Anularea titlului de proprietate. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Tribunalul OLT Decizie nr. 162 din data de 28.02.2018
Prin sentința civilă nr. X/21.09.2017, Judecătoria Balș a respins acțiunea civilă privind pe reclamanta TG, și pe pârâtele Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar B și Comisia Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar O, având ca obiect, fond funciar.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nici în nume propriu, nici în calitate de moștenitor, nu poate justifica un interes legitim în promovarea unei acțiuni în desființarea titlului de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991. Or, în condițiile în care se contestă dreptul persoanei înscrise în titlul de proprietate nr. X/92 din data de 14.08.2002 emis de Comisia Județului Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, nu este posibilă emiterea unui nou titlu de proprietate în favoarea reclamantei, atât timp cât nu are la rândul său formulată cerere privind reconstituirea acestui drept.
A mai reținut instanța că reclamanta a avut la dispoziție acțiunile de care putea beneficia autoarea acesteia, MG, în temeiul reglementărilor legislației privind reconstituirea dreptului de proprietate, împotriva hotărârii comisiei județene având posibilitatea de a formula plângere în condițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, acțiune pe care aceasta nu a exercitat-o.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta TG, considerând-o netemeinică și nelegală întrucât instanța de fond a apreciat eronat că nu are interes în promovarea acțiunii. Astfel, pe suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate, a cărui anulare se cerere, a edificat o casă, pentru care s-a deschis poziție de rol și pentru care plătește taxe și impozite. Suprafața i-a revenit ca urmare a dezbaterii succesiunii părinților săi. Casa a fost edificată având la bază certificatul de urbanism și autorizația de construire.
Cu privire la reținerea instanței că numitul MI ar fi formulat cerere de reconstituire, fiind îndreptățit, apelanta precizează că bunica sa a deținut acest teren înainte de data căsătoriei cu sus-numitul, aspecte pe care le cunoșteau și reprezentanții primăriei. Relevantă în acest sens fiind adeverința de punere în posesie pe numele TI și TI0 și nu pe numele MI.
A solicitat apelanta admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată.
Legal citată, intimata Comisia Locală B a depus la data de 11.12.2017 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Intimata Comisia Județeană Olt nu a depus întâmpinare.
Analizând sentința instanței de fond prin prisma motivelor de apel invocat dar și în lumina dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta TG a solicitat instanței să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. X/92 din data de 14.08.2002 emis de Comisia Județului Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, cu consecința obligării pârâtelor să modifice titlul de proprietate în sensul radierii numelui MI și menționarea numelui TI0, iar la rubrica moștenitorii defunctului să fie menționat numele MG.
Potrivit art. 8 alin. 1 și 2 din Legea 18/1991 rep., stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face în condițiile stabilite de prezenta lege, de ea beneficiază persoanele care s-au înscris în CAP-uri, moștenitorii acestora precum și alte categorii de persoane prevăzute de lege.
Potrivit art. 10 alin. 4, cererile formulate de persoanele îndreptățite se introduce și se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Cererea trebuie să cuprindă numele și prenumele persoanei solicitante , domiciliul său calitatea de titular sau moștenitor, suprafața de teren solicitată , cerere la care va atașa documentele doveditoare ale dreptului pretins și calității solicitantului.
Așa fiind, pentru a beneficia de prevederile legii fondului funciar, persoana îndreptățită este necesar să fi formulat cerere scrisă adresată Comisiei Locale însoțită de actele doveditoare.
Or, reclamanta nu a făcut acest lucru, nici în nume propriu și nici în calitate de moștenitor sens în care în mod corect a reținut prima instanță că nu justifică interes legitim în promovarea acțiunii în desființarea titlului de proprietate emis în bala legii funciare.
Reclamanta putea să formuleze plângere în temeiul reglementărilor legislației privind reconstituirea dreptului de proprietate, împotriva hotărârii comisiei județene, plângere în condițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar.
Relevant în lămurirea situației reale de fapt este și răspunsul comisiei locale funciare B potrivit cu care în evidențele deținute nu există cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe numele TE, iar TM și TI0 nu figurează cu poziții de rol după anul 1945.
Așadar, este fără putință de tăgadă că reclamanta nu a formulat cerere pentru moștenirea dreptului de proprietate după autorul său deși era îndreptățită să facă acest lucru și nici nu a proba în cauză aspecte cu privire la faptul că titlul de proprietate, a cărui nulitate se solicită, a fost emis mod abuziv, astfel cum prevăd dispozițiile art. 27 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Constatând că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probele administrate raportat și la dispozițiile legilor fondului funciar, tribunalul în conformitate cu prevederile art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge apelul, ca nefondat.
Data publicarii pe portal:09.05.2018
| ← Litigiu privind achizitiile publice. Jurisprudență Suspendare... | Reabilitare judecatoreasca. Jurisprudență Reabilitare (de... → |
|---|
