Acţiune posesorie
| Comentarii |
|
Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI Sentinţă civilă nr. 101 din data de 28.04.2015
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI
JUDEȚUL COVASNA
Dosar nr. (…)
SENTINȚA CIVILĂ NR.101
Ședința publică de la 28 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE : (…)
GREFIER : (…)
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamant (...) și pe pârâtul (...), având ca obiect "acțiune posesorie";.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterea fondului cauzei și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 07.04.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.11.2014 sub dosar nr. (…) reclamantul (...) a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul (...) ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului să-i respecte pașnica folosință a terenului localizat in vecinătatea - în spatele si în lateralul - imobilului construcție - situat în (…); cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată că reclamantul este proprietar în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (…)/02.04.2008 la BNP (...), asupra casei si anexelor aflate in (…) precum și a terenului învecinat, iar casa pârâtului aflată la nr. (…) se află în imediata vecinătate a terenului folosit de acesta.
Se mai arată că acest teren, vândut reclamantului de tatăl său a fost folosit neîntrerupt
atât înainte de perfectarea vânzării-cumpărării, dar si după acest moment, fiind singura persoană care a folosit respectivul teren, exercitând o posesie utilă si neviciată de-a lungul anilor, iar in primăvara anului 2014 a decis să-1 îngrădească pentru a nu afecta alte parcele alăturate pentru că intenționa să pășuneze cu animalele ce le deținea in gospodărie.
In luna aprilie a anului 2014, pârâtul a intrat pe terenul ce-îi aparține, a distrus firul împrejmuitor, a rupt în acest sens stâlpii ce susțineau acest gard si a tăiat în bucăți toate semnele de delimitare a parcelei de teren, a început să pășuneze cu oile sale pe terenul său, în acest fel distrugând pășunea.
De asemenea paratul a săpat un șanț pe teren în care a început sa deverseze dejecțiile de la baia sa proprie, iar atunci când a încercat să discute amiabil cu pârâtul și să găsească o cale de înțelegere pentru a evita un eventual litigiu în instanță, reacția acestuia a fost violentă, fiind amenințat cu moartea dacă va mai continua să folosească de terenul în cauză , cu motivarea că el este proprietarul parcelei de teren, deși in realitate nu deține nici un act de proprietate.
Se mai arată că reclamantul a formulat si plângere penala împotriva paratului pentru tulburare de posesie si amenințare întrucât relațiile deveniseră tot mai tensionate, urmate de amenințări si injurii grave, însă organele de cercetare penala nu au putut soluționa problema
motivat de împrejurarea ca pârâtul afirmă ca este proprietarul acestui teren deși nu deține acte pentru a putea justifica aceasta calitate.
In urma cu două săptămâni a observat ca pârâtul a împrejmuit terenul cu materialele sale și a dat drumul animalelor (vaci) să pășuneze fâneața împiedicându-l astfel, din nou, să o mai poată folosi în vreun fel .
Cererea a fost motivată în drept invocându-se dispozițiile art.949,950,951 cod civil și art. 194 Cod procedură civilă și a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 75 lei (f.22).
S-au anexat cererii următoarele înscrisuri: împuternicire avocațială (f.7), adeverința nr.4432/11.11.2014 (f.8), plângere din 10.04.2014 (f.9), act de înțelegere (f.10), contract de vânzare cumpărare (f.11-12), fotografii (. 13-15), plan de amplasament (f.16-17).
La data de 12.01.2015 pârâtul a depus întâmpinare (f. 25-28) solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, arătând că reclamantul nu indică suprafața folosință de acesta a cărei folosință ar fi tulburat-o, precum și faptul că tatăl lor a transmis ca zestre pârâtului terenurile de 0,39 ha situat în Nada și 0,15 ha situat în grădină, terenul asigurând ambelor părți drum de ieșire al animalelor de pe teren către pășunat, astfel încât nu este adevărat că reclamantul a folosit acest teren, care nu s-a regăsit în posesia acestuia și nici nu l-a împrejmuit.
Se mai arată că există un șanț pe teren nu în scopul deversării dejecțiilor, ci pentru a asigura o bună vecinătate și că acțiunea formulată de reclamant nu întrunește dispozițiile legale, nefolosind acest imobil, incertitudinea dreptului său de folosință asupra terenului reieșind din imposibilitatea indicării suprafeței încălcate de acesta.
S-au anexat întâmpinării următoarele înscrisuri: acțiune civilă înregistrată la 09.07.2014 (f. 30- 37), adeverința nr.147/17.01.2014 (f.38), adeverința nr.4407/23.12.2014 (f. 39-40), adeverința nr.4301/10.12.2013 (f. 41), rezoluție Parchet nr. (…)/P/2013 din 28.01.2014 (f. 42-43), certificat de atestare fiscală (f.44).
La termenul de judecată din 24.02.2015 instanța a încuviințat în baza art.258 Cod procedură civilă pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului și proba testimonială cu martorul (...), iar pentru pârât proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu reclamantului și proba testimonială cu martorul (...).
La termenul de judecată din 10.03.2015 instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriu, răspunsurile părților fiind consemnate la filele 55-59 din dosar, s-au audiat martorii (...) și (...), ale căror depoziții s-au consemnat la filele 60-61 din dosar și a încuviințat proba privind cercetarea la fața locului, efectuată la data de 19.03.2015, conform procesului verbal de la filele 64-65).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (…)/02.04.2008 de către BNP (...) (f. 11- 12) reclamantul (...) a cumpărat de la tatăl său (...) ( în prezent decedat) nuda proprietate cu privire la următoarele imobile: casă, grajd, anexe gospodărești, curte și teren aferent în suprafață de 500 mp., suprafața de 9300 mp teren agricol din care 4300 mp. fâneață și 5000 mp. arabil situat în grădina casei și suprafața de 4800 mp. teren fâneață situat în punctul numit "Nada";.
Din mențiunile adeverințelor nr.4407/23.12.2014 (f. 39-40) și nr.4301/10.12.2013 (f. 41) emise de Primăria Comunei Barcani rezultă că în anul 1991 numitul (...) a dat cu titlu de zestre pârâtului (…) suprafața de 0,39 ha fâneață în punctul numit "la Nadă"; și 0,15 ha fâneață în punctul numit " În grădină";, fiind înregistrate în anul 1994 în registrul agricol pe numele acestuia din urmă, care ulterior în anul 1997 a construit o casă pe acest teren.
Cu ocazia cercetării locale efectuate în data de 19.03.2015, conform procesului verbal de la filele 64-65 din dosar, instanța a constatat că terenul folosit de reclamant care corespunde suprafeței de 9300 mp. menționată în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu tatăl său, este îngrădit pe trei laturi: stânga, dreapta, spate, nefiind îngrădit în partea din față pe lungimea terenului, unde se învecinează cu terenul folosit de pârât care doar pe latura din stânga este îngrădit cu pari din lemn și sârmă ghimpată și pe care se află edificate o casă, un grad și un fânar, lipit de grajd aflându-se o magazie de lemne și un grajd pentru oi, în spatele cărora sunt plantați pomi și care potrivit susținerilor pârâtului reprezintă limita de hotar naturală.
S-a mai constatat că după linia pomilor terenul are o pantă, iar părțile au prezentat fiecare o altă variantă cu privire la limita de hotar, astfel reclamantul a susținut că de la grajdul zidit al pârâtului limita de hotar este de 4 metri, în timp ce pârâtul a susținut că este de aproximativ 12 metri de la zid, indicând în sprijinul afirmațiilor sale rădăcinile a doi arbori care reprezentau limita naturală pe partea din dreapta a terenului.
În ceea ce privește limita de hotar naturală dată de pomii existenți, părțile au arătat că anterior exista un gard, prezentând variante diferite cu privire la desființarea gardului, astfel reclamantul a susținut că în primăvara anului 2014 pârâtul l-a desființat, în timp ce acesta din urmă a arătat că acesta a fost scos în 2010 împreună cu tatăl său.
Cu ocazia administrării interogatoriului (f. 57-59) reclamantul a arătat că pârâtul folosește fără drept o suprafață de 5000 mp., iar acțiunile prin care acesta îi tulbură posesia constă în pășunatul oilor, săparea unui șanț pentru deversarea scurgerilor de la baie, aproximativ 4 metri lungime, a distrus o porțiune de 2 metri din gard pentru a pășuna oile pe terenul său, a distrus firul de curent electric pe care l-a pus la grad în vara anului 2014, a scos parii de la gard care despărțea cele două terenuri în primăvara anului 2014.
Referitor la gardul existent între terenurile părților, având în vedere depoziția martorului (...)(f. 60) din care a rezultat că între cele două terenuri nu a existat niciodată gard, fiecare și-a îngrădit pe celelalte laturi, precum și răspunsurile pârâtului la interogator din care a rezultat că nu exista hotar între cele două terenuri (f. 56), instanța reține cu privire la susținerea reclamantului că pârâtul i-ar fi distrus gardul în primăvara anului 2014 că este doar o afirmație care nu este susținută de nici o probă administrată în cauză.
S-a susținut de către reclamant că pârâtul ar fi tăiat firul de curent electric pe care l-a pus în vara anului 2014, însă instanța a constatat că această împrejurare nu a rezultat din nici o probă administrată în cauză.
Cu privire la săparea de către pârât a unui șanț pentru deversarea scurgerilor, instanța reține din depoziția martorului (...) (f. 61) că pârâtul a făcut un șanț care duce către terenul reclamantului scurgerile de la canalizare, dar între timp acesta a făcut canalizarea astfel încât să nu se mai deverseze pe terenul reclamantului, precum și faptul că la cercetarea locală a constatat că pe porțiunea de teren care se află în pantă, dincolo de grajdul pârâtului, în aproprierea rădăcinilor de copaci, se află un șanț, dar și faptul că acesta din urmă a săpat perpendicular un bazin pe o porțiune de 5 metri pentru a acumula deversările de la grajd întrucât datorită șanțului făcut de reclamant se inundau terenurile alăturate.
Cu privire la grajd s-a arătat de către pârât că acesta a fost construit în urmă cu 5 ani, iar țevile de canalizare au fost făcute în anul 1997 odată cu construcția casei, indicând existența unui bazin de 50 litri săpat în pământ unde se colectează reziduurile menajere și care a fost făcut înainte de ca reclamantul să sape șanțul.
În ceea ce privește pășunatul oilor, instanța reține din depoziția martorului (...) (f. 60) că în toamna anului 2013 reclamantul i-a adus oile martorului întrucât acestea pășunau pe terenul său, știind de la pârât că reclamantul ar fi pus otravă pe teren, iar cu privire la cositul fânului martorul a mai relatat că pârâtul l-a cosit anul trecut și că știa din timpul vieții tatălui părților că terenul de pe care cosește acum pârâtul i-l va da acestuia după moartea sa.
Instanța mai reține că în data de 17.12.2013 reclamantul a formulat împotriva pârâtului o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, iar conform rezoluției nr. (…)/P/2013 din 28.01.2014 (f. 42) s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pârâtul din prezenta cauză, cu motivarea că din actele premergătoare efectuate nu se poate stabili dacă terenul la care se referă plângerea era în posesia făptuitorului sau a persoanei vătămate, lipsind un act de identificare topografică a terenurilor.
De asemenea, se va reține că reclamantul a depus un plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate (f. 53) din care rezultă că între imobilele părților nu există limită de hotar, iar suprafața totală a terenului este de 10368 mp, fără a exista o indicare a suprafeței terenului pârâtului.
Pentru admisibilitatea unei acțiuni posesorii, potrivit dispozițiilor art. 949-951 Cod civil se cer a fi întrunite mai multe condiții, respectiv, să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare, reclamantul să fi posedat terenul cel puțin un an înainte de tulburare sau deposedare, iar posesia să nu fie viciată.
În condițiile în care nu există o identificare topografică a terenurilor părților cu stabilirea limitelor de hotar, instanța nu poate stabili dacă pârâtul a săvârșit acte de tulburare a posesiei reclamantului asupra terenului în suprafață de 5000 mp. indicat de reclamant în răspunsul la interogator, având în vedere și faptul că în timpul vieții tatălui lor și până la sfârșitul anului 2013 între părți nu au existat neînțelegeri cu privire la posesia terenurilor primite de la defunctul lor tată, (...).
Față de aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 949-9512 Cod civil, instanța va respinge cererea formulată de reclamant ca neîntemeiată.
În baza art.453 Cod procedură civilă obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea având ca obiect "acțiune posesorie"; formulată de reclamantul (...), CNP (…), domiciliat în (…), jud. (…) în contradictoriu cu pârâtul (...), CNP (…), domiciliat în (…), jud. (…).
În baza art. 453 Cod procedură civilă obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, iar cererea se va depune la Judecătoria Întorsura Buzăului.
Pronunțată în ședința publică din 28.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
(…) (…)
Red. Jud. (…)
Tehnored. gr.(…)/05.06.2015.
| ← Competenţă teritorială. Jurisprudență Competenţă teritorială | Partaj . Jurisprudență Partaj → |
|---|
