrate nu rezultă care a fost motivul pentru care asiguratul a înștiințat-o pe reclamantă despre producerea evenimentului la un interval de timp atât de mare, respectiv 11 zile după producerea acestuia.
La data de 17.10.2011 Asociația de proprietari a emis o adeverință din care rezultă că la data de 08.10.2011 a fost sesizată de către F D că apartamentul acestuia a fost inundat de către vecinul V C. Această adeverință nu dovedește însă decât faptul că numitul F D a făcut o sesizare, nu însă și faptul producerii efective a inundației, neexistând nici un fel de probe din care să rezulte că pârâtul ar fi recunoscut această împrejurare sau că în prezența acestuia persoane specializate ar fi constatat producerea evenimentului respectiv.
Procesul verbal de constatare a fost întocmit de către inspectorul reclamantei la data de 19.1.02011, adică la un interval de 11 zile de la data producerii inundației, fiind posibil ca în acest interval să se fi produs și alte evenimente care să conducă la deteriorarea apartamentului asigurat. Reclamanta nu a explicat în nici un fel motivul pentru care asiguratul său a sesizat-o despre producerea evenimentului la un interval destul de mare de timp după producere.
Față de cele reținute, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada întrunirii cumulative a condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, astfel că acțiunea formulată este neîntemeiată și va fi respinsă.
În baza dispozițiilor art. 453 al. 1 cod proc. civ. instanța va obliga pe reclamantă să plătească pârâtului suma de 2280 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( onorariu de avocat și onorarii de expertiză).
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC U A SA, cu sediul în… în contradictoriu cu pârâtul V C, domiciliat în ...
Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 2280 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Pașcani în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.04.2014.
| ← Obligaţia de a face-punere în posesie pe vechi amplasament în... | Validare poprire – codul de procedură civilă aplicabil,... → |
|---|
