Art. 924 cod civil. Caducitate testament olograf.. Jurisprudență Caducitate
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Decizie nr. 1989 din data de 15.10.2013
Art. 924 cod civil. Caducitate testament olograf.
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1989/2013
Ședința publică de la 15 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurentul reclamant B. P., împotriva sentinței civile nr. . din data de 03.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat B. A. pentru recurentul reclamant B. P. și avocat G. M. L. pentru intimata pârâtă D. A. H..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care avocat G.M. L. pentru intimata pârâtă D. A. H. a depus un extras de pe portalul Judecătoriei Tg-Jiu din care rezultă că pe rolul acestei instanței a fost înregistrat dosarul cu nr. 2265/318/2006 privind pe pârâtă și pe C. M., C. E., C. D., C. G., C. A., C. P., C. C., C. A. și C. R. N. și în care s-a pronunțat sentința civilă nr. .. din 19.09.2007.
Avocat B. A. pentru recurentul reclamant B. P. depune la dosar în original declarația dată de D. D. autentificată sub nr. 5906 din 09.10.2013 și în copie procura autentificată sub nr. 260 din 12 mai 2004 privind pe D. A. H., iar o copie de pe acestea se comunică apărătorului intimatei pârâte D. A. H..
Avocat G. M. L. pentru intimata pârâtă D. A. H. solicită lăsarea dosarului la a doua strigare pentru a observarea înscrisurilor comunicate.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat B. A. pentru recurentul reclamant B. P. și avocat G. M. L. pentru intimata pârâtă D.A. H..
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și acte de depus se constată recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul:
Avocat B. A. pentru recurentul reclamant B. P. depune concluzii scrise și solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și ulterior precizată, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat fond și recurs și taxa judiciară de timbru.
Avocat G. M. L. pentru intimata pârâtă D. A. H. solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. În motivare arată că instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada identității dintre S. V. și I. S..
TRIBUNALUL
Prin acțiunea civilă introdusă pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu si înregistrată sub nr. …, reclamantul B. P. a chemat în judecată pe pârâta D. A. H., cetățean român și canadian, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate ca fiind caduc testamentul olograf încheiat la 6.10.1942, prin care autoarea C. E. a testat întreaga avere mobilă si imobilă nepoatei sale, I. G. S..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin testamentul olograf încheiat la 6.10.1942 autoarea C. E. a lăsat întreaga sa avere mobilă și imobilă nepoatei sale, I. G. S., care este în realitate, V. G. S. ( căsătorită D.).
Că, V. E. D. a decedat în 1971, iar C. E. a decedat în 1981 și că predecesul legatarei V. E. D. este o cauză a caducitate a testamentului, ca și nulitatea, lipsind testamentul de efect si desființându-l retroactiv.
Reclamantul a invocat dispozițiile art. 1071 lit. a din Noul Cod Civil, conform cărora: "Orice legat devine caduc, atunci când legatarul nu mai este în viață la data deschiderii succesiunii";, iar aceste dispoziții legale trebuie coroborată cu art. 954 alin. 1 din Noul Cod Civil, potrivit căreia ";Moștenirea unei persoane se deschide la decesul acesteia";.
De asemenea, a mai arătat reclamantul că prin actul de partaj voluntar înscris la grefa Tribunalului Gorj, sub nr. 1186/09.07.1928 s-au împărțit bunurile ce au aparținut familiei C., printre care si conacul D.";, moștenitoarea M. V. S. revenindu-i o cotă de 1/5 din masa succesorală, iar conform s.c. nr. ../2008 a Judecătoriei Tg Jiu pronunțată în dosarul nr. .. rămasă definitivă si irevocabilă s-a reținut că unica moștenitoare a autoarei M. V. S. a fost V. E. D., mama pârâtei din cauza de față, care a dobândit întreaga avere.
S-a reținut totodată că V. E. D. a mai dobândit si cota de 1/5 a E. C., așa cum rezultă din testamentul olograf încheiat la 6.10.1942 si în concluzie a moștenit o cotă parte din 2/5 din masa succesorală a autorului D. C., din care face parte si conacul D..
Urmare a acestui fapt a fost admisă acțiunea reclamantei (pârâtă în prezenta cauză) în contradictoriu cu reclamantul și s-a constatat calitatea de moștenitoare a defunctei M.V. S. și calitatea ei de proprietară asupra cotei de 2/5 din imobilul conac D..
In drept, reclamantul a invocat dispozițiile legale menționate mai sus și a solicitat ca în temeiul art. 172 CPC pârâta să depună la dosarul cauzei înscrisul în original, deoarece în toate pricinile a fost depusă doar o simplă copie xerox a acestuia.
Cererea a fost timbrată de reclamant cu suma de 20 lei si timbru judiciar de 0,3 lei.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, testamentul încheiat de E. C. la 6.10.1942, în favoarea nepoatei sale, I. G.. S., căsătorită D., adeverința cu nr. 3099/17.12.1996 eliberată de C. j. Gorj de aplicarea legii112/1995, titlul de proprietate nr. 1333701 eliberat pe numele său pt. suprafața de 1 ha si 133 mp teren, hotărârea nr. 119/1996 emisă de C. J.. Gorj de aplicarea legii 112/95, certificatul de moștenitor de calitate nr. 2387/19.12.1994 emis de Notarul de Stat sectorul 1 București, certificatul de moștenitor nr. 24/08.03.2000 eliberat de BNP București, în urma dezbaterii succesiunii autoarei C.E., s.c.nr. 3581/12.05.2008 pronunțată în dosarul nr. … al Judecătoriei Tg Jiu, dovada de cetățenie a pârâtei D. A. H..
Prin sentința civilă nr. ../28 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu a fost respins cererea în constatare caducitate testament formulată de reclamantul B. P. împotriva pârâtei D. A. H..
Împotriva acestei sentința a declarat recurs reclamantul B. P., iar prin decizia nr. ../2012 din 30 oct.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a dispus admiterea recursului, sentința fiind casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanță de fond cu îndrumarea ca la rejudecare să fie antamat fondul cauzei și să fie analizată caducitatea testamentului așa cum a solicitat reclamantul prin acțiune.
De asemenea, s-a dispus a se pune în discuția părților excepția autorității de lucru judecat, pe care instanța de fond a invocat-o din oficiu și nu a pus-o în discuție.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.- Jiu sub nr….
La data de 27.03.2013, reclamantul și-a precizat acțiunea sub aspectul temeiului de drept, în sensul că a invocat în cauză dispozițiile art.954 alin.1 C.pr.civ. și art.1071 lit.a C.civ., precum și art.957 alin.1 C.civ.
De asemenea, a mai arătat că în acțiune s-a strecurat o eroare materială în ceea ce privește anul de deces al lui V. E. S., mai exact data decesului acesteia fiind 23.09.1972 și nu 1971.
Prin sentința civilă nr.. din data de 03.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. … au fost respinse excepțiile autorității de lucru judecat, lipsei interesului și a prescripției dreptului la acțiune invocate de pârâte.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul B. P., , împotriva pârâtei D. A. H..
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut, cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată, că potrivit art. 1201 cod civil în reglementarea din 1864 : "Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor, în aceeași calitate.";
S-a constatat de către instanță că între părți au existat mai multe litigii referitoare la partajarea bunurilor succesorale rămase de la autorii comuni dar și având alte obiecte, având calități diferite în procesele purtate, însă niciuna din cauze nu a avut ca obiect caducitatea testamentului olograf pentru a putea opera autoritatea de lucru judecat, nefiind îndeplinite condițiile art. 1201 cod civil, astfel că excepția a fost respinsă.
Cu privire la excepția lipsei interesului reclamantului invocată de pârâte, instanța a reținut că nici această excepție nu este întemeiată, astfel că a fost respinsă pentru următoarele motive,
Interesul a fost definit ca fiind folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Pentru a promova o acțiune în instanță, reclamantul este acela care trebuie să justifice un interes. Totodată, pentru a justifica sesizarea instanței, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții : să fie legitim, corespunzător cerințelor legii materiale și procesuale, să fie născut și actual, adică să existe în momentul în care se apelează la mijlocul procesual din conținutul acțiunii, să fie personal și direct, adică folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare să aparțină celui care recurge la acțiune.
În speța de față, instanța a apreciat că reclamantul are un interes legitim, actual și personal în promovarea acțiunii, întrucât prin sentința civilă nr…/12.05.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. .. menținută prin decizia nr../15 Septembrie 2008 a Tribunalului Gorj, a fost admisă cererea pentru constatarea nulității absolute parțiale formulată de reclamanta D. A., pentru constatare calitate de moștenitor, calitate de proprietar și ieșire din indiviziune în contradictoriu cu pârâții B. P., C.N., primarul comunei R. și C. J. Gorj, pentru aplicarea Legii 112/1995.
A fost constatată nulitatea absolută parțială a hotărârii nr.19/1996 eliberată de C.de aplicarea Legii 112/1995 pe numele pârâtului B. P., a fost constatată calitatea de moștenitoare a defunctei M. V. S. și calitatea de proprietar asupra unei cote indivize de 2/5 din imobil" C. D." pentru reclamant.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că unica moștenitoare a M. V. S. a fost V. E. D.(mama reclamantei) care a dobândit întreaga avere de la M. V. S. dar și că V. E. D. a mai moștenit și cota de 1/5 a E.C. așa cum rezultă din testamentul olograf încheiat la 06.10.1942 și în concluzie a moștenit o cotă parte de 2/5 din masa succesorală a autorului D. D. C. din care face parte și conacul D..
Prin promovarea acestei acțiuni reclamantul a vizat constatarea caducității testamentului olograf prin care autoarea C. E. testa întreaga sa averea, iar în urma unei eventuale soluții de admitere, acesteia revenindu-i de drept averea care urma a fi partajată între moștenitorii săi, reclamantul fiind unul dintre moștenitori.
Cu privire la excepția prescripției acțiunii, instanța a reținut că aceasta nu este întemeiată și a respins-o, având în vedere că prezenta acțiune este o acțiune în constatare, care este imprescriptibilă extinctiv.
Prin testamentul olograf încheiat la data de 6.10.1942 autoarea C. E. a lăsat întreaga sa avere mobilă și imobilă nepoatei sale, I. G. S., care este în realitate, V.G. S. ( căsătorită D.).
Legatele instituite în mod valabil și nerevocate pot deveni ineficace din cauze intervenite ulterior întocmirii testamentului și care fac imposibilă executarea lor.
Potrivit art.924, art.928 si art.927 c.civil,caducitatea legatelor intervine doar in 4 cazuri, respectiv: in cazul decesului legatarului intervenit anterior decesului testatorului,incapacitatea legatarului de a primi legatul la data deschiderii moștenirii,pieirea totala a bunului in timpul vieții testatorului si, neacceptarea legatului de către legatar.
Printre cauzele de ineficacitate ale legatelor, dispozițiile Codului civil în reglementarea din 1864 aplicabilă în cauză a instituit la art. 924 cod civil și cea privind decesul legatarului.
Astfel, potrivit legii, legatul devine caduc dacă legatarul a murit înaintea testatorului, dispoziția explicându-se prin faptul că liberalitățile în general, și cele făcute mortis causa au caracter exclusiv personal; sunt acte încheiate în considerarea persoanei legatarului ( intuitu personae).
Astfel fiind, dacă legatarul a murit înaintea testatorului, deci înainte de momentul deschiderea moștenirii, când dispoziția testamentară urma să-și producă efectele, executarea legatului devine imposibilă din cauza lipsei capacității succesorale a legatarului, legatul devenind caduc.
Datorită caracterului personal al liberalității, moștenitorii legatarului, fie și descendenții lui, nu au nici un drept asupra legatului, pentru că, nedobândind dreptul legat, legatarul nu l-a putut transmite asupra propriilor moșteniri, iar reprezentarea succesorală nu este aplicabilă în materia moștenirii testamentare.
Ca orice cauza de ineficacitate, caducitatea lipsește actul juridic de efectele sale firești. Ea este insa mai radicala decât celelalte cauze de ineficacitate deoarece exclude, in principiu, orice efect al actului. Caducitatea produce efecte numai pentru viitor (ex tunc), retroactivitatea nefiind posibila deoarece, pana in momentul intervenirii cauzei de caducitate, actul respectiv nu si-a produs nici un efect.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat că testatoarea C. E. a decedat la data de 14 mai 1981, conform certificatului de deces emis la data de 15 mai 1981 și înregistrat la Consiliul Popular al Sectorului 1 București, sub nr. 1910 (fila 62).
Reclamantul a depus la dosarul cauzei la fila 63, traducerea din limba franceză a extrasului certificatului de deces a numitei S. V. E. emis de R. Q., din care rezultă că data decesului acesteia este 23.09.1972.
S-a susținut de către reclamant că beneficiara, legatului, legatarul I. G. S., care este în realitate, V. G.S. (căsătorită D.)însă, în urma analizării înscrisurilor depuse la dosarul cauzei instanța constată că reclamantul nu a reușit să dovedească această susținere .
Astfel, din toate înscrisurile referitoare la legatara I. G. S. nu rezultă cu certitudine date suficiente pentru a se putea stabili o identitate între persoana legatarei și a numitei S. V. E., neprecizându-se numele părinții acesteia și nici măcar inițiala tatălui în extrasul de pe certificatul de deces depus la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. P., criticând-o ca nelegală. Solicită, în raport de prevederile art. 3041 , art. 304 alin.1 pct. 7 și 9 C.p.civ., art. 312 alin.1,2,3 teza I C.p.civ. 1865 modificarea hotărârii și admiterea acțiunii.
Susține recurentul că instanța de fond nu a respectat indicațiile instanței de casare din primul ciclu procesual, în sensul de a analiza cauza pe fond, anume aplicarea sau nu a art. 954 alin.1, art. 957 alin.1 și art. 1071 lit. a Cod civil. Afirmă recurentul că pârâta intimată nu a negat identitatea de persoană dintre V. E. S. și I. S., întrucât s-a folosit de testamentul invocat în alte cauze, în calitate de fiică a legatarei.
O altă critică privește nemotivarea hotărârii de către prima instanță. Astfel, arată că, deși există depuse înscrisuri la dosar, anume certificatele de deces ale autoarelor C. E. și V. E. G. S., certificate de moștenitor, încheierea de dezbatere succesorală, instanța de fond le-a ignorat. Apreciază ca insuficient motivată hotărârea recurată.
În fine, se critică sentința pentru lipsa rolului activ în repunerea pe rol a cauzei în scopul depunerii actelor de stare civilă, respectiv în obligarea pârâtei la depunerea în original a testamentului olograf a cărui caducitate se invocă.
Nu a fost depusă întâmpinare în recurs.
În faza recursului s-a încuviințat părților proba cu înscrisuri, depuse la dosar potrivit consemnărilor din încheierile de ședință de la dosar, respectiv practicaua prezentei decizii.
Recursul este fondat pentru considerentele care succed.
În raport de prevederile art. 3041 C.p.civ., precum și de cazurile de recurs invocate de la 1865, aplicabil în cauză, instanța de recurs constată că prima instanță nu a analizat înscrisurile de la dosarul cauzei pentru a stabili dacă în speță se verifică ipoteza caducității legatului universal, dispoziție testamentară cuprinsă în testamentul olograf datat 1942.
Ca stare de fapt, se reține că reclamantul invocă situația predecesului beneficiarului testamentului în raport cu autorul testator. Este vorba despre testatorul C. E., decedată, conform certificatului de deces, depus în copie, în anul 1981, ulterior decesului legatarului, în anul 1972, potrivit aceluiași tip de înscris doveditor. Ca atare, legatarul a decedat cu 9 ani anterior morții testatorului. Or, având în vedere regula deschiderii succesiunii la data decesului autorului, deci a culegerii legatului începând cu această dată, se invocă ipoteza caducității legatului pentru predecesul legatarului.
Deși sunt invocate de către reclamant prin mandatar avocat prevederile noului cod civil, intrat în vigoare în anul 2011, instanța constată că, raportat la prevederile Legii nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului cod civil, precum și de data deschiderii moștenirii, anume anul 1981, se aplică dispozițiile vechiului cod civil de la 1864.
Astfel, art. 924, reținut corect de prima instanță, stipulează în sensul că "orice dispoziție testamentară devine caducă când acela în favoarea căruia a fost făcută a murit înaintea testatorului";.
Dacă sub acest aspect nu există controverse între părți, singura problemă de rezolvat este dacă între beneficiara testamentului - legatara universală I. G. S. - și autoarea pârâtei din prezenta cauză, V. E. G. S., există identitate de persoană.
Se susține de către reclamant că în diferite acte juridice s-a folosit numele de I. S. în loc de V. E. S..
Din analiza înscrisurilor depuse la dosar, la fond și în recurs, se reține că există identitate de persoană între I. S. și V. E. S..
Astfel, instanța pornește în analiza sa de la mențiunile testamentului olograf - fila 6 dosar fond primul ciclu procesual. Din acesta se reține că autoarea care semnează înscrisul olograf la data de 6.10.1942 - E. C. - își testează averea mobilă și imobilă nepoatei I. G. S..
Testatoarea este mătușă a legatarei, adică sora mamei beneficiarei dispoziției testamentare, V. M. S. Că este sora celei din urmă rezultă din mențiunile certificatului de calitate de moștenitor nr. 7/1999. Nu se contestă acest lucru de către părți.
În același înscris figurează ca moștenitor al autoarei M. V. S. și fiica S. I.. Din enumerarea moștenitorilor acestei autoare se constată că singurul descendent direct este fiica S. I..
Că este vorba de una și aceeași persoană rezultă din cele menționate în dosarul notarial nr. 560/1998, atașat la dosarul nr. .. al Judecătoriei Sector 1 București. În concret, în schița succesorală este menționată ca fiică a autoarei evocate numita I. S., la rândul său având fiică pe A., cu domiciliul în străinătate. Totodată, din copia procesului verbal de îndeplinire a procedurii de citare notarială prin afișare - fila 32 dosar fond al doilea ciclu procesual - rezultă că se referă la moștenitor S. I..
Un alt înscris care demonstrează acest lucru este încheierea notarială nr. 7/1999 - fila 41 același dosar - din care rezultă, sub sancțiunea înscrierii în fals, că notarul public a constatat că fiica autoarei M. V. S. este I. S., iar nepoata de fiică este A..
Totodată, instanța de recurs reține că din extrasul din registrul de nou născuți pe anul 1925 - fila 27 dosar recurs - V. E. S. este fiica lui G. S. și a M. V. S.. Față de prenumele tatălui, se reține că este identitate de inițială în ambele forme ale numelui. Din coroborarea înscrisurilor constând în buletinul de căsătorie nr. 1925/1948 - fila 28 și urm. cu traducerile autorizate ale unor declarații notariale date în fața notarului din S. - L., P. Q., C. - fila 32 -, respectiv traducerea extrasului din actul de naștere al pârâtei D. A.- H. - fila 37, toate înscrisurile menționate fiind în dosarul de recurs, instanța constată că se face dovada căsătoriei legatarei cu numitul J. E. D., iar din relația acestora a rezultat fiica pârâtă D. A.- H..
Astfel, se explică participarea acesteia din urmă la deschiderea moștenirii autoarei V. M. S., în calitate de nepoată de fiică, fiica nefiind decât V. E. S., scrisă în unele acte drept I. S..
Este necesar a se avea în vedere și faptul că în societatea românească pentru numele de E. se mai folosesc apelativele de I., L. etc, încât după o folosire repetitivă persoanei respective i se asociază de către terți acest nume, rezultând o confuzie ulterioară între numele oficial și cel atribuit, chiar în actele juridice încheiate.
În consecință, se reține de către instanță că întrucât moștenirea unei persoane se deschide la data decesului acesteia, conform art. 651 C.civil de la 1864, iar una dintre condițiile pentru a putea moșteni este ca succesorul, legal sau testamentar, să existe la momentul deschiderii moștenirii - art- 654 C.civil 1864, legatul nu poate avea efecte juridice dacă legatarul nu mai era în viață la decesul testatorului. Este starea de fapt ce rezultă în ce o privește pe legatara din prezenta cauză, predecedată autoarei testatoare.
Față de cele de mai sus, fiind îndeplinite condițiile art. 924 C.civil de la 1864, se va admite recursul, se va modifica sentința în sensul admiterii acțiuni. Ca atare, se va constata caducitatea testamentului olograf supus analizei.
În raport de art. 274 alin.1 C.p.civ., va fi obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată la fond și în calea de atac efectuate de recurentul reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul reclamant B. P., împotriva sentinței civile nr. .. din data de 03.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. …
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea.
Constată caducitatea testamentului olograf încheiat la data de 06.10.1942 de către testatoarea C. E..
Obligă pârâta intimată la plata a 3250 lei cheltuieli de judecată, fond și recurs, reprezentând onorariu avocat, către recurentul reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2013, la Tribunalul Gorj.
| ← Art. 494 alin. 3 Cod procedură civilă. Situaţia... | Nulitate sentinţă. Neconcordanţa dintre minuta întocmită cu... → |
|---|
