Aplicabilitatea O.u.G. nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998, ale Legii nr. 290/2003, precum şi ale Legii nr. 393/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 8327 din data de 16.09.2013
Aplicabilitatea O.u.G. nr. 10/2013 pentru plata eșalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/1998, ale Legii nr. 290/2003, precum și ale Legii nr. 393/2006, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006, în litigiile aflate pe rolul instanțelor având ca obiect obligarea ANRP - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, la plata de despăgubiri și compensații bănești.
Spre deosebire de vechea reglementare, obligația de plată a despăgubirilor stabilite prin titlul de plată (prin titlu de plată se înțelege hotărârea comisiei județene sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003) nu mai este condiționată de existența fondurilor pe care statul trebuie să le aloce, astfel că nu se mai poate susține că noul act normativ ar stabili drepturi afectate de o condiție pur protestativă.
Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 8327/16 septembrie 2013
Prin sentința administrativă nr. 4189/CAF/2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția a II- a civilă și de contencios administrativ în dosar 6288/97/2012 au fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.F.P., a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții C.C. și C.A. în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și au fost obligați pârâții să plătească reclamanților despăgubiri și compensații bănești stabilite prin Hotărârea nr. 127/14.07.2010 a Comisiei Județene Hunedoara pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în sumă de 354.480 lei și de 1.844,20 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului H., pretinde că nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât plata despăgubirilor se dispune de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.290/2003, potrivit art.11 din Legea nr.290/2003, iar statul fiind alcătuit dintr-un ansamblu de organe nu poate fi ținut și obligat, prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru fiecare din aceste instituții, care au propria responsabilitate în respectarea dispozițiilor legale.
Față de susținerile pârâtului, instanța a constatat că, potrivit art. 18 alin. (5) din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1120/2006, compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestațiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. Prin urmare, potrivit acestor prevederi, plata despăgubirilor către beneficiari este dependentă de prevederea sumelor necesare în bugetul de stat. Având în vedere că bugetul de stat se formează la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, care în litigiile din fața instanțelor judecătorești acționează și ca reprezentant al statului, s-a apreciat că pârâtul are calitate procesuală pasivă, fiind necesar ca hotărârea ce se va da în cauză să fie pronunțată în contradictoriu cu acesta.
Pe fondul cauzei¸ instanța de fond a reținut că, în fapt, prin Hotărârea nr.127/14.07.2010 a Comisiei Județene pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 290/2003, din cadrul Instituției Prefectului Județului Hunedoara, a fost admisă în parte cererea formulată de către C.N., de acordare a măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003 și, în consecință, s-au acordat acesteia despăgubiri în cuantum total de 354.480 lei, pentru un bun imobil și compensații în cuantum de 1.844,20 lei pentru un teren, fiind respinsă în rest cererea acesteia. Deși hotărârea menționată a fost comunicată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.290/2003, despăgubirile nu au fost plătite până în prezent.
Reclamanții C.C. și C.A. au calitatea de moștenitori legali ai defunctei C.N., decedată la data de 20 iulie 2010.
Reclamanții s-au adresat pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 pentru acordarea despăgubirilor, aceste solicitări ale lor rămânând, însă, fără rezultat.
Potrivit art. 1, alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, iar potrivit art. 2 alin. (1) lit. i din același act normativ, este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile.
Hotărârea nr. 127/14.07.2010 a Comisiei Județene pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 290/2003, din cadrul Instituției Prefectului Județului H. constituie, în mod evident, izvorul unei obligații legale de plată a sumelor menționate în dispozitivul său.
În privința termenului de plată a acestor sume, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 prevede ca "despăgubirile sau compensațiile bănești vor fi acordate beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene ori a municipiului București, după caz, sau a hotărârii prevăzute la art. 8 alin. (4) sau (6), respectiv la art. 9; plata lor se poate face și în rate, în maximum 2 ani, în funcție de disponibilitățile bănești ale direcțiilor prevăzute la art. 11 alin. (1)";.
În prezenta cauza, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 290/2003, instanța a reținut că plata eșalonată a despăgubirilor și compensațiilor către reclamanți se putea face în maximum 2 ani de la comunicarea hotărârii comisiei județene, termen care a expirat. În consecință, instanța constată temeinicia acțiunii reclamanților, neputând accepta argumentul insuficienței fondurilor alocate pentru plata acestor sume, în condițiile în care dispozițiile legale citate sunt ferme în privința termenului stabilit pentru plata acestor sume.
Prin urmare, acțiunea reclamanților a fost admisă, cu consecința obligării pârâților, în solidar, la plata către reclamanți a despăgubirilor bănești în cuantum de 354480 lei, precum și a compensațiilor bănești în cuantum de 1844,20 lei, acordate antecesoarei acestora, C.N., prin Hotărârea nr.127/14.07.2010 a Comisiei Județene H. pentru Aplicarea Legii nr.290/2003.
În ceea ce privește actualizarea sumelor, instanța a apreciat că și această solicitare a reclamanților este întemeiată, având în vedere dispozițiile art. 18 alin. (6) din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1120/2006 potrivit cărora "suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de către Institutul Național de Statistică, față de luna decembrie a anului anterior";.
Prin sentința nr. 2959/CA/2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în același dosar s-a respins cererea reclamantului C.C. de completare a sentinței nr. 4189/CA/2012 în sensul ca instanța să se pronunțe asupra perioadei de actualizare a despăgubirilor bănești acordate, apreciind că instanța s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere, nefiind aplicabil art. 2812 alin. 1 C.p.civ..
Prin încheierea nr. 3258/CA/2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în același dosar s-a respins cererea reclamantului C.C. de lămurire a întinderii și aplicării dispozitivului sentinței nr. 4189/CA/2012 în ceea ce privește perioadei de actualizare a despăgubirilor bănești acordate, apreciind că și în acest caz pretenția acestuia este neîntemeiată, dispozitivul hotărârii fiind clar atât în privința întinderii, cât și a înțelesului său.
Împotriva sentinței administrative nr. 4189/CAF/2013, sentinței nr. 2959/CA/2013 și încheierii nr. 3258/CA/2013 pronunțate de Tribunalul Hunedoara a formulat recurs reclamantul C.C. solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul ca despăgubirile și compensațiile bănești acordate să fie actualizate în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum începând cu data de 15.07.2011 și până la data plății.
În motivarea opțiunii sale procesuale reclamantul recurent consideră că despăgubirile și compensațiile acordate trebuiau a fi actualizate de la data de 15.07.2011, când a expirat termenul de 1 an de la data comunicării hotărârii Comisiei Județene, învocând în acest sens practică judiciară.
Împotriva sentinței administrative nr. 4189/CAF/2013 au declarat recurs și pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului pârâta A.N.R.P. a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
- Creanța pe care reclamanții încearcă să o valorifice în prezentul proces intră sub incidența O.u.G. nr. 10/2013, astfel că în raport de dispozițiile art. 1 din acest act normativ nu este scadentă, plata acestor creanțe urmând a se face începând cu data de 01.01.2014;
- Pârâta s-a aflat în imposibilitate obiectivă de pune în executare într-un termen rezonabil obligațiile de plată stabilite în sarcina sa întrucât conturile sale au fost poprite de diverse persoane care aveau, de asemenea, creanțe împotriva sa;
- Cu privire la plata actualizării se solicită a se face aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. 4 din O.u.G. nr. 10/2013.
În drept, se invocă dispozițiile art. 299, 304, pct. 9 și 3041 C.pr.civ..
În motivarea recursului pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a arătat că excepția lipsei calității procesuale pasive a fost greșit respinsă prin raportare la prevederile art. 11 și 13 din Legea nr. 290/2003.
În drept, s-au invocat prevederile art. 3041 C.pr.civ..
În recurs nu au fost administrate probe noi.
În ceea ce privește recursul pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților:
Prin Hotărârea nr. 143/11.10.2007, Comisia Județeană Pentru Aplicarea Legii 290/2003 a constat calitatea antecesoarei reclamanților de persoană îndreptățită să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003.
În Monitorul Oficial Nr. 114 din 28 februarie 2013 a fost publicată O.u.G. nr. 10/2013 pentru plata eșalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum și ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006.
Potrivit art. 1 "începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, plata despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor (…) Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările și completările ulterioare (…) se face în tranșe anuale egale, eșalonat pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată";, iar potrivit alin. 2 prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență";.
Plata tranșelor se face începând cu 1 ianuarie 2014.
Prin urmare, spre deosebire de vechea reglementare, obligația de plată a despăgubirilor stabilite prin titlul de plată (prin titlu de plată se înțelege hotărârea comisiei județene sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003) nu mai este condiționată de existența fondurilor pe care statul trebuie să le aloce, astfel că nu se mai poate susține că noul act normativ ar stabili drepturi afectate de o condiție pur protestativă.
Curtea reține că O.u.G. nr. 10/2013 este aplicabil în speță și că pârâta are obligația de a plăti sumele de bani stabilite prin titlu de plată în condițiile stabilite în art. 1 al actului normativ menționat anterior, plata tranșelor urmând a se face începând cu data de 01.01.2014.
În consecință, obligația de plată a despăgubirilor și compensațiilor acordate prin Hotărârea nr. 143/11.10.2007 de Comisia Județeană Pentru Aplicarea Legii 290/2003 H. și sancționate de instanța de fond nu mai sunt scadente, astfel că pretențiile reclamanților cu acest obiect sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește recursul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice:
Conform art. 11 din Legea 290/2003 "plata despăgubirilor se dispune de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003";.
Așadar, obligația plății revine acestei instituții publice cu personalitate juridică, Ministerul Finanțelor Publice neavând atribuții legate de plata despăgubirilor.
Or, în această situație greșit a apreciat Tribunalul că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pentru aceste motive, Curtea în temeiul art. 312 C.pr.civ., a admis recursurile pârâților și a modificat în tot sentința atacată în sensul respingerii acțiunii îndreptate împotriva pârâtului M.F.P. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală și a respingerii acțiunii îndreptate împotriva A.N.R.P. ca nefondată. Corelativ au fost respinse recursurile reclamantului C.C. sentinței administrative nr. 4189/CAF/2013, sentinței nr. 2959/CA/2013 și încheierii nr. 3258/CA/2013. De asemenea, a fost respins recursul Statului Român prin Ministerul Finanțelor împotriva încheierii de ședință din 28.09.2012.
| ← Furt calificat în varianta normativă prevăzută de art. 208... | Aplicarea obligatorie a Deciziei nr. 53/2007 pronunţată de... → |
|---|
