Acţiune în revendicare. Jurisprudență Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi)
Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Decizie nr. 443 din data de 05.03.2018
Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2018:................
Dosar nr. 5102/215/2016
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 443/2018
Ședința publică de la 05 Martie 2018
Completul compus din:
PREȘEDINTE ................
Judecător ...................
Grefier ....................
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantul-pârât ................. împotriva sentinței civile nr. .............., pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ............., în contradictoriu intimații-reclamanți ................, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelantul-pârât ............, reprezentant convențional, avocat ................., în baza împuternicirii avocațiale nr. ................, emisă de Baroul .........., intimatul-reclamant ............., personal și asistat de reprezentant convențional, avocat .........., în baza împuternicirii avocațiale nr. ............., emisă de Baroul .......... și pentru intimata-reclamantă ..........., reprezentant convențional, avocat .............., în baza împuternicirii avocațiale nr. .............., emisă de Baroul ...............
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:
- s-a acordat termen pentru a da posibilitatea părților să încheie tranzacție în cauză.
Avocat ..........., pentru apelantul-pârât .............., învederează că părțile nu au încheiat tranzacție.
Instanța ia act de faptul că nu se poate depune tranzacție la dosar pentru că părțile nu au ajuns la o înțelegere.
Părțile, prin apărători, arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului conform art. 244 Cod procedură civilă, considerându-se lămurită și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocat ..........., pentru apelantul-pârât ................., solicită admiterea apelului pentru motivele invocate în scris. Arată că nu sunt îndeplinite cauzele pentru evicțiune, iar problema legată de contractul de schimb a pornit de la o sentință din anul 1994, când în urma unui partaj succesoral apelantul ............. a primit în totalitate proprietatea, fiind obligat la plata unei sulte. Expertul .........., în acea cauză, a făcut măsurătorile și a găsit o suprafață de 583 mp, exact suprafața ce a făcut obiectul schimbului, suprafața care era îngrădită, la momentul respectiv, iar ulterior expertul .............., care a avut ca obiectiv doar evaluarea terenului și stabilirea sultelor, nu a făcut măsurători, însă dintr-o eroare, în loc să se raporteze la 583 mp s-a raportat la 538 mp. Instanța, la acel moment, nu a observat acest lucru și, deși în considerentele și motivarea hotărârii, se raportează, atunci când îi atribuie lotul, la 583 mp, deci la suprafața corectă, la sfârșit spune că omologhează raportul de expertiză întocmit de expert .......... privind sultele. Evicțiunea a intervenit în anul 2010, nu au avut niciun moment intenția să-i fraudeze pe cei cu care au încheiat contractul de schimb, respectiv pe intimații din prezenta cauză ci au schimbat exact suprafața îngrădită, suprafață care măsura 587 mp, astfel cum au rezultat din măsurătorile efectuate ulterior în momentul vânzării. După 16 ani de la încheierea contractului de schimb s-a ajuns ca intimatul să fie deposedat de o suprafață de teren. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune și concluzii scrise, fără cheltuieli de judecată.
Avocat .........., pentru intimații-reclamanți ..............., solicită respingerea apelului. Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat. Contractul de vânzare-cumpărare nu prezintă o clauză privind renunțarea la răspundere pentru evicțiune din partea unui terț, sunt îndeplinite condițiile privind angajarea răspunderii pentru evicțiune, este vorba de o tulburare de drept. Printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă din 2013 s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului dintre părțile copermutante pentru suprafața de 52 mp pentru o cauză care era anterioară momentului în care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare. Nu ar fi putut să-și dea seama că este vorba de o suprafața mai mică, pentru că potrivit deciziei Tribunalului Dolj, la acea dată, prin care se admite apelul și se schimbă în parte sentința atacată, nu se face nicio referire că s-ar fi modificat acea suprafață de teren, care în considerente se arată că este o suprafață de 583 mp. Consideră că este vorba de o eroare materială de la acea dată, substituindu-se 83 cu 38. Arată că lasă la aprecierea instanței solicitarea de amânare a pronunțării pentru a se depune concluzii scrise.
Instanța apreciază că nu mai este necesar a se amâna pronunțarea în cauză, având în vedere că sunt suficient de ample concluziile părților, astfel că reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. .............., pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții ..........., în contradictoriu cu pârâtul ..........., a fost obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 28893 lei reprezentând contravaloarea terenului in suprafață de 52 mp situat in ............. și a fost obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 2271,6 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru - 1471,6 lei și onorariu expert - 800 lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanța a reținut că, prin contractul de schimb autentificat sub nr. ........ de BNP .........., reclamanții ............. au transmis in proprietate pârâtului ........... apartamentul compus din trei camere și dependințe, situat în ................. In baza aceluiași contract pârâtul ............. a transmis in proprietatea reclamanților imobilul compus din teren în suprafață de 587 mp situat în ............. și casă cu două dormitoare, sufragerie, antreu, bucătărie, baie și beci.
Astfel cum reiese din cuprinsul contractului de schimb autentificat sub nr. .......... de BNP .........., pârâtul ......... a dobândit imobilul transmis reclamanților ........... prin moștenire de la defuncții ............, astfel cum rezultă din decizia civilă nr. ........... a Tribunalului Dolj, definitivă și irevocabilă prin nerecurare, decizie prin care pârâtului ........... i s-a atribuit imobilul situat în .............., compus din casă și terenul aferent în suprafață de 538 mp, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
Urmare a unor neînțelegeri între vecini numitul ............... a formulat acțiune prin care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de schimb autentificat sub nr. ........... de BNP ............ cu motivarea că pârâtul ............ a transmis reclamanților a suprafață de teren pe care nu o avea in proprietate, respectiv suprafața de 587 mp situat în ..........., față de cei 500 mp care ar fi rezultat din acte, actul fiind întocmit prin fraudă la lege.
Prin sentința civila nr. ........... pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. .............. a fost admisa cererea de chemare in judecata formulata in sensul celor mai sus aratate, si in consecinta a fost constatată nulitatea absolută a contractului de schimb autentificat sub nr. ......... de BNP ..........., incheiat intre paratul .......... și parații ........, in ceea ce privește suprafața de 52 mp determinată de conturul punctelor ............, evidențiată in schița anexă nr. ......... la raportul de expertiză efectuat in cauză de expert .............
Împotriva acestei sentințe, numitul ............ a exercitat calea de atac a recursului, ce a fost respinsa de catre Tribunalul Dolj prin decizia civila nr. ..............
La adoptarea acestei solutii, instantele judecatoresti au reținut că prin decizia civilă nr. .............. a Tribunalului Dolj, definitivă și irevocabilă prin nerecurare, pârâtului .............. i s-a atribuit imobilul situat în ..............., compus din casă și terenul aferent în suprafață de 538 mp, identificat prin raportul de expertiză efectuat de expert ........., suprafață inferioară celei vândute de acest parat soților ................
In acest context, instanțele de judecată au reținut că din considerentele deciziei de casare, deși in titlu de proprietate al autorilor paratului .......... se precizează că terenul are o întindere de 500 m.p., parații ............ justifică buna credință în limitele suprafeței atribuite vânzătorului .......... - 538 mp, menționată in decizia civilă nr. ................. a Tribunalului Dolj, cunoscută acestora la momentul încheierii contractului de schimb.
Din raportul de expertiză efectuat in cauză de expert ............ rezultă că din suprafața dobândită de parații ............ prin contractul de schimb autentificat sub nr. ............. și pentru care nu justifică un titlu, o suprafața de 52 m.p., evidențiată in anexa nr. ....... delimitată de punctele .........., cu următoarele dimensiuni și vecinătăți: .......... pe o distanță de 47,73 m se suprapune peste aleea de acces.
Față de problemele de drept dezlegate de instanța de casare și având în vedere probatoriul administrat în cauză, instanța a admis cererea de chemare in judecată formulată de reclamantul ..........., și a constatat nulitatea absolută a contractului de schimb autentificat sub nr. ......... de BNP ............., in ceea ce privește suprafețele achiziționate ilicit prin aceste contracte și in limita vătămării produse reclamantului prin incheierea acestor contracte.
In ceea ce privește legea aplicabilă raportului juridic dedus judecații, instanța a reținut că potrivit art. 2664 din Codul civil din 2009 "prezentul cod întră in vigoare la data care va fi stabilită in legea pentru punerea în aplicare a acestuia", iar potrivit art. VIII Legea nr. 79/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, acesta intră in vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Potrivit art. 6 alin. 5 din Codul civil din 2009 (in continuare Codul civil) "dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor incheiate sau , după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa in vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare".
Având in vedere că data contractului de schimb intervenit intre părți este este ............, instanța reține că legea aplicabilă este Codul civil din 2009.
In drept potrivit art. 1405 cod civil " Schimbul este un contract prin care părțile își dau respectiv un lucru pentru altul" art. 1407 din același act normativ prevede" Daca unul din copermutanți a primit lucrul lui dat în schimb, și în urmă probează ca celălalt contractant nu este proprietar al acelui lucru, nu poate fi constrâns a preda pe cel ce dânsul a promis, ci numai a întoarce pe cel primit".
Instanța a reținut și dispozițiile art. 1408 Cod civil care prevăd " Copermutantul evins de lucrul primit in schimb poate cere daune-interese sau intoarcerea lucrului sau" și pe cele ale art. 1409 din același act normativ potrivit cărora " Toate celelalte reguli prescrise pentru vinzare, se aplica si la contractul de schimb".
Din analiza textelor de lege instanța reține că reglementarea juridică a contractul de schimb se completează cu dispozițiile de la contractul de vânzare-cumpărare in ceea ce privește evicțiunea reprezentate de art. 1337 si urm. din C.civ., care reglementeaza raspunderea vanzatorului pentru evictiune.
Obligația vânzătorului de a asigura cumpărătorului ,,liniștita posesiune a lucrului"; implică nu numai garanția pentru fapta proprie, ci și garanția pentru fapta terților. Astfel, vânzătorul este prezumat a cunoaște situația juridică a lucrului vândut, motiv pentru care este firesc ca el să fie ținut să îl apere pe cumpărător contra terțului.
Efectul declansarii garanției pentru evictiune este reglementat de art. 1341 din C.civ. , iar în speță, obligația de garanție pentru evicțiune revine pârâtului ............, iar pentru a se angaja răspunderea pârâtului din cauza producerii evictiunii, sunt necesare trei conditii si anume:
1). sa existe o tulburare de drept provenind de la un tert, 2). aceasta sa aiba o cauza anterioara vanzarii si 3). tulburarea sa nu fi fost cunoscuta de cumpărător la data încheierii contractului. Dacă el a avut cunoștință de pericolul evicțiunii, înseamnă ca a acceptat riscul si problema răspunderii vânzătorului in caz de realizare a riscului nu se poate pune, contractul dobândind caracter aleatoriu.
Prima condiție pentru angajarea raspunderii pentru evictiune a pârâtului ............ este indeplinita, deoarece linistita posesiune a reclaamnților a fost tulburata prin pierderea dreptului de proprietate asupra unei părți din bunul imobil din litigiu , respectiv cei 52 mp, astfel cum rezulta din sentința civila nr. .......... pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. ...............
Aceasta tulburare a avut o cauza anterioara vânzării, fapt confirmat prin sentința civilă mai sus menționată. Astfel, deși în contractul de schimb a fost menționată suprafața de 587 mp, față de cei 538 mp din acte, instanța a reținut că această suprafața coincidea cu suprafața deținută de parte in fapt și rezultată din măsurători, fiind expres menționat că are lungimea de 47,73 m și lățimea de 12,30 m.
Astfel deși instanțale au reținut că pârâtul ......... nu putea transmite o suprafață pe care nu o avea in proprietate părțile la încheierea contractului de schimb au avut reprezentarea suprafeței deținută de acesta in fapt, respectiv 587 mp.
Or reiese cu claritate că prin constatarea nulității absolute parțială a contractului de schimb autentificat sub nr. ........... de BNP ............. in ceea ce privește suprafața de teren de 52 mp reclamanții ............. ........... au fost pierdut o parte a proprietății.
Cea de-a treia conditie referitoare la necunoasterea de catre reclamanții .............. in calitate de copermutanți a cauzei de evictiune este indeplinita, fapt stabilit cu putere de lucru judecat prin sentința civila nr. ........... pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. ...............prin care s-a stabilit ca reclamanții au fost de buna - credinta la momentul la care a perfectat contractul de schimb pe care l-au invocat in sustinerea cererii.
Asa fiind, prima instanța a constatat ca in speta sunt indeplinite cerintele instituite de prevederile art.1337 din Codul civil sub imperiul caruia s-a nascut raportul juridic supus judecatii, texte de lege a caror interpretare logico- juridic conduce la concluzia ca raspunderea pentru evictiune intervine in speța dedusă judecății , reclamamții pierzând proprietatea asupra suprafețeie de 52 mp situați in ..............
In ceea ce privește intinderea obligatiei de dezdaunare, prima instanță a reținut că, prin raportul de expertiza in specialitatea evaluarea proprietății imobiliare ce a fost administrat ca proba, întocmit de expert .................. în limita specialității expertului, care este amplu si temeinic motivat, s-a stabilit ca valoarea de piata a imobilului din litigiu - suprafața de 52 mp situați in loc. .............., stabilita potrivit standardelor de evaluare la data de ..................., data rămânerii definitive a sentinței civile nr. .......... pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. ............. , este de 6396 Euro.
Judecătoria a apreciat că va acorda suma in lei in considerarea faptului că reprezentantul convențional al reclamanților a solicitat atât in concluziile pe fond cât și in concluziile scrise suma de 28893 exprimată in lei și nu valoarea in euro, iar instanța nu poate trece peste principiul disponibilității părților.
Instanța a constatat culpa procesuală a pârâtului, dovedita prin aceea ca a pierdut procesul, si avand in vedere cererea reclamanților de obligarea la plata cheltuielilor de judecata dovedite prin plata taxei judiciare de timbru - 1471,6 lei și onorariu expert - 800 lei, in temeiul art. 453 C.proc.civ., instanta urmeaza sa oblige pârâtul la plata sumei de 2271,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
In ceea ce privește onorariul de avocat instanța a reținut că la dosar nu s-au depus înscrisuri justificative din care să rezulte cuantumul acesta și plata, motiv pentru care a respins acest capăt de cerere.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul ............., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului, se arată că, în mod greșit, instanța de fond, a reținut faptul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1337 C.civil, dispoziții ce prevăd răspunderea vânzătorului pentru evicțiune, în condițiile în care contractul închetat între apelant și reclamant este un contract de schimb iar în cuprinsul acestui contract, părțile au declarat faptul că începând cu data încheierii prezentului ocntrat respectiv .........., nu mai au nici un fel de pretenții unii asupra celorlalți, renunțând astfel la garanția pentru evicțiune.
În cauza de față, tulburarea provenind de la un terț, nu este anterioară vânzării, respectiv schimbului, ci posterioară, aceasta intervenind abia în anul 2010, în timp ce schimbul a avut loc în anul ..........
Instanța de fond a omis răspunsul la interogatoriu al reclamantului, care a recunoscut faptul că prin contractul de schimb s-a renunțat expres de către ambele părți la garanția contra evicțiunii, la momentul efectuării schimbului, un expert a măsurat lungimea și lățimea terenului, acesta fiind îngrădit pe toate laturile, precum și faptul că nu a fost nici un moment în eroare cu privire la suprafața de teren pe care a primit-o la schimb.
Se mai arată că, în condițiile în care la momentul efectuării schimbului, apelantul deținea o sentință civilă care îi conferea un drept de proprietate asupra unui teren în suprafață de 583 mp., sentință ce nu a fost anulată, și a efectuat schimbul în baza acestei sentințe, iar reclamantul a cunoscut această sentință și, mai mult, au fost făcute și măsurători ale terenului la acel moment, iar posesia nu i-a fost tulburată până în anul 2010, consideră că nu se impune obligarea sa la plata către acesta a sumei de 28.893 lei, reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 52 mp.
Solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată.
Intimații au formulat intâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului arătând ca in mod gresit apelantul susține ca a fost absolvit de evictiune, ci dimpotriva sunt indeplinite conditiile evictiunii.
Se mai arată ca apelantul recunoaste ca le-a instrainat suprafata de 587 mp si că s-a constat nulitatea absoluta partiala a contractului de schimb pentru suprafata de 52 mp, prin ...........pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul ...........
In apel s-au atașat dosarele nr ............. al judecătoriei Craiova, dosarul ............. al Tribunalului Dolj și dosarul ............ al Judecătoriei Craiova pentru observare.
Deliberând asupra apelului, tribunalul constată ca acesta este nefondat, din considerentele ce succed:
Apelantul a susținut că, în mod greșit, instanța de fond, a reținut faptul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1337 C.civil, dispoziții ce prevăd răspunderea vânzătorului pentru evicțiune, în condițiile în care contractul închetat între apelant și reclamant este un contract de schimb, iar în cuprinsul acestuia, părțile au declarat că nu mai au nici un fel de pretenții, renunțând astfel la garanția pentru evicțiune.
Aceasta susținere a apelantului nu poate fi primita întrucât, așa cum a reținut si prima instanță, chiar dacă părtile nu au încheiat un contract de vânzare cumpărare ci unul de schimb, dispozițiile legale aplicabile in cauză sunt cele aplicabile contractului de vânzare-cumpărare, contractul de schimb fiind o varietate a acestuia, in care părțile au dublă calitate, atât de cumpărător cât și de vânzător.
Mai mult, regulile privind obligatiile vânzătorului se aplică, in mod specific, si obligatiilor celor ce înstrăineaza drepturi prin intermediul altor contracte, cu exceptia situatiei in care reglemetarile specifice acelor contarcte nu prevad contariu.
Prin urmare, in contractul de schimb autentificat sub nr. .......... de BNP ............., apelantul are calitatea de vânzător pentru imobilul compus din teren în suprafață de 587 mp situat în ........... și casă cu două dormitoare, sufragerie, antreu, bucătărie, baie și beci, deci ii sunt aplicabile disp art 1336 și 1337 din Codul civil de la 1865, aplicabil in speta fata de data incheierii contractului și față de disp art. 6 alin. 5 din Codul civil din 2009.
Dispozitiile art. 1336 din C. civ. prevăd că ,,vânzatorul răspunde de liniștita posesiune a lucrului și pentru viciile acestuia";, iar disp art. 1337 C. civ. prevăd că vânzătorul ,,răspunde către cumpărător de evicțiune totala sau parțiala a lucrului vândut";.
Garantia pentru evicțiune este datorata de orice vânzător indiferent de natura bunului instrainat intrucât obligatia de a asigura cumpărătorului ,,liniștita posesiune a lucrului"; izvoraste din insasi obligatia principala a vânzatorului de a transfera cumpărătorului dreptul de proprietatea supra bunului vândut si de a i-l pune la dispozitie fiind o prelungire in timp a acestei obligatii .
Fiind in prezenta unei garantii, suntem deci in prezența unei obligatii a cărei incalcare se sancționează , independent de culpa debitorului, adică, în speta, a vânzatorului, și indiferent daca acesta a fost sau nu de buna credință.
In ceea ce privește faptul ca partile ar fi renunta la garantia pentru evictiune, aceasta susținere nu poate fi primita intrucat garantia pentru evictiune functionează in virtuaae legii indiferent daca părțile au făcut sau nu referire la ea in contract, iar renuntarea la pretentii nu se refera la renuntarea la garantia pentru evictiune intructa o astfel de renuntare ar fi trebuit prevazuta expres si atunci instanța ar fi trebuit sa analizeze daca aceasta prevedere expresă are sau nu un caracter licit.
S-a mai susținut de către apelant că tulburarea provine de la un terț și nu este anterioară vânzării, respectiv schimbului, ci posterioară, aceasta intervenind abia în anul 2010, în timp ce schimbul a avut loc în anul 1996.
Nici această suținere a apelantului nu poate fi primită intrucât aceasta tulburare a avut o cauza anterioara vânzării, fapt ce rezultă din sentința civila nr. ......... .............. pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. ............, instanța reținând că apelantul nu putea transmite o suprafață pe care nu o avea in proprietate la încheierea contractului de schimb.
Nulitatea constatata de instanța este o sanctiune ce se aplica unui contract pentru încălcarea normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila, deci este o sanctiune care se raporteza la momentul incheierii actului, cauza de nulitate existând în acest moment chiar daca este constata ulterior.
Apelantul a mai susținut că, în condițiile în care la momentul efectuării schimbului, deținea o sentință civilă care îi conferea un drept de proprietate asupra unui teren în suprafață de 583 mp, sentință ce nu a fost anulată și au fost făcute și măsurători ale terenului, iar posesia nu i-a fost tulburată până în anul 2010, consideră că nu se impune obligarea sa la plata către acesta a sumei de 28.893 lei, reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 52 mp.
Tribunalul reține că, pe de o parte, in sentinta civila mentionata nu se prevedea expres suprafata de 583 mp, iar, pe de lata parte, chiar dacă intimatii nu au fost tulburati in posesie pana in anul 2010, acest fapt nu are relevantă in cauză ci relevantă are faptul că, în urma unei sentine civile irevocabile(sentința civila nr. ............ pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. .............), intimații au fost evinsi pentru suprafata de 52 mp teren, suprafata pentru care apelantul datoreaza garantia pentru evictiune întrucât, așa cum corect a reținut si prima instanță, exista o tulburare de drept (pentru ca la tulburarea de drept se refera evictiunea si nu la tulburarea de posesie), aceasta tulburare, așa cum am arătat mai sus, are o cauza anterioara schimbului, iar apelantul nu a invocat si cu atât mai putin nu a dovedit ca intimații cunoșteau cauza de evictiune la momentul la care s-a efectuat schimbul.
De altfel, pe acest aspect, prima instanță a reținut că exista putere de lucru judecat, ce rezultă din sentința civila nr. .......... pronunțată de Judecătoria Craiova in dosarul nr. .............. prin care s-a stabilit ca intimații au fost de bună-credinta la momentul la care a perfectat contractul de schimb pe care l-au invocat in sustinerea , aspect necontrazis de apelant prin motivele de apel formulate.
Ca urmare a argumentelor expuse, in temeiul art 480 alin 1 Cpc, Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Întrucât apelantul este parte care a căzut în pretenții, in temeiul art 453 Cpc, raportat la art 451 Cpc si art 482 Cpc, acesta va fi obligat să plătească intimaților suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel, respectiv onorariu de avocat, conform chitanței depuse la dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge apelul formulat de apelantul-pârât ............. împotriva sentinței civile nr. .........., pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ............, în contradictoriu cu intimații-reclamanți .............., ca nefondat.
Obligă apelantul să le plătească intimaților suma de 1000 lei reprezentând, cheltuieli de judecată în apel (onorariu de avocat).
Cu recurs, în termen de 30 zile de la comunicare, recurs care se va depune la Tribunalul Dolj.
Pronunțată în ședința publică de la ................
← Pretenţii - admite apelul. Jurisprudență Chemare în... | Acţiune revocatorie contract de donaţie art. 1562-1565 c.civ.... → |
---|