Art. 998 - 999 Cod civil. Răspundere civilă delictuală a primarilor legat de atribuţiile în emiterea proceselor verbale de punere în posesie conform Legii Fondului Funciar.
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Decizie nr. 2096 din data de 30.10.2013
Art. 998 - 999 Cod civil. Răspundere civilă delictuală a primarilor legat de atribuțiile în emiterea proceselor verbale de punere în posesie conform Legii Fondului Funciar.
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2096
Ședința publică de la 30 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 16.10.2013 privind judecarea recursului declarat de recurentul reclamant D. C. C. împotriva sentinței civile nr.… din data de 05.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosar nr. ….
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura completă din ziua dezbaterilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, deliberând, tribunalul pronunță următoarea decizie.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești la data 11.01.2013, sub numărul …., reclamantul D. C. C. a chemat în judecată pe pârâții P. S. N. și S.G., solicitând obligarea acestora să-l despăgubească, fiecare cu suma de 5000 lei, precum și să plătească cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că cei doi pârâți, în calitatea de primar pe care au exercitat-o, au eliberat două procese verbale de punere în posesie numiților C. I. și fiului acestuia C. C., ambii domiciliați în comuna A., satul L.M., respectiv cele cu nr. 167/23.02.2004 și nr. 552/30.11.1999, eliberate în mod nelegal și în baza cărora s-au eliberat titluri de proprietate pentru suprafețe de câte 1000 mp în favoarea acestora.
A mai învederat reclamantul că, din cauza atribuirii acestor suprafețe persoanelor mai sus amintite, pe de o parte terenul la care este îndreptățit reclamantul a fost afectat, respectiv diminuat, iar pe de altă parte a fost nevoit să se adreseze instanței pentru anularea actelor eliberate abuziv.
Reclamantul nu a indicat temeiul de drept al acțiunii.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 08.02.2013 a fost depusă de către reclamant o precizare la acțiune prin care a arătat că înțelege să judece cu P. S. N., și S. G., primari ai comunei A., județul G., cei care au emis actele de proprietate pentru numiții C., în sensul de a fi obligați fiecare la plata sumei de câte 5000 lei, din care 3000 lei reprezintă daune materiale și 2000 lei daune morale reprezentând stresul psihic și mintal pe care l-a suferit reclamantul.
A mai precizat reclamantul că actele eliberate pârâților au fost anulate în instanță, printr-o hotărâre irevocabilă, respectiv decizia nr../2013 a Tribunalului Gorj.
Pârâtul S. G. a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, motivat de faptul că, în perioada în care a îndeplinit funcția de primar, nu a semnat nici un act la care se referă decizia civilă nr. …/26.09.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. …, respectiv procesele verbale de punere în posesie sau actele premergătoare.
Cu privire la contravaloarea lipsei de folosință a terenului, pârâtul a arătat că reclamantul poate acționa în judecată pe cei care au folosit terenul, iar referitor la daunele morale, reclamantul nu a făcut dovada că i-a fost lezată onoarea și demnitatea în colectivitatea în care trăiește.
Instanța a încuviințat proba cu expertiza în specialitatea agricultură fiind desemnat, prin tragere la sorți,d-ul expert D. T. care, l-a data de 20.06.2013, a depus decontul justificativ și raportul de expertiză, concluzionând că totalul contravalorii lipsei de folosință ( producție posibil de realizat) a terenului de 2700 mp, pe ultimii trei ani, este de 2854 lei.
Prin sentința civilă nr… din data de 05.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosar nr…., a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul D.C. C., ., în contradictoriu cu pârâții P. S. N., și S. G., având ca obiect daune materiale și morale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că terenurile de câte 1000 mp pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate numiților C. I. și C.C., sunt aferente caselor de locuit proprietatea acestora, motiv pentru care, în anul 1991, prin HCJ nr. 1144/1994, li s-a constituit dreptul de proprietate de către C. J. de F. F. G. la propunerea C.J. de F. F. A., acestora fiindu-le emise și titluri de proprietate nr.1348152/17.02.2000 și 14810579/20.04.2005 tot de către C. J. F. F. G.. Această HCJ nr. 1144/1994 a fost emisă exclusiv pentru terenurile aferente construcțiilor.
Aceste titluri de proprietate au fost anulate la data de 26.09.2012, prin Decizia nr. .., pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. .., litigiul începând la data de 16.01.2008 sub nr. …, așa cum rezultă din dosarul atașat.
Instanța a reținut că lipsa de folosință a unui imobil poate fi analizată, în cadrul unui litigiu, atât sub aspectul îndreptățirii solicitantului cât și sub aspectul persoanelor care pot răspunde pentru această lipsă de folosință dar și sub aspectul folosirii terenului cu bună sau cu rea credință.
In speță, până la data de 26.09.2012, când li s-au anulat titlurile de proprietate, numiții C. C. și I. au folosit terenul ca proprietari, cererea reclamantului fiind respinsă de mai multe ori de Judecătoria Tg- Cărbunești.
S-a mia reținut că reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate nu reprezintă o atribuție exclusivă a primarului, aceasta fiind a C. J. de F. F. care examinează propunerile făcute de C. L. de F. F.. Emiterea proceselor verbale de punere în posesie intră în atribuțiile C. L. de F.F., iar faptul că primarul localității este și președintele acestei comisii nu conduce la concluzia că acesta este singurul răspunzător pentru actele și faptele juridice ale comisiei.
Mai mult, sub aspectul daunelor materiale, singurii care au beneficiat de folosința terenurilor au fost cei doi proprietari ai construcțiilor de pe acestea, respectiv C. C. și I., aceștia fiind răspunzători pentru lipsa de folosința a reclamantului, evident dacă s-ar constata că sunt întrunite condițiile legale.
In consecință, s-a reținut că cererea de chemare în judecată a celor doi primari, în calitate de pârâți, este neîntemeiată.
Cu privire la daunele morale, întemeiate pe "stresul psihic și mental"; ce i s-a provocat mai mulți ani până la anularea titlurilor de proprietate emise numiților C., instanța a reținut, de asemenea, că este neîntemeiată, primarii necontribuind direct și cu vinovăție la provocarea unui astfel de stres, nefăcându-se vreo dovadă în acest sens de către reclamant.
Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că nu sunt întrunite condițiile art.998, 999 C.civ., aplicabile la data la care pârâții au fost primari ai comunei A., în raport cu aceștia.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul D. C. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul a susținut că instanța nu a dat dovadă de rol activ și nu a dispus administrarea tuturor probelor necesare, analizând cauza numai raportat la faptul că cei doi pârâți au fost președinți ai comisiei locale de fond funciar, nu și la faptul că au avut și atribuții de primar.
Astfel, în timpul mandatului de primar al pârâtului P.N. S. ( iunie 1996, februarie 2003) a fost întocmit procesul verbal de punere în posesie în favoarea numitului C. I. C.n pentru suprafața de 1000 mp teren curți construcții, pârâtul în calitate de președinte al C. L. fiind cel care a înaintat C.J. de fond funciar documentația în vederea eliberării titlului. În calitate de primar, acesta avea obligația să verifice atât temeinicia documentației cât și legalitatea HCJ nr.43/1991 și 1144/1994 și să solicite instanței constatarea nulității absolute a hotărârii de validare privind pe Călin I Constantin.
A mai susținut recurentul că pârâtul avea posibilitatea să solicite instanței anularea titlului de proprietate eliberat lui C. I. C., dar în lipsa demersurilor acestuia, reclamantul a fost nevoit să promoveze acțiuni în instanță pentru anularea actelor eliberate nelegal pârâților, pe un teren proprietatea sa, în toată această perioadă suportând prejudicii materiale ca urmare a faptului că nu a putut cultiva terenurile dar și prejudicii morale ca urmare a stresului produs de deplasările dese la instanță și care i-au afectat stare de sănătate.
Cu privire la pârâtul S. G. a arătat că, deși reclamantul i-a solicitat de mai multe ori să nu emită acte premergătoare constituirii dreptului de proprietate în favoarea numiților C., acesta nu a făcut nici un demers pentru a intra în legalitate, nu a întocmit documentația în vederea eliberări titlului de proprietate pentru reclamant, deși cererea acestuia a fost validată prin HCJ nr.43/1991, dimpotrivă a întocmit acte de proprietate altor persoane, acte care ulterior au fost desființate de către instanță.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâților la cheltuieli de judecată, în drept invocând dispozițiile art. 304 pct.7-9 Cprciv.
Intimatul S. G. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat pe motiv că la data emiterii actelor de proprietate în favoarea numiților C. I. și C.C., el nu mai avea calitatea de primar al comunei A..
Astfel, a susținut că procesul verbal de punere în posesie eliberat numitului C. I. I. deși este datat 23.02.2004, a fost semnat la 23.02.2005, iar la această dată el nu mai era primar, mandatul său expirând în luna iunie 2004. Referitor la titlurile de proprietate, a precizat că acestea au fost eliberate în baza unei hotărâri a C. J. de fond funciar din anul 1991, deci emisă cu mult înainte de perioada în care recurentul a fost primar.
A mai susținut că recurentul nu a produs dovezi cu privire la prejudiciul material și moral suferit.
Reexaminând sentința pronunțată în raport de criticile formulate, tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat obligarea celor doi pârâți la despăgubiri civile reprezentând daune materiale și morale pe motiv că prin eliberarea unor acte de proprietate în favoarea numiților C. I. și C. I. C., a fost afectat dreptul său de proprietate.
Astfel, reclamantul a susținut că în perioada în care P. S. N. și S. G. au îndeplinit funcția de primari ai comunei A., aceștia au emis acte de proprietate pentru numiții C. C. și C. I., pe un teren pentru care reclamantului i-a fost validată cererea de reconstituire și având în vedere că aceste acte au fost anulate la cererea reclamantului prin decizia civilă nr. ../26.09.2013 a Tribunalului Gorj, se impune obligarea pârâților la despăgubiri, reprezentând lipsa de folosință a terenurilor reclamantului, precum și daunele morale ce i se cuvin.
Deși reclamantul nu a motivat în drept acțiunea, instanța de fond a calificat-o ca o acțiune în pretenții întemeiată pe dispozițiile art.998- 999 Cod Civil, temei juridic precizat și de apărătorul recurentului, la dezbaterea pe fond a recursului.
Din interpretarea dispozițiilor art.998-999 cod civil pentru antrenarea răspunderii civile delictuale și respectiv angajarea obligației de despăgubire, este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: existența unui prejudiciu, comiterea unei fapte ilicite, stabilirea legăturii de cauzalitate dintre aceasta și prejudiciu, precum și vinovăția făptuitorului. Așadar, de esența răspunderi civile delictuale est cauzarea unui prejudiciu prin încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane, condiții obiective în absența cărora nu se poate stabili obligația de repararea în sarcina persoanei respective.
În speță, din adresa nr.1956/11.04.2013 a Primăriei comunei A. rezultă că pârâtul P.N. S. a fost primar al comunei A. în perioada iunie 1996-februarie 2003, iar pârâtul S.G. a îndeplinit această funcție în perioada mai 2003-iunie 2004, așadar cele două titluri de proprietate cu nr.14810579/2005 emis lui C. I.e și nr.1348152/2000 emis lui C. C., precum și actele premergătoare, au fost eliberate în perioada mandatelor pârâților.
Potrivit dispozițiilor HG 890/2005 propunerile de validare sau invalidare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate se iau de C. L. de f. f., cu votul majorității membrilor, primarul având un singur vot, în calitatea sa de președinte. Așadar, soluționarea cererilor de reconstituire nu este atributul exclusiv al primarului ci al comisiei locale de fond funciar.
Din înscrisurile depuse la dosar precum și din dosarele atașate prezentei cauze rezultă că propunerea C. L. A. de a se întocmi documentația în vederea eliberării titlurilor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie numiților C. I. și C. C., s-a realizat în considerarea faptului că terenurile atribuite acestora reprezintă teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, astfel că le sunt aplicabile dispozițiile art. 23-alin.1 din Legea 18/1991 coroborate cu art.8 din Decretul Lege nr.42/1990.
Referitor la eliberarea titlurilor de proprietate, aceasta a fost obligatorie pentru primari, ca și președinți ai comisiei locale de fond funciar, câtă vreme propunerea comisiei locale a fost validată prin HCJ nr. 1144/1994.
Împrejurarea că actele de proprietate eliberate numiților C. au fost desființate prin decizia nr…./26.09.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj pe motiv că terenurile atribuite acestora fac parte din proprietate reclamantului D. C., iar persoanele în favoarea cărora au fost eliberate actele nu sunt îndreptățite la reconstituire, nu conduce la concluzia că pârâții, în calitate de președinți ai C. l. A. au comis o faptă ilicită, cu vinovăție, pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală. Greșita interpretare de către aceștia a dispozițiilor art.23 din Legea 18/1991 (care a fost confirmată și de C. j. Gorj în urma exercitării atribuțiilor de verificare a propunerilor comisiei Locale) nu echivalează cu săvârșirea unei fapte ilicite, cu intenția de a crea un prejudiciu reclamantului.
Pe de altă parte, trebuie avută în vedere și conduita reclamantului, care din anul 1991, când i i-a fost validată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe terenul atribuit ulterior numiților C., a stat în pasivitate și nu a urmat procedura specială prevăzută de Legea 18/1991 în sensul de a se finaliza reconstituirea dreptului său de proprietate prin eliberarea titlului. Având în vedere că prin HCJ nr.43/1991 reclamantului i-a fost validată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,79 ha teren, aceasta avea posibilitatea formulării unei acțiuni în instanță, prin care să solicite obligarea comisiilor de fond funciar la întocmirea documentației și respectiv emiterea titlului de proprietate, sub sancțiunea obligării la daune cominatorii, care puteau fi transformate în daune compensatorii, reprezentând prejudiciul suferit de reclamant pentru lipsa de folosință a terenului.
Față de aceste considerente, tribunalul constată că reclamantul nu a dovedit existența condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâților, motiv pentru care, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea privind obligarea pârâților la despăgubiri și având în vedere că, criticile recurentului sunt nefondate, urmează ca în baza art. 312 Cprciv., recursul să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul reclamant D. C. C.împotriva sentinței civile nr… din data de 05.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosar nr….
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Octombrie 2013, la Tribunalul Gorj.
| ← Contestatie. Jurisprudență Asistenţă şi asigurări sociale;... | Suspendare executare act administrativ. Jurisprudență Chemare... → |
|---|
