Activitatea de pază desfăşurată de societatea comercială este operaţiune impozabilă din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată, chiar dacă activitatea este efectuată în calitate de autoritate publică. Obligaţia de evidenţiere a TVA şi de virare cătr
Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios administrativ si fiscal Decizie nr. 4527 din data de 01.07.2014
Prin sentința nr. 3065 din data de 18 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Olt, Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 2177/104/2013 s-a admis contestația formulată de reclamanta SC x SRL, în contradictoriu cu pârâta ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt și s-a dispus anularea Deciziei de impunere F-OT 122/15.02.2013, a Raportului de Inspecție Fiscală nr. F-OT 102/15.02.2013 și a Deciziei de soluționare a contestației nr. 155/20.03.2013.
Împotriva sentinței nr. 3065 din data de 18 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Olt, Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 2177/104/2013 a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, recurenta pârâtă a susținut, în esență, că în eronat, instanța de fond a reținut că societatea SC x SRL este asimilată instituțiilor publice conform art. 127 alin. 4 din Legea nr. 571/2003, în sensul ca instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe etc.
A apreciat că în speța de față sunt aplicabile prevederile din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, care la art. 127 alin. (4) prevede și o excepție, precum și pct. 9 și pct. 10 din hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Analizând criticile formulate, în raport de dispozițiile legale aplicabile, Curtea a reținut următoarele:
Cu prioritate, Curtea menționează că în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 1 din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și art. 10 alin. 1 din O.U.G. nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, începând cu 01.08.2013 s-a înființat Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova.
Având în vedere dispozițiile art. 10 alin. 2 și art. 11 alin. 3 O.U.G. nr. 74/2013 și art. 23 alin. 1 din H.G. nr. 520/2013, în toate litigiile în care Direcția Generală a Finanțelor Publice este parte, începând cu data de 01.08.2013 dobândește calitatea procesuală a acesteia Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova.
Ca urmare a acestor dispoziții, pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova a formulat cereri în fața instanței de fond și a declarat recurs împotriva sentinței.
Recurenta pârâtă și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedură civilă, însă pentru a se reține incidența acestui motiv de casare trebuie ca hotărârea atacată să nu cuprindă motivele pe care se întemeiază și inexistența acestora să împiedice exercitarea controlului judiciar, sau să cuprindă motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
În cauză, sentința instanței de fond supusă analizei cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se sprijină soluția pronunțată, astfel că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedură civilă.
Însă, în raport de criticile formulate de recurenta pârâtă, în cauză se impune analizarea soluției pronunțate de către instanța de fond din perspectiva motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Noul Cod de procedură civilă, conform cu care: "Casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material";.
Curtea constată că reclamanta a formulat contestație împotriva Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr. F-OT 122/15.02.2013, emisă în baza raportului de inspecție fiscală nr. F-OT102/15.02.2003 prin care au fost stabilite în sarcina reclamantei obligații bugetare de 253.768 lei reprezentând: TVA - 191.193 lei; dobânzi/majorări de întârziere TVA - 33.896 lei; penalități de întârziere 28.679 lei.
Organele de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Olt, Activitatea de Inspecție Fiscală au efectuat la reclamanta SC x SRL o inspecție fiscală care a cuprins perioada 01.01.2011 - 31.12.2012 și care a avut ca obiectiv verificarea modului de constituire, înregistrare, declarare și virare TVA.
Cu prilejul inspecției fiscale, organele de inspecție au constatat că SC x SRL a realizat la 31.12.2010 o cifră de afaceri de 143.336 lei, conform balanței de verificare și bilanțului contabil întocmite la 31.12.2010, depășind, astfel, plafonul de 35.000 euro (119.000), al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, prevăzut de art. 152 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în vigoare la 31.12.2010.
Având în vedere aceste aspecte, organul fiscal a apreciat că societatea comercială trebuia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la Administrația Finanțelor Publice Slatina în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care a atins sau depășit acest plafon, respectiv 10 ianuarie 2011, prin depunerea declarației de înregistrare fiscală /declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică - cod 010, urmând ca înregistrarea respectivei persoane să fie considerată valabilă începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana impozabilă solicită înregistrarea în cazurile prevăzute la art. 152 alin. 6 și art. 153 alin. 1 lit. b din Codul Fiscal, adică 01.02.2011, conform pct. 66 alin. 1 lit. c din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004.
Intimata reclamantă SC x SRL a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA la AFP Slatina, prin depunerea declarației de înregistrare fiscala/declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică înregistrată sub nr. 212515/12.03.2012, înregistrarea fiind valabilă începând cu 01.04.2012.
Deoarece societatea nu a solicitat înregistrarea ca plătitor de TVA începând cu 01.02.2011 și a solicitat înregistrarea ca plătitor de TVA de la 01.04.2012, organele de inspecție fiscală au procedat la calculul diferenței de TVA, contestată în condițiile art. 152 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și punctul 62 alin. 2 lit. b din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, acte normative în vigoare la 31.12.2010, data când societatea comercială a depășit plafonul prevăzut de art. 152 alin. 1 din același act normativ. Majorările de întârziere au fost calculate în conformitate cu prevederile art. 119 și art. 120 din O.G. 92/2003 republicata, cu modificările si completările ulterioare.
Atât în contestația formulată în procedura prealabilă, cât și în acțiunea în instanță, reclamanta SC x SRL a solicitat să se constate că organele fiscale au efectuat o greșită încadrare a societății în cadrul persoanelor impozabile, prin stabilirea de obligații fiscale de plată în mod nelegal.
Intimata reclamantă a susținut că SC x SRL este asimilată drept instituție publică întrucât în baza actului constitutiv are drept obiect de activitate principal - Activitate de protecție și pază, ce reprezintă activitate desfășurată în interes public fiind astfel scutită de drept de la plata TVA conform art. 127 alin. 4 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal.
În speță, problema de drept care se impune a fi lămurită constă, pe de o parte, în a stabili dacă reclamanta SC x SRL este asimilată drept instituție publică și dacă activitatea de pază reprezintă activitate desfășurată în interes public și este scutită de drept de la plata TVA.
Pe de altă parte, este necesar a se stabili dacă tratarea reclamantei SC x SRL ca persoană neimpozabilă conduce la distorsiuni concurențiale sau ar produce astfel de distorsiuni.
Prin Hotărârea nr. 132 din 23.09.2010 a Consiliului Județean Olt s-a aprobat înființarea unei societăți comerciale cu capital integral românesc, cu acționar unic Serviciul Județean de Pază Olt, având ca obiect prestarea pe bază de contract a serviciilor de pază, intervenție și dispecerat, precum și a serviciilor de ordine și siguranță în incinta arenelor sportive și la manifestările cultural sportive din județul Olt.
Societatea Comercială x S.R.L. a fost înființată prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Serviciului Județean de Pază Olt, cu nr. 1 din 05.10.2010, cu asociat unic fondator Serviciul Județean de Pază Olt, conform art. 2 din hotărâre. Potrivit art. 3 din aceeași hotărâre, s-a aprobat domeniul și activitatea principală a societății - activitate de protecție și gardă, precum și domeniul și activitatea secundară a societății - activități de servicii privind sistemele de securizare, alte forme de învățământ n.c.a.
Societatea reclamantă a fost înființată prin Hotărârea Serviciului Județean de Pază Olt, iar potrivit actului constitutiv al Societății Comerciale, societate cu răspundere limitată, aceasta a fost înființată în condițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Curtea constată că în mod eronat instanța de fond a apreciat că reclamanta este o persoană juridică neimpozabilă, fiind asimilată instituțiilor publice, iar potrivit prevederilor art. 127 alin. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice.
Intimata reclamantă este o societate comercială, cu răspundere limitată, cu acționar unic Serviciul Județean de Pază Olt, care la rândul său se află în subordonarea Consiliului Județean Olt, cu scopul de a presta activitate de pază și gardă.
Intimata reclamantă încasează contravaloarea prestărilor de servicii conform obiectului de activitate, realizând venituri din pază.
Conform semnificației dată prin dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004 termenului de autoritate publică, acesta este "orice organ de stat sau al unităților administrativ - teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public";.
În sensul acestei prevederi legale, sunt asimilate autorităților publice "persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică";.
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, stabilește la art. 2 lit. m că "serviciu public reprezintă - activitatea organizată sau, după caz, autorizată de o autoritate publică în scopul satisfacerii unui interes legitim public";, iar la art. 2 lit. r "interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice";.
Curtea constată că în speță sunt aplicabile prevederile din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, care la art. 127 alin. 4 prevăd și o excepție: "(4) Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți, cu excepția acelor activități care ar produce distorsiuni concurențiale dacă instituțiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum și a celor prevăzute la alin. 5 și alin. 6.
(5) Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în calitate de autorități publice, dar care sunt scutite de taxă, conform art. 141.
Pct. 9 și pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevăd: "(9) În sensul art. 127 alin. 4 din Codul Fiscal distorsiuni de concurență rezultă atunci când aceeași activitate este desfășurată de mai mulți operatori economici, dintre care unii beneficiază de un tratament fiscal preferențial, astfel încât contravaloarea bunurilor livrate și/sau a serviciilor prestate de aceștia nu este gravată de taxa față de alte persoane care sunt obligate să greveze contravaloarea livrărilor de bunuri și /sau a prestărilor de servicii efectuate
(10) În situația în care instituția publică desfășoară activități pentru care este tratată ca persoană impozabilă, instituția publică este considerată persoană impozabilă în legătură cu acele activități sau, după caz, cu partea din structura organizatorică prin care sunt realizate acele activități. Prin excepție, în scopul stabilirii locului prestării serviciilor conform art. 133 din Codul Fiscal, o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoana impozabilă.
Având în vedere prevederile legale, precum și faptul că serviciile prestate de societatea reclamantă sunt efectuate și de alte societăți comerciale plătitoare de taxă pe valoare adăugată care desfășoară activități de pază, Curtea reține că activitatea de pază desfășurată de SC x SRL este operațiune impozabilă din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată, chiar dacă activitatea este efectuată în calitate de autoritate publică, în sens contrar creând distorsiuni concurențiale dacă intimata reclamanta ar beneficia de un tratament preferențial din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată.
Normele care protejează mediul concurențial au în vedere nu numai situațiile în care deja s-a produs o distorsiune, ci și situațiile care prezintă un potențial de risc în acest sens, iar art. 86 din Tratatul CE impune statelor membre să trateze întreprinderile publice ca pe orice altă afacere și să nu ia nicio măsură care să le excepteze de la regulile de nediscriminare și de concurență.
Textele cuprinse în actele normative menționate nu instituie obligativitatea demonstrării distorsiunii concurențiale, fiind suficientă pentru impozitarea activităților instituțiilor publice cu taxa pe valoare adăugată condiția desfășurării respectivelor activități de mai mulți operatori economici.
Obligația de evidențiere a TVA și de virare către bugetul statului izvorăște din lege și nu este condiționată de modul în care contribuabilul își facturează serviciile prestate și își exercită dreptul de deducere a TVA. Faptul că nu a fost calculată și virată taxa pe valoarea adăugată constituie un element al conduitei culpabile reținute în sarcina contribuabilului.
Deoarece intimata reclamantă nu a solicitat înregistrarea ca plătitor de TVA începând cu 01.02.2011, ci cu data de 01.04.2012, în mod corect organele de inspecție fiscală au procedat la calculul diferenței de TVA contestată în condițiile art. 152 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și punctul 62 alin. 2 lit. b din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, acte normative în vigoare la 31.12.2010, dată când societatea comercială a depășit plafonul prevăzut de art. 152 alin. 1 din același act normativ.
Ca urmare, vor fi înlăturate apărările intimatei reclamante referitoare la greșita încadrare de către organul fiscal a societății în cadrul persoanelor impozabile.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursul este întemeiat, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 și art. 496 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea a admis recursul, a casat în tot sentința recurată și rejudecând procesul în fond, în temeiul dispozițiilor art. 498 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, a respins acțiunea ca nefondată.
← Recurs inadmisibil. Hotărârea judecătorească este supusă... | Procesul-verbal de control al Gărzii Financiare şi concluziile... → |
---|