Revizuire in baza art.322 pct.4 vechiul cod de procedura civila
| Comentarii |
|
Tribunalul OLT Decizie nr. 20 din data de 06.03.2018
Deliberând asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. X din 20.09.2017, pronunțată de Judecătoria Balș în dosarul nr.X/246/2016 s-au admis cererile de revizuire privind pe revizuentele Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A și Comisia Locală pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T, intervenienții în interesul revizuentelor RN, BI, PA și Regia Națională a Pădurilor Romsilva- Direcția Silvică A și intimații CMA, CV, AJFP O în numele Ministerului Finanțelor Publice reprezentant legal al Statului Roman.
S-a respins cererea de revizuire formulată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică A ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-au admis pe fond cererile de intervenție în interesul altei persoane formulate de intervenienții RN, BI, PA și Regia Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică A.
S-a schimbat în totalitate sentința civilă nr. X/2006 a Judecătoriei Ineu pronunțată în dosarul nr.X/2006 în sensul că respinge plângerea formulată de intimații reclamanți împotriva hotărârilor Comisiei Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T și Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A ca neîntemeiată.
S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. X/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006 a fost admisă plângerea formulată de petenții CMA și CV împotriva pârâtelor Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A și Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T și s-a dispus anularea hotărârii nr. X/2005 emisă de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A și hotărârii nr. X/21.10.2005 emisă de pârâta Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T, reconstituindu-se dreptul de proprietate în favoarea petenților pentru suprafața de 8742,9757 ha teren împreună cu clădirile și alte construcții aflate pe raza localității N, comuna T, județul A.
Cererea de intervenție în interesul pârâtelor formulată de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva prin Direcția Silvică A a fost respinsă.
Judecătoria Ineu prin sentința civilă nr.X/2006 a apreciat întemeiată cererea petenților, concluzionând că au făcut dovada dreptului de proprietate al autoarei G H, iar din certificatul de legatar nr. X/2005 a rezultat că sunt moștenitori testamentari ai autoarei M E moștenitoarea legală a autoarei G H conform certificatului de moștenitor nr. 5/2003.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A și Direcția Silvică A, recurs care a fost admis prin decizia nr. X/R/2006 de Tribunalul A.
Împotriva acestei decizii s-a formulat contestație în anulare de către intimații CMA și CV, iar prin decizia nr. X/R/2006 s-a dispus anularea deciziei nr. X/R/2006, s-a respins recursul Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor A, constatându-se nulitatea absolută a cererii de intervenție formulată de Direcția Silvică A - Regia Națională a Pădurilor Romsilva A.
În urma sesizărilor cu privire la modul în care intimații CMA și CV au dobândit dreptul de proprietate ca moștenitori ai autoarei M E s-a pronunțat ordonanța din dosarul nr. X/P/2014 la data de 17.02.2016 de către DNA - Serviciul Teritorial Timișoara prin care s-a reținut că înscrisurile care au stat la baza emiterii certificatului de moștenitor nr. 5/2003 au fost întocmite și eliberate de notarul public prin comiterea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată în sensul inserării în conținutul acestora de date și fapte necorespunzătoare adevărului, înscrisuri în baza cărora intimații au dobândit fără drept bunuri.
În baza aceleași ordonanțe s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara pentru desființarea certificatului de calitate de moștenitor nr. 5/2003 eliberat de BNP VA și actelor care au stat la baza emiterii lui.
Plângerile formulate împotriva ordonanței de clasare din data de 17.02.2016 dispusă în dosarul nr. X/P/2014 au fost respinse prin sentința penală nr. 203/P1/2016 de Curtea de Apel Timișoara.
Prin încheierea penală nr. X/P1/CP/CC/2016 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosarul nr. X/59/2016 s-a dispus în baza art. 549 ind. 1 alin.5 lit. b cod de procedură penală, admiterea sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara și s-au desființat : certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de BNP VA și a actelor care au stat la baza emiterii lui.
Contestațiile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA- Serviciul Teritorial Timișoara, BI A, R N și Asociația Composesoratului N au fost respinse ca inadmisibile prin încheierea X/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr. X/59/2016.
Prin aceeași încheiere au fost respinse contestațiile formulate de VA, CMA, C M Aa , CV , ISM și SC Ocolul Silvic Privat N SRL.
Având în vedere încheierea prin care s-a dispus desființarea certificatului de calitate de moștenitor și a actelor avute în vedere la eliberarea acestuia s-au formulat cereri de revizuire de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A și Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a din vechiul cod de procedură civilă.
Instanța de fond a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct.4 din vechiul cod de procedură civilă, potrivit cu care revizuirea se poate solicita dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals.
În cauza de față sentința civilă nr. X/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu s-a întemeiat pe certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA care a fost desființat prin încheierea nr. X/P1/CP/CC/2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr. X/59/2016.
În ceea ce privește cererea de revizuire formulată de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică A aceasta a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, având în vedere că prin decizia civilă nr. X/2006 pronunțată de Tribunalul A s-a dispus nulitatea cererii de intervenție formulată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică A întrucât nu a indicat partea în interesul căreia a înțeles să formuleze cerere de intervenție și în această situație nu poate formula cerere de revizuire.
Cererile de intervenție accesorii formulate în interesul revizuentelor, de intervenienții RN, BI, P A și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică A au fost admise, având în vedere că la data de 08.05.2017 s-au admis în, apreciind că aceștia justifică interesul în a susține Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A și Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T și un interes propriu prin afectarea dreptului de proprietate în situația deposedării ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâților.
Raportat la actele depuse și probele administrate instanța a admis cererea de revizuire apreciind ca fiind îndeplinite dispoz. art. 322 pct.4 vechiul cod de procedură civilă, a schimbat în totalitate sentința civilă nr. X/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006 în sensul respingerii plângerii formulate de intimații reclamanți împotriva hotărârii Comisiei Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A și Comisiei Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe și a încheierilor de admitere în principiu a cererilor de intervenție accesorie din data de 8.05.2017 cu privire la intervenienții RN BI și P A și din data de 6.09.2017 privind intervenienta Regia Națională a Pădurilor Romsilva -prin Direcția Silvică A,au declarat recurs , recurenții intimați CMA si C V solicitând,constatarea nulității sentinței civile și a tuturor lucrărilor efectuate în dosarul nr.X/246/2016 al Judecătoriei Balș la care au fost conexate dosarele X/246/2016 și X/246/2016 și, casarea sentinței, cu trimiterea cauzei la Judecătoria Balș, pentru rejudecare,
In situația în care nu se dispune casare sentinței și trimiterea spre rejudecare, s-a solicitat modificarea în sensul respingerii cererilor de revizuire formulate de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A în dosar X/246/2016 și de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T în dosar X/246/2016 conexate la dosarul X/246/2017 ,ca inadmisibile și respingerea în principiu și în fond a cererilor de intervenție formulate de intervenienții RN,BI,P A și Regia Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția
S-a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare ,întrucât soluționarea judecarea cauzei de către prima instanță s-a făcut fără să fi dispus atașarea, la dosarul de revizuire a dosarului de fond, în original și în integralitatea lui, respectiv atât volumul ce poartă numărul de bază X/2006 al cauzei de fond, care cuprinde lucrările efectuate în fața primei instanțe, cât și volumul cu nr. X/R/2006 al Tribunalului A - secția civilă, care cuprinde lucrările executate în judecarea recursurilor declarate împotriva sentinței nr. X/2006 pronunțate în acel dosar, precum și volumul cu nr. X/2006 al Tribunalului A-secția civilă, care conține lucrările executate în cadrul judecării contestației în anulare declarate împotriva deciziei pronunțate în recurs - dându-se primei instanțe îndrumarea de a trece la judecarea cererii de revizuire, sub orice aspect, numai după ce se vor fi atașat la dosarul de revizuire toate volumele originale ale dosarului de fond, de recurs și de contestație în anulare.
În mod neîntemeiat s-au admis cererile de intervenție accesorii formulate de persoanele fizice și de Regia Națională a Pădurilor Romsilva -prin Direcția silvică A în interesul revizuientelor ,deși intervenienții persoane fizice nu au justificat un interes legitim specific cererilor de intervenție accesorie ,iar conținutul cererii de intervenție accesorie formulată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva-prin Direcția Silvică A nu avea utilitate în judecarea cererilor revizuientelor în interesul cărora a formulat cererea de intervenție.
Instanța de fond,în mod nelegal a lărgit cadrul procesual prin introducerea în cauză a Administrației Județene a Finanțelor Publice O , atribuindu-i calitatea de "intimată";deși în cadrul cererii de revizuire participă numai părțile care au participat și la judecata de fond ,iar această nu a fost parte de judecata de fond.
În mod nelegal instanța din oficiu a luat în considerare prima ipoteză a motivului de revizuire prevăzut de art.322 pct.4 teza a doua din codul de procedură anterior,deși cererile de revizuire se întemeiau pe dispoz.art.322 pct.4 teza a doua .
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra motivului înscris în cererea de revizuire reprezentat de constatarea prin ordonanța nr.X/P/2014din 17.02.2016 emisă de Serviciu Teritorial DNA Timișoara și prin sentința penală nr.X/PI/2016 a Curții de Apel Timișoara -secția penală,a pretinsei falsificări a certificatului de calitate de moștenitor nr.5/2003 comisă de notarul public
Certificatul de moștenitor nu a constituit factorul determinant în pronunțarea sentinței în dosar X /2016 al Judecătoriei Ineu,iar încheiereanr.X/2016 a Curții de Apel Timișoara și încheierea nr.X/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție -secția penală ,nu constituie motive de revizuire.
În dezvOarea motivelor de recurs s-a precizat că în anul 2011,numita M E în calitatea de moștenitoare a autoarei G H ,în baza legii 10/2001 a solicitat retrocedarea imobilelor proprietatea acesteia,
Față de cererea de retrocedare, Direcția silvică A a emis adresa nr.X/2003, prin care a comunicat refuzul retrocedării cu motivarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate,
Acțiunea formulată împotriva refuzului a fost admisă de Tribunalul A ,prin sentința civilă X/2003 pronunțată în dosarul X/2003.
Apelul declarat împotriva sentinței a fost admis de Curtea de Apel Timișoara prin decizia nr.X/2004,sub aspectul stabilirii modalității de reparație,obligând Direcția silvică A să emită o nouă decizie prin măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs ambele părți .
Recurenții în calitate de moștenitori ai autoarei M E ,continuând demersurile au solicitat retrocedarea în întregime ,în natură a tuturor terenurilor ,cu sau fără construcții situate în extravilanul comunei N,care au aparținut autoarei G H ,notificările autoarei M E vizau o cotă procentuală din imobile.
Solicitarea a fost întemeiată pe legea 10/2201,iar raportat la dispozițiile Legii 24X/2005.prin care s-au stabilit atribuții în sarcina comisiilor locale de a soluționa notificările, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate T a respins cererea prin hotărârea nr.X/21/10/2005.
Contestația formulată împotriva hotărârii a fost respinsă de Comisia Județeană A prin hotărârea nr.X/14.12.2005.
Împotriva acestei hotărâri ,recurenți în calitate de moștenitori ai autoarei M E ,au formulat plângere ,fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Ineu sub nr.X/2006.
Prin sentința civilă nr.X/2006,pronunțată de Judecătoria Ineu,s-a admis plângerea recurenților în calitate de succesori continuatori ai cererii de retrocedare formulată de M E ,s-a anulat hotărârea Comisiei Județene A și Comisiei locale T și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 8742 ha ,împreună cu construcțiile aferente.
Soluționându-se cererea de retrocedare a terenurilor ,s-a renunțat la cererea din dosarul nr.X/1/2004 înregistra la I.C.C.J.
Prin certificatul de moștenitor nr.5/2003 se atestă că succesibila M E are calitatea de moștenitoare legală a defunctei G H cu o cotă de 1/1 și apreciază că obținerea acestui certificat nu era necesară pentru ca instanța să dispună retrocedarea imobilelor ,succesibila își justificase calitatea de moștenitoare prin actele de stare civilă.
În urma plângerii penale cu referire la certificatul de moștenitor ,s-a emis ordonanța de clasare nr.X/P/2014 din 17.02.2013 a Serviciului Teritorial DNA Timișoara ,iar plângerea împotriva acesteia a fost respinsă prin decizia nr.X/PI/2016 de Curtea de Apel Timișoara.
În baza acestora, s-au formulat cererii de revizuire de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată T înregistrată pe rolul judecătoriei Ineu sub nr.X/246/2016 ,Comisa județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată A ,înregistrată sub nr.X/246/2016 și Regia Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția silvică A înregistrat sub nr.X/246/2016.
Judecătoria Balș a dispus conexarea dosarelor X/246/2016,X/246/2016 la dosarul X/246/2016.
Cu privire la ,motivul de nulitate a sentinței ,se susține că în mod nelegal instanța de fond a respins cererea recurenților de atașare a dosarului de fond în original și complet.
Revizuirea este cale extraordinară și trebuie formulată în dosarul în care s-a pronunțat fondul cauzei.
Nu este admisibilă judecarea unei cereri de revizuire pe baza copie dosarului de fond original, Judecătoria Balș a considerat în mod greșit ca suficient doar parte a dosarului care conținea lucrările de fond din prima instanță..
Necesitatea atașării dosarului de fond la dosarul la care s-a înregistrat cererea de revizuire,îndeplinește rolul unei reguli de desfășurare a procesului de revizuire ,iar importanța acestei reguli ,se susține în recursul declarat, îi justifică ocrotirea prin aplicarea sancțiunii nulității absolute virtuale a actelor încheiate prin încălcarea ei,prin prezumarea vătămării drepturilor, recurenților conform art.105 alin. 2 teza finală.
Referitor la motivul de recurs privind admiterea în mod neîntemeiat a cererilor de intervenție,se susține că intimații persoane fizice nu au justificat un interes legitim specific cererilor de intervenție accesorie, pretinsul interes al titularilor cererilor de intervenție nu putea fi justificat cu apărarea unui drept de proprietate al lor asupra terenurilor vizate prin acțiunile formulate.
Cererea de intervenție formulată de Direcția Silvică A nu aduce nici un aport la admiterea cererilor revizuientelor, repetând motivele invocate în cereri de către acestea.
Menținerea în cauză de către instanță a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică A în calitate procesuală de revizuientă în dosarul nr. X/246/2016, după admiterea excepției lipsei calității sale procesuale active a constituit o neregularitate în desfășurarea activității de judecată, întrucât legea nu permite unei persoane fizice sau juridice participarea la un proces în calitate de parte în situația în care la termenul din 08.05.2017 s-a constatat că nu are calitate procesuală activă.
Prin menținerea în calitate de parte a revizuientei Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică A a creat o stare de confuzie cu privire la calitatea părților față de care se impunea apărarea, astfel că se invocă încălcarea dreptului la apărare.
Cu privire la motivul de recurs în sensul lărgirii ilegale a cadrului procesual prin introducerea în cauză a Administrației Județene a Finanțelor Publice O și atribuirea calității de intimată se susține că în mod greșit i s-a atribuit această calitate și a fost introdusă în cauză, deși nu a participat și nu a avut calitate la procesul de fond.
Deși instanța a motivat admiterea participării a Administrației Județene a Finanțelor Publice O în raport de dispoz. art. 865 din Noul Cod Civil, s-a creat un prejudiciu recurenților, apreciind că " introducerea " trebuia să se facă în conformitate cu prevederile procedurale referitoare la participarea terțelor persoane în proces, prevederi care nu fac referire la participarea în aceste condiții la proces a unui "intimat ".
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra temeiul de drept invocat în cererea de revizuire luând în considerare din oficiu prima ipoteză a motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct.4.cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din 08.05.2017 instanța din oficiu a dispus suspendarea cauzei în baza art. 244 alin.1 pct. 1 din vechiul cod de procedură civilă până la soluționarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a contestațiilor declarate împotriva încheierii nr.X/P1/CP/CC/2016, încălcându-se astfel prevederile art. 129 alin.4 și art. 244 alin.1 pct. 1 din vechiul cod de procedură civilă.
Între declarare falsului cu privire la certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003, care s-ar fi stabilit prin ordonanța de clasare nr.X/P/2014 din 17.02.2016 și sentința penală X/PI/2016 invocat ca motiv unic de revizuire și desființarea aceluiași certificat prin încheierea nr. X/PI/CP/CC/2016 pronunțată în dosarul nr. X/59/2016 a Curții de Apel Timișoara care nu a fost invocată de revizuent ca motiv de revizuire, nu există legătură care să justifice reținerea lor ca un motiv de revizuire unic, întrucât fiecare dintre ele constituie motiv distinct de revizuire marcate prin existența unor hotărâri judecătorești diferite.
Invocare ca temei de drept a cererii de revizuire a dispoz. art. 322 pct.4 teza a II-a din vechiul cod de procedură civilă impune ca titularul cererii să precizeze înscrisul declarat fals și hotărârea prin care s-a dispus acest lucru ori revizuientele au indicat numai art. 322 pct. 4 teza a II-a, temei de drept asupra căruia trebuia să se pronunțe instanța de fond.
Pentru a fi declarat admisibil motivul de revizuire luat în considerare de instanța de fond din oficiu trebuiau îndeplinite două condiții: sentința de fond să se fi întemeiat pe un înscris care să fi fost determinant în luarea hotărârii, iar ulterior să se fi constatat printr-o hotărâre judecătorească că acel înscris era fals.
Prin încheierea nr. X/2016 a Curții de Apel Timișoara - Secția penală s-a dispus desființarea certificatului de calitate de moștenitor și a încheierilor notariale și a depoziției dată în fața notarului public de Hotăran Tiberiu și nu putea constitui motiv de revizuire pentru că nu a fost declarat fals și nu a constituit un factor determinant la pronunțarea sentinței X/2006.
Prin motivarea sentinței recurate s-au încălcat dispozițiile art. 261 pct.5 din vechiul cod de procedură civilă, întrucât nu rezultă argumentele de fapt și de drept care au fost avute în vedere de instanța de fond.
La termenul din 30.01.3018 s-a depus de către recurenți certificatul notarial emis de Autoritățile Israeliene prin care se atestă calitatea succesibilei M E de moștenitoarea legală a autoarei G H .
Pentru termenul din 27.02.2018 recurenții au invocat excepția autorității de lucru judecat a deciziei nr. X/R/21.09.2006 a Tribunalului A - Secția civilă pronunțată în dosarul nr. X/2006 cu privire la stabilirea calității de moștenitoare a succesibilei M E după defuncta G H.
În susținerea cestei excepții s-a menționat că, prin decizia nr. X/R/2006 instanța a statuat fără să facă referire la certificatul de calitate de moștenitor nr.5/2003, că M E o moștenește pe autoarea G H, reținându-se calitate recurenților de continuatori ai acțiuni formulate de aceasta.
Intimata revizuenta Comisia Județeana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor A a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenții intimați CMA si CV,cu consecința menținerii ca legala si temeinica a sentinței civile X/20.09.2017 pronunțata de Judecătoria Balș susținând că în ceea ce privește motivul de recurs privind constatarea nulității a sentinței recurate , recurenții nu au probat vătămarea procesuală suferită pentru a fi incidente sancțiunea nulității absolute a hotărârii judecătorești recurate în raport de dispoz. art. 105 alin.2 teza I cod de procedură civilă anterior.
Recurenții nu au indicat în concret norma legală a cărei eludare prin neatașarea dosarului de fond duce la sancțiunea nulității sentinței.
Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenție accesorie apreciază că în mod judicios au fost admise de instanța de fond, interesul persoanelor fizice a fi introduși în cauză rezidă în faptul că prin restituirea în natură către recurenți a suprafeței de 8742 ha teren pădure sunt prejudiciați intervenienții care de dețin gospodării în satul N, iar în cazul intervenientei Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică A, interesul acesteia rezultă din calitatea sa de gestionar al fondului funciar fiind administratorul, conform HG 229/2009.
Instanța de fond nu a soluționat litigiul prin analiza din oficiu a primei ipoteze a motivului de revizuire, revizuenta Comisia Județeană de Fond Funciar A întemeindu-și cererea de revizuire pe dispoz. art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a cod de procedură civilă, în sensul revizuirii sentinței în baza unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății, iar literatura de specialitate a statuat că sintagma " înscris declarat fals în cursul judecății"; are în vedere situația în care falsul este stabilit de o altă instanță decât cea de revizuire, cum este cazul în litigiul actual.
Instanța de fond a soluționat cererea în limitele obiectului dedus judecății, dând eficiență înscrisurilor pe care s-a întemeiat cererea de revizuire, respectiv ordonanța din 17.02.2016 a DNA - Serviciu Teritorial Timișoara, menținută prin sentința penală X/PI/2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
Se arată că sunt neîntemeiate susținerile recurenților potrivit cărora sentința civilă X/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu nu s-a întemeiat numai pe certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003, întrucât, recurenții s-au prevalat de calitatea de legatar universal ai autoarei M E care este unicul succesor legal cu cotă de 1/1 al autoarei G H , potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. 5/2003.
De asemenea au susținut că sentința instanței de fond a fost motivată respectându-se dispoz. art. 261 cod de procedură civilă , făcând trimitere la probele administrate în cauză.
Au fost depuse note de ședința prin care se învederează că scriptul intitulat "Certificat notarial" autentificat de notarul israelian și apostilat de Tribunalul de Pace Tiberias la data de 19.11.2017, nu are forță probantă în litigiul pendinte, nefiind un înscris nou în accepțiunea dispozițiilor art. 305 Cod procedură civilă din 1865.
Apreciază că înscrisul nou reprezentat de Certificatul notarial din 18.11.2017 emis în Israel reprezintă o reproducere a conținutului certificatului de calitate de moștenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA.
Intimata revizuenta Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor T, prin întâmpinarea formulată solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței civile X/20.09.2017 pronunțata de Judecătoria Balș in dosar nr. X/246/2016 ca temeinică si legală.
În privința constatării nulității sentinței civile nr. X/2017 și a lucrărilor efectuate în dosar se susține că intimații recurenți nu au probat incidente care să atragă vătămarea drepturilor lor prin neatașarea dosarului de fond și care să ducă la sancțiunea nulității sentinței.
Cererile de intervenție accesorii depuse de intervenienții persoane fizice și Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică A au fost în mod corect admise, având în vedere interesul acestora , respectiv a persoanelor fizice, pentru că retrocedarea în natură a suprafeței de 8742 ha teren cu vegetație forestieră împreună cu clădirile și alte construcții le afectează gospodăriile deținute.
Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică A a avut interes de a fi introdusă în cauză, având în vedere calitate de gestionar a fondului forestier.
Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată T și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoz. art. 322 pct.4 ipoteza a II-a din vechiul cod de procedură civilă , cu precizarea expresă că certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA a fost declarat fals de instanțele de judecată și a stat la baza pronunțării sentinței civile nr. X/2006 de către Judecătoria Ineu.
Prin notele de ședință depuse s-a învederat că certificatul notarial 18/11/2017 autentificat la notar din Israel este o reproducere a conținutului Certificatului de calitate de moștenitor nr. 5/2003 emis de notarul public VA.
Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică A a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat, recurenții nu au produs probe cu care să facă dovada vătămării procesuale suferite ca urmare a neatașării de către instanța de fond a întregului dosar.
S-a susținut că are interes în cauză având în vedere calitate de administrator al Fondului Forestier Național.
Instanța de fond a soluționat cauza raportându-se la temeiul de drept invocat în cererile de revizuire.
Intimații intervenienți RN, BI, P A, au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței civile X/20.09.2017, pronunțata de Judecătoria Balș.
Cererile de revizuire promovate de Comisia Județeană de aplicare a dreptului de proprietate asupra terenurilor și Comisia Locală T au fost întemeiate în mod corect conform normelor procedurale prev. de art. 322 pct. 4 cod de procedură civilă, toate înscrisurile întocmite, prin fals intelectual de către notarul VA au fost declarate ca fiind false de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală prin sentința penală nr. X/2016 pronunțată în dosar nr.X/59/2016, se susține în întâmpinare.
Înalta Curte de Casație și Justiție cu putere de lucru judecat a statuat că actele au fost declarate false prin sentința penală X/13.07.2016, nemaiputând fi rediscutate aceste aspecte.
În acest sens instanța de fond a avut în vedere că certificatul de constatare calitate de moștenitor nr.5/2003 a fost desființat, si în baza art.129 pct.5 cod de procedură civilă a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Referitor la introducerea în cauză a Administrației Județene a Finanțelor Publice se apreciază că nu constituie o lărgire ilegală a cadrului procesual întrucât în orice litigiu ce vizează bunuri imobile ce aparțin proprietății publice a statului există obligația ope legis de a fi introdus această entitate în cauză.
Prin întâmpinarea depusă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice pentru Direcția Regională a Finanțelor Publice C în numele Ministerului Finanțelor Publice reprezentant legal al Statului Român s-a solicitat respingerea recursului cu motivarea că instanța de fond a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 11 alin.10 din Legea nr. 46/2008 și art. 865 cod civil.
Recursul este fondat.
În baza art.137 cod de procedură vechi, instanța urmează să se pronunțe mai întâi asupra excepției autorității de lucru judecat invocată de recurenți.
Recurenții au invocat excepția autorității lucrului judecat a deciziei nr.X/R/2006 a Tribunalului A - Secția civilă, pronunțată în dosar nr.X/2006 cu privire la stabilirea calității de moștenitoare a succesibilei M E după defuncta G H.
Se susține că prin decizia nr.X/R/2006 s-a statuat, fără să se facă referire la certificatul de calitate de moștenitor nr.5/2003 că succesibila M E o moștenește pe defuncta G H și pe acest temei s-a reținut și calitatea recurenților de continuatori ai acțiunii acesteia.
In conformitate cu dispozițiile art.1201 cod civil "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată, are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză, și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Analizând excepția invocată se constată că nu sunt îndeplinite condițiile art.1201 Cod Civil, în sensul că instanța nu a fost învestită cu a doua cererea cu același obiect, cauză, obiectul cererii fiind revizuirea,cale extraordinară de atac, motiv pentru care se va respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de recurenți.
Referitor la recursul declarat de recurenții intimați, se reține că prin cererea înregistrată sub nr. X/246/2016 pe rolul Judecătoriei Ineu Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică A a formulat cerere de revizuire a sentinței civile X/30.03.2006 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006 în contRictoriu cu intimații CMA și CV solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună admiterea cererii de revizuire și drept consecință respingerea plângerii formulată de către intimați împotriva hotărârii Comisiei Județene A pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor nr. X/14.12.2005.
Temeiul de drept al cererii de revizuire l-a constituit art. 322 pct.4 teza a II-a din codul de procedură civilă vechi.
S-a motivat cererea de revizuire pe dispoz. art. 322 pct.4 teza a II-a din codul de procedură civilă vechi cu motivarea că prin ordonanța din 17.02.2016 emisă de DNA - Serviciu Teritorial Timișoara s-a stabilit că Certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003 este fals, iar plângerea formulată împotriva acestei ordonanțe a fost respinsă prin sentința penală nr. X/PI/2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în dosar nr. X/59/2016.
În cadrul acestui dosar s-a formulat cerere de intervenție de către intervenientul P A, iar la termenul din 16 noiembrie 2016 s-a prorogat pronunțarea asupra admisibilității cererii de intervenție.
Prin cererea înregistrată sub nr. X/246/2016 pe rolul Judecătoriei Ineu Comisia Județeană A pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor a formulat cerere de revizuire a sentinței civile X/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006 în contRictoriu cu intimații CMA și CV solicitând admiterea cererii de revizuire, schimbarea în totalitate a sentinței în sensul respingerii ca nefondată a plângerii formulate de intimați împotriva hotărârii nr. X/2005 a Comisiei Județene de Fond Funciar A.
În motivarea cererii de revizuire au arătat că prin sentința civilă nr. X/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu a fost admisă plângerea reclamanților CMA și CV, s-a dispus anularea hotărârii nr. X/2005 emisă de Comisia Județeană de Fond Funciar A și s-a reconstituit în favoarea reclamanților în natură dreptul de proprietate pentru suprafața de 715,82 ha teren pădure împreună cu clădirile sau alte construcții aflate pe acesta, 8017,45 ha teren pădure împreună cu clădirile sau alte construcții și Cabana T și pentru terenurile agricole împreună cu clădirile sau alte construcții aflate pe acesta, suprafețele de teren menționate fiind înscrise în cărțile funciare.
Temeiul de drept al cererii de revizuire l-au constituit dispoz. art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a din codul de procedură civilă vechi conform cărora " revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cerere în situația în care hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății";.
Au apreciat că sun aplicabile dispozițiile art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a cod de procedură civilă vechi, întrucât prin ordonanța din 17.02.2016 emisă de DNA - Serviciul Teritorial Timișoara în dosarul X/P/2014 s-a constatat că certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003 care a stat la baza restituirii către intimați a suprafeței de 8742,97 a fost emis cu săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către notarul public VA.
Prin această ordonanță s-a concis că toate înscrisurile au fost întocmite și eliberate de notarul public prin comiterea infracțiunii de fals intelectual, întrucât au fost inserate date și fapte necorespunzătoare adevărului.
Plângerea formulată împotriva acestei ordonanțe a fost respinsă ca nefondată prin sentința penală nr. X/2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în dosar nr. X/2016.
S-a susținut de asemenea că este îndeplinită condiția de admisibilitate a revizuirii întemeiată pe dipoz. art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a, întrucât prin ordonanța din 17.02.2016 emisă de DNA - Serviciul Teritorial Timișoara menținută prin sentința penală X/2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara s-a constatat fals certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003, iar certificatul de calitate nr. 5/2003 a avut caracter determinant, hotărâtor în pronunțarea sentinței X/2006 a Judecătoriei Ineu în sensul că intimații s-au prevalat de calitate de legatar universal ai autoarei M E, unica succesor legal cu cotă de 1/1 din masa succesorală rămasă de pe urma autoarei G H.
Prin cererea de revizuire formulată de Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T înregistrată pe rolul Judecătoriei Ineu sub nr. X/246/2016 s-a solicitat în contRictoriu cu intimații CMA și CV revizuirea sentinței civile nr. X/2006, pronunțată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006, solicitându-se admiterea cererii de revizuire, schimbarea în totalitate a sentinței civile în sensul respingerii plângerii ca nefondată formulată de intimații CMA și CV împotriva hotărârii nr. X/21.10.2005 a Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T și a hotărârii nr. X/14.12.2005 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată Asupra Terenurilor A.
Comisia Locală T și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 322 pct. 4 cod de procedură civilă, conform cărora revizuirea unei hotărâri rămase definitive se poate cerere dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății.
La baza emiterii sentinței civile X/2006 a stat certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA, certificat de calitate de moștenitor care a fost constatat fals, conform dispozitivului sentinței penale nr. X/PI/2016 , pronunțată de Curtea de Apel Timișoara și în acest sens revizuienta a apreciat că sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea cererii de revizuire.
Prin încheierea din 15.09.2016 Judecătoria Ineu a admis excepția litispendenței dosarului X/246/2016 cu dosarul X/246/2016, dispunându-se atașarea acestuia la dosarul inițial X/246/2016.
Dosarul nr. X/246/2016 a fost strămutat la Judecătoria Balș prin sentința civilă nr. X/01.02.2017, ca urmare a admiterii cererii de strămutare de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș X/246/2016 la data de 16.02.2017.
Judecătoria Baș la termenul din 24 aprilie 2017 a dispus conexarea celor trei dosare respectiv X/246/2016,X/246/2016 și X/246/2017, apreciind că există o strânsă legătură de obiect și cauză, impunându-se soluționarea împreună.
La termenul din 20.03.2017 Regia Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică A a solicitat introducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice .
Cererea a fost motivată în baza art.11 alin. 10 din Legea nr.46/2008 -Codul Silvic și art.865 din Codul Civil.
Raportat la cererea Regiei Naționale a Pădurilor de introducere a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța de fond în ședința publică din 20.03.2017 a dispus conceptarea și citarea în calitate de intimat a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
De asemenea s-a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A și a Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T de intervenienții RN și BI, în baza art. 51 cod de procedură civilă.
Se motivează cererea de intervenție în sensul că justifică interes întrucât retrocedarea imobilelor îi afectează direct, fiind deposedați de bunurile lor, iar intimații au uzat de sentința X/2006 care nu le este opozabilă, uzând de calitatea de pretinși moștenitori ai autoarei G H prin M E.
Natura juridică a intervenție accesorii este aceea de apărare a părților în favoarea cărora s-a intervenit, intervenienții justificând și un interes legitim de a fi retractată hotărârea prin care s-a retrocedat întreg sat N unde se regăsesc și gospodăriile intervenienților, iar dreptul lor de proprietate este ocrotit de lege, art. 44 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene.
În dosarul X/246/2016 s-a formulat cerere de intervenție și de către P A.
La termenul din 08 mai 2015 instanța a pus în discuție admisibilitatea cererilor de intervenție în interesul altei persoane și în baza art. 49 alin.3, apreciind că aceștia justifică interesul în a susține Comisiile pentru aplicarea legilor fondului funciar și un interes propriu fiindu-le afectat dreptul de proprietate în situația în care ar fi deposedați de teren în urma reconstituirii dreptului de proprietate al intimaților, s-a încuviințat în principiu cererile de intervenție formulate de intervenienții BI, RN și P A.
La același termen de judecată s-a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a revizuientei Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică A și a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active, cu motivarea că prin decizia X/2006 pronunțată de Tribunalul A - Secția civilă, dosar nr. X/2006 împotriva sentinței civile X/2006 s-a dispus nulitatea cererii de intervenție întrucât nu a indicat partea în interul căreia înțelege să intervină, neavând calitate nu poate formula cerere de revizuire.
S-a formulat cerere de intervenție accesorie și de către Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică A în folosul celor două comisii, în baza art. 51 cod de procedură civilă, susținând că justifică un interes real și legitim având ca scop principal gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier proprietate publică a statului, fiind administratorul acestuia atribut, conferit de HG 229/2009.
Motivul de recurs privind pronunțarea instanței de fond din oficiu asupra motivului de revizuire în prima ipoteză, deși revizuenții și-au motivat cererea de revizuire pe dispoz. art. 322 pct. 4 teza a II-a din codul de procedură civilă anterior, este fondat.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive, în cazurile și condițiile expres stabilite de lege.
Revizuirea este o cale de atac de retractare, întrucât se adresează aceleași instanțe care a soluționat cauza în fond, solicitându-se revenirea asupra hotărârii atacate în baza unor împrejurări care de regulă s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.
Potrivit art. 322 pct.4 din vechiul cod de procedură civilă revizuirea unei hotărârii rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă " un judecător, martor sau expert care a luat parte la judecată a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul său în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență în acea cauză";.
Analizând cererea de revizuire formulată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva- Direcția Silvică A se constată că temeiul cererii îl reprezintă dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a II-a din codul de procedură civilă vechi, făcând trimitere la ordonanța din 17.02.2016 emisă de DNA - Serviciul Teritorial Timișoara, rămasă definitivă prin sentința penală X/PI/13.07.2016 , pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în dosarul nr. X/59/2016.
Cererea de revizuire formulată de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A are ca temei dispoz. art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a cod de procedură civilă cu referire la ordonanța din 17.02.2016 emisă de DNA - Serviciul Teritorial Timișoara în dosar nr. X/P/2014, rămasă definitivă prin sentința penală nr. X/2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
De asemenea analizând cererea de revizuire formulată de Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se constată că temeiul cererii de revizuire îl reprezintă dispoz. art. 322 pct. 4 cod de procedură civilă , făcându-se referire la ordonanța procurorului din 17.02.2016, rămasă definitivă prin sentința penală nr. X/2016 a Curții de Apel Timișoara.
În conformitate cu dispoz. art. 322 pct. 4 teza a II-a cod de procedură civilă revizuirea unei sentințe rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare sau instanța de recurs vizează situația în care hotărârea ce se atacă pe cale revizuirii s-a bazat pe un înscris declarat fals în cursul judecății sau în urma judecății.
Prin sentința recurată instanța de fond s-a pronunțat pe cererea de revizuire motivând-o în temeiul art. 322 pct. 4 din vechiul cod de procedură civilă, apreciindu-se că certificatul de calitate de moștenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA pe care s-a întemeiat pronunțarea sentinței X/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu a fost desființat fiind considerat fals prin încheierea nr. X/PI/CP/CC/21.12.2016 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr. X/59/2016, rămasă definitivă prin încheierea nr. X/9.06.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art. 129 alin.6 din vechiul cod de procedură civilă în toate cazurile judecători hotărăsc numai asupra obiectului cererii dedus judecății.
Deși revizuientele și-au precizat cererile de revizuire în baza art. 322 alin.4 teza a II-a din vechiul cod de procedură civilă cu referire la ordonanța din 17.02.2016 emisă de DNA Serviciul Teritorial Timișoara rămasă definitivă prin sentința penală X/2016 a Curții de Apel Timișoara - Secția penală, instanța de fond s-a pronunțat pe cererea de revizuire analizând dispozițiile art. 322 pct. 4 cod de procedură civilă vechi cu trimitere la încheierea nr. X/PI/CP/CC/2016 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar X/59/2016, rămasă definitivă prin încheierea nr. X/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Se apreciază că instanța de fond în mod nelegal nu a procedat la soluționarea cererii cu care a fost învestită, cu referire la temeiul de drept și motivul revizuirii, astfel că motivul de recurs este întemeiat, urmând ca la rejudecare să se pună în vedere revizuientelor să-și precizeze temeiul de drept, motivul în baza căruia se solicită revizuirea sentinței X/2006 pronunțată de Judecătoria Ineu, dând posibilitatea părților să-și formuleze probe în susținere și apărare.
Cu privire la motivul de recurs privind admiterea neîntemeiată a cererilor de intervenție accesorie formulată de titularii persoane fizice și de Regia Națională a Pădurilor Romsilva se reține că este fondat, întrucât "potrivit art. 51 cod de procedură civilă vechi, cererea de intervenție în interesul uneia din părți se poate face chiar înaintea instanței de recurs ", codul limitând posibilitatea formulării cererii de intervenție până la această cale de atac.
Prin intervenția accesorie terțul participă voluntar la judecată pentru a apăra drepturile uneia din părțile inițiale ale procesului, justificând și un interes propriu.
Așa cum s-a menționat revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, iar revizuent poate fi orice parte care a figurat în procesul finalizat cu pronunțarea hotărâri ce se atacă indiferent de poziția procesuală avută.
Având în vedere cererile de intervenție accesorie formulate de intervenienți în calea extraordinară de atac, care se judecă potrivit regulilor de la judecata în primă instanță apel sau recurs, este necesar ca instanța de fond să pună în discuție admisibilitatea încuviințării în principiu a cererilor de intervenție, având în vedere calitatea de terți și care nu au figurat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, luând în calcul că prin motivele invocate au drept scop desființarea hotărârii pronunțate în contRictoriu cu anumite persoane.
În aceeași situație se găsește și cererea formulată de Direcția Regională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică A prin care a solicitat introducerea în cauză a Administrației Județene a Finanțelor Publice O, urmând să fie pusă în discuție admisibilitatea cererii de introducere în cauză a altor persoane fiind o cale extraordinară de atac.
Deși instanța de fond a respins cererea de revizuire ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, a admis cererea acesteia în calitate de revizuientă privind introducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cauza soluționându-se în contRictoriu cu acesta, în acest mod fiind anulată practic soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive.
Instanța de fond a constatat lipsa calității procesuale active a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva -Direcția Silvică A având în vedere decizia nr.X/2006 pronunțată de Tribunalul A în dosar nr.X/2006 prin care s-a constatat și nulitatea absolută a cererii de intervenție formulată de revizuienta din cauza de față.
Cererea de revizuire judecându-se potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată instanța de recurs apreciază că pentru soluționarea cererii de revizuire era necesar atașarea dosarului de fond în care s-a pronunțat sentința X/2006, respectiv dosarul X/2006 și respectiv dosarele înregistrate ca urmare a exercitării căilor de atac, dând posibilitatea părților să-și formuleze probe în apărare și susținere, instanța urmând să analizeze probele administrate în acest sens.
Având în vedere dispozițiile art.304 coroborat cu art.312 pct. 5 din vechiul cod de procedură civilă urmează să se admită recursul, să se caseze în parte sentința si încheierile de admitere în principiu din 8.05.2017 cu privire la încuviințarea în principiu a cererilor de intervenție în interesul altei persoane formulate de intervenienții BI ,RN și P A și 6.09.2017 cu privire la încuviințarea cererii de intervenție formulată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva -Direcția Silvică A și să se trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Se va menține sentința sub aspectul respingerii cererii de revizuire formulată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică A având în vedere decizia nr.X/2006 pronunțată de Tribunalul A în dosar nr. X/2006.
Împotriva acestei soluții nu s-a formulat recurs.
Cu ocazia rejudecării cauzei instanța de fond va pune în vedere revizuientelor Comisia Județeană A pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Comisia Locală T pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor să-si precizeze cererea de chemare în judecată, în sensul menționării temeiului de drept al motivului de revizuire, urmând ca după administrarea probelor în susținere și apărare, să se pronunțe asupra cererilor cu care va fi investită.
Cu privire la cererile de intervenție în folosul altei persoane, având în vedere dispozițiile art.51 din vechiul cod de procedură civilă, obiectul cererii dedus judecății, respectiv revizuire, instanța va pune în discuția părților admisibilitatea încuviințării cererilor.
De asemenea menținându-se soluția instanței de fond prin care s-a respins cererea de revizuire formulată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva- Direcția Silvică A ca fiind formulată de o persoana fără calitate procesuală activă, se va analiza și se va pune în discuția părților cererea acesteia formulată în calitate de revizuientă prin care a solicitat introducerea în cauză a Statului Roman prin Ministerul Finanțelor Publice.
Cererea de revizuire judecându-se potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, instanța de recurs apreciază că pentru soluționarea acesteia este necesar atașarea dosarului de fond în care s-a pronunțat sentința X/2006, respectiv dosarul nr. X/2006 și respectiv dosarele înregistrate ca urmare a exercitării căilor de atac, urmând să fie solicitate de instanța de fond cu ocazia rejudecării.
Sentința pronunțată de instanța de fond după rejudecarea cauzei ,va cuprinde potrivit art. 261 pct.5 cod de procedură civilă vechi, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Data publicarii pe portal:05.04.2018
| ← Modalitatea de impartire a bunurilor comune. Jurisprudență Partaj | Reconstituirea dreptului de proprietate. conditii.... → |
|---|
