Autorizarea executării obligaţiei de a face. Condiţii
| Comentarii |
|
Judecătoria CRAIOVA Hotărâre nr. 10609 din data de 09.07.2013
Autorizarea executării obligației de a face. Condiții
Prin art. 1073 din Codul civil este consacrat principiul executării in natura a obligațiilor, potrivit căruia creditorul este îndreptățit sa pretindă si sa obțină de la debitor îndeplinirea exacta a prestației la care acesta din urma este obligat.
De regula, prestația ce formează obiectul obligației este executată de debitor de bunăvoie, deci executarea in natura a obligației are loc cu concursul acestuia. Daca debitorul nu își executa voluntar obligația, creditorul va putea recurge la mijloacele pe care legea i le pune la dispoziție, căutând sa obțină satisfacerea creanței sale pe calea executării silite.
Transpunerea in planul dreptului procesual a principiului executării in natura si voluntare a obligațiilor constituie reglementarea conținută in art. 371^1 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, potrivit căruia obligația stabilita prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se duce la îndeplinire de bunăvoie, iar in cazul in care debitorul nu își executa in acest mod obligația, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silita, daca legea nu prevede altfel.
Potrivit dispozițiilor art. 580 ind. 2 Cod procedură civilă, "dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului"
Judecătoria Craiova - Secția civilă - Sentința civilă nr. 10609/09.07.2013
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 07.05.2013 sub nr. xxx/215/2013, reclamanta V. M. , în contradictoriu cu pârâții Municipiul Craiova - prin Primar și Primăria Municipiului Craiova - prin Primar, a solicitat admiterea cererii și să fie autorizată reclamanta ca, prin executor judecătoresc, pe cheltuiala debitorului, să aducă la îndeplinire obligația din titlul executoriu, respectiv obligația de predare a locuinței închiriate conform contractului nr. 12185/26.08.2008.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, în fapt, prin sentința 4636/10.03.2011 pronunțata de Judecătoria Craiova in dosarul nr. xxx/215/209 instanța a admis cererea reclamantei si a dispus obligarea Municipiului Craiova, prin primar sa îi predea locuința data în chirie prin contractul de închiriere nr. 121285/26.08.2008.
Împotriva acestei sentințe, Municipiul Craiova, prin primar a declarat apel care prin decizia nr. 576/09.12.2011 care a fost respins de Tribunalul Dolj, fiind menținuta ca legala si temeinica sentința Judecătoriei Craiova.
Împotriva acestei decizii Municipiul Craiova, prin primar, a declarat si recurs care prin decizia nr. 7405/20.06.2012 pronunțata de Curtea de Apel Craiova a fost respins ca nefondat.
Prin încheierea din data de 05.12.2012, Judecătoria Craiova a încuviințat cererea de executare silita pe care reclamanta a formulat-o in baza titlului executoriu de mai sus, iar in data de 20.12.2012 executorul judecătoresc a emis către Primăria Craiova, prin primar o somație prin care i-a pus in vedere sa se conformeze obligațiilor stabilite prin titlu executoriu iar în data de 11.02.2013 aceeași somație a fost emisa si Municipiului Craiova prin primar.
Împotriva actelor de executare efectuate de B.E.J. I. R. Florin, în dosarul nr. xxx/E/2012, Municipiul Craiova a formulat contestație la executare care prin sentința din data de 04.03.2013 pronunțata in dosarul nr. xxx/215/2013 contestația împotriva somației emise Primăriei Craiova, a fost respinsa iar prin sentința din data de 22.04.2013 pronunțata in dosarul nr. xxx/215/2013 a fost respinsa si contestația împotriva somației emise către Municipiul Craiova.
Fata de cele mai sus expuse este evident ca reclamanta, deși de mai bine de 4 ani se judecă cu Primăria Craiova, pentru a fi pusa in posesia apartamentului ce i se cuvine de drept si deține de cca 1 an si un titlu executoriu, prin diferite mijloace Primăria refuza sa se conformeze obligațiilor stabilite prin acest titlu executoriu..
Potrivit art. 5802 C.p.civ. dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
In cauza sunt îndeplinite in mod cumulativ cerințele impuse de dispozițiile articolului de mai sus, pentru ca instanța să o autorizeze pe reclamantă, in calitate de creditor, ca prin executor judecătoresc sa ducă la îndeplinire obligația ce revine debitorului prin titlul executoriu nr. 4636/10.03.2011 respectiv de a-i preda apartamentul in suprafața de 75,81 mp situat in Craiova, str. xxx, jud. Dolj.
Astfel, obligația ce ii revine paratei conform titlului executoriu este una de a face, respectiv a-i preda reclamantei locuința data in chirie prin contractul de închiriere nr. 121285/26.08.2008.
De asemenea, somația de executare a obligației stabilite prin titlul executoriu a fost comunicata Primăriei Craiova încă din luna decembrie 2012, respectiv in data de 20.12.2012, o somație similara fiind retransmisa Municipiului Craiova, prin primar, in data de 11.02.2013.
Calculând 10 zile de la data comunicării somațiilor de mai sus este evident ca cererea nu este prematur formulata întrucât de la comunicarea somațiilor de mai sus si pana la data promovării acestei cereri termenul de 10 zile in care obligația trebuia executata, a expirat.
Mai mult decât obligația ce revine debitorului prin titlul executoriu este una personala, pe care reclamanta nu o poate duce la îndeplinire fără autorizarea instanței de judecata.
Reclamanta a mai solicitat instanței să constate că justifică un interes direct si personal pentru autorizarea sa, in calitate de creditor, ca prin executor judecătoresc, sa intre in posesia apartamentului ce i-a fost închiriat întrucât nu doar ca deține un titlu executoriu in acest sens de mai bine de 1 an insa atât ea cât si familia mea compusa din 4 membrii sunt prejudiciați in mod grav de faptul ca sunt privați de dreptul legal de a se folosi de locuința închiriata conform contractului încheiat si care ca si suprafața si dependințe corespunde nevoilor personale care au si fost avute in vedere la momentul repartiției.
Mai mult decât atât necesitatea autorizării reclamantei ca prin executor judecătoresc să intre în posesia apartamentului ce i-a fost închiriat, rezulta si din faptul ca in circa 2 luni de zile, toate contractele de închiriere încheiate in anul 2008, vor trebui prelungite întrucât expiră perioada de 5 ani pentru care acestea au fost închiriate si având in vedere precedentul existent când primăria a încercat sa o determine sa semneze un act adițional la contractul de închiriere pentru a îndrepta neregulile privind repartiția, consideră ca si de aceasta data se va întâmpla același lucru respectiv primăria va încerca prin orice mijloace sa o determine sa accepte prelungirea contractului pe apartamentul care i-a fost predat dar care nu corespunde celui închiriat.
Întrucât evident ca reclamanta nu va accepta o astfel de situație, așa cum nu a acceptat nici semnarea actului adițional la contractul de închiriere care in realitate este un fals si s-a făcut uz de el inclusiv in fata instanțelor de judecata cu ocazia judecării pe fond a cauzei, pentru a anula actele pe care Primăria le va emite împotriva voinței reclamantei va trebui sa declanșeze un alt litigiu, fapt ce automat va conduce la întârzierea realizării dreptului său din titlu executoriu, respectiv de a intra in posesia apartamentului închiriat conform contractului de închiriere semnat cu Primăria.
Așadar, reclamanta solicită instanței să constate că debitorul din titlu executoriu este de rea credința întrucât acesta in mod cu totul nejustificat refuza sa își îndeplinească obligația stabilita prin titlu executoriu, fapt ce o prejudiciază pe reclamantă dar si pe familia sa in mod grav întrucât le este afectata viata de familie si condițiile normale in care au dreptul conform contractului semnat cu Primăria sa locuiască.
In drept au fost invocate prevederile art. 5802 c.pr. civ.
În susținerea acțiunii au fost depuse la dosar, în xerocopie, sentința civila nr. 4636/10.03.2011; decizia nr. 576/09.12.2012 pronunțata in apel de Tribunalul Dolj; decizia nr. 7405/20.06.2012 pronunțata in recurs de Curtea de Apel Craiova; contractul de închiriere nr. 121285/26.08.2008.
La data de 07.06.2013 pârâții au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție, au invocat lipsa calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului Craiova, ca excepție de fond absolută și peremptorie potrivit art. 56 - 57 N.C.P.C (41-43 VCPC).
Apreciază că Primăria Craiova nu are calitate procesuală pasivă, întrucât potrivit art. 77 coroborat cu art. 20 și 21 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, reglementează în mod expres următoarele: Art. 77 - Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura funcționala cu activitate permanenta, denumita primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local si dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale; Art. 20 - (1 ) Comunele, orașele, municipiile si județele sunt unități administrativ - teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizează si funcționează autorități ale administrației publice locale; Art. 21. - (1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum si la unitățile bancare. Unitățile administrativ - teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in condițiile legii. (2) In justiție unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz. de primar sau de președintele consiliului județean. (3) Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoana cu studii superioare juridice de lunga durata din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care sa reprezinte interesele unității administrativ - teritoriale, precum si ale autorităților administrației publice locale respective, in justiție.
Unitățile administrativ teritoriale, respectiv comunele, orașele și municipiile, sunt persoane juridice de drept public și sunt reprezentate în justiție, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. Acesta poate împuternici o persoana cu studii superioare juridice de lunga durata din cadrul aparatului propriu de specialitate sau un avocat care sa reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum si ale autorităților administrației publice locale respective, in justiție.
In ceea ce privește distincția între autoritățile deliberative și executive dispozițiile articolului 23 din același act normativ statuează că autoritățile administrației publice prin care realizează autonomia locala in comune, orașe si municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești si municipale, ca autorități deliberative, si primarii, ca autorități executive.
De asemenea, Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritoriala in relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori străine, precum si în justiție.
Calitatea procesuală pasivă presupune existenta unei identități intre persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecății, iar reclamantul fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă.
Având în vedere textele de lege invocate, Primăria Municipiului Craiova nu poate avea niciodată calitate procesuală și pe cale de consecința solicită instanței respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
De asemenea, pârâții au invocat excepția tardivității cererii date fiind următoarele:
In speță, reclamanta formulează o cerere de executare a obligației de a face conform căreia dacă debitorul refuză să îndeplinească obligația de a face cuprinsă intr-un titlu executoriu în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Or, potrivit textului de lege invocat procedura de executare a obligației de a face începe prin comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorului, prin care i se pune în vedere acestuia ca, în termen de 10 zile, să își îndeplinească benevol obligația la care se referă titlul executoriu.
In cauză, s-au emis două somații astfel: către Primăria municipiul Craiova comunicată la data de 20.12.2012 și către Municipiului Craiova prin Primar comunicată la data de 1 1.02.2013. Întrucât reclamantul a formulat prezenta cerere la data de 07.05.2013 pârâții arată că înțeleg să invoce excepția tardivității introducerii acesteia întrucât potrivit temeiului de drept menționat cererea trebuia depusă în termen de 10 zile care curge de la data comunicării încheierii de încuviințare a executării.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată având în vedere cele ce succed:
In conformitate cu dispozitivul hotărârii judecătorești la care face referire reclamanta, respectiv sentința civilă nr. 4636/2011 din dosarul nr. xxx/215/2009, Municipiul Craiova este obligat să predea reclamantei locuința dată în chirie prin contractul de închiriere nr. 121285/26.08.2012.
Obiectul contractului nr. 121285/26.08.2012 privește apartamentul nr. 3. cu 2 camere situat în blocul R 16. Atât contractul cât și repartiția au în vedere apartamentul nr. 3 prevăzut de instanță și, cu atât mai mult, locuința predată către reclamanta V. M. și în care domiciliază de la data repartiției și până în prezent, este la aceeași adresă respectiv Craiova, xxx.
Or, potrivit dispozițiilor Codului civil în materie de locațiune locatorul este obligat să predea lucrul închiriat iar locatarul este obligat să ia în primire bunul dat în locațiune.
Pârâții arată faptul că părțile și-au îndeplinit obligațiile principale enunțate iar acestea nu contravin hotărârii judecătorești invocate de părți.
De fapt, ceea ce solicită reclamanta este predarea apartamentului nr. 3 din imobilul menționat însă cu o suprafață de 75,81 mp și nu 65,13, cât are în realitate. Așa cum a fost edificată construcția apartamentul închiriat are o suprafață de 65.13 mp or, este evident, că nu se poate preda o suprafață locativă mai mare decât cea edificată de constructor.
De asemenea, pârâții învederează că nici hotărârea irevocabilă a cărei executare se solicită nu prevede că apartamentul 3 ce trebuie predat reclamantei va avea o anumită suprafață locativă.
De asemenea, pe rolul instanțelor de judecată este înregistrat dosarul nr. xxx/215/2013 ce are ca obiect contestația la executare formulată de Municipiul Craiova prin Primar, în calitate de contestator, în contradictoriu cu V. M. și B.E.J. I. R. F., în calitate de intimat, împotriva somației ce face obiectul dosarului de executare nr. xxx/E/2012
În susținerea întâmpinării au fost depuse la dosar, în xerocopie, proces-verbal de precare primire locuință, repartiția nr. 119144/2008, act adițional nr. 1 la contract.
În ședința publică din data de 11.06.2013 reclamanta a depus la dosar, în xerocopie, adresa nr. 69240/21.05.2013 emisă de Primăria Municipiului Craiova, încheiere nr. 7588/05.12.2012 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. xxx/215/2012, somații emise la data de 11.02.2013 și respectiv la data de 20.12.2012 de către B.E.J. I. R. F. către Municipiul Craiova - prin Primar, cu dovadă de primire, sentința civilă nr. 4636/10.03.2011 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. xxx/215/2009, decizia civilă nr. 576/09.12.2011 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția I Civilă în dosarul nr. xxx/215/2009, încheiere pronunțată la data de 13.06.2012 de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. xxx/215/2009, decizie nr. 7405/20.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. xxx/215/2009, extras de pe portalul instanțelor de judecată cu privire la dosarele nr. xxx/215/2013 și nr. xxx/215/2013, contract de închiriere nr. 121285/26.08.2008 și anexele 1 și 3 la contract.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Prin sentința civila nr. 4636/10.03.2011 pronunțata de Judecătoria Craiova in dosarul nr. xxx/215/209 instanța a admis cererea reclamantei si a dispus obligarea Municipiului Craiova, prin primar sa îi predea locuința data în chirie prin contractul de închiriere nr. 121285/26.08.2008.
Împotriva acestei sentințe, Municipiul Craiova, prin primar a declarat apel care prin decizia nr. 576/09.12.2011 care a fost respins de Tribunalul Dolj, fiind menținuta ca legala si temeinica sentința Judecătoriei Craiova.
Împotriva acestei decizii Municipiul Craiova, prin primar, a declarat si recurs care prin decizia nr. 7405/20.06.2012 pronunțata de Curtea de Apel Craiova a fost respins ca nefondat.
Analizand exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului Craiova, invocată de pârâți prin întâmpinare instanta retine ca în conformitate cu dispozitiile art.21 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale, unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu iar în justitie sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean.
Tot astfel, potrivit art.77 din acelasi act normativ, primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitatii locale.
In acest context în care intimatul reclamant nu poate opune pretinsul drept unei persoane fizice, în mod eronat a chemat în judecata primaria care nu este entitate cu personalitate juridica, apta sa stea în proces, în calitate de pârâta.
Din acest punct de vedere exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Municipiului Craiova este intemeiata si urmeaza a fi admisa cu consecinta respingerii acțiunii formulată de reclamanta V. M. , în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Craiova, cu sediul în Craiova, str. A. I. Cuza, nr. 7, jud. Dolj, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
In ceea ce priveste exceptia tardivitatii formularii cererii instanta retine ca aceasta este neantemeiata si urmeaza sa o respinga avand in vedere ca termenul de 10 zile prevazut de dispozitiile art. 580 ind. 2 Cod procedură civilă nu este un termen de decadere stabilit in sarcina creditorului, ci este prevazut ca un termen in care debitoarea obligatiei poate sa isi execute de buna-voie obligatia, iar dupa expirarea termenului creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, să îndeplinească obligatia.
Pe fondul cauzei, instanta retine ca prin art. 1073 din Codul civil este consacrat principiul executarii in natura a obligatiilor, potrivit caruia creditorul este indreptatit sa pretinda si sa obtina de la debitor indeplinirea exacta a prestatiei la care acesta din urma este obligat.
De regula, prestatia ce formeaza obiectul obligatiei este executata de debitor de bunavoie, deci executarea in natura a obligatiei are loc cu concursul acestuia. Daca debitorul nu isi executa voluntar obligatia, creditorul va putea recurge la mijloacele pe care legea i le pune la dispozitie, cautand sa obtina satisfacerea creantei sale pe calea executarii silite.
Transpunerea in planul dreptului procesual a principiului executarii in natura si voluntare a obligatiilor constituie reglementarea continuta in art. 371^1 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, potrivit caruia obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se duce la indeplinire de bunavoie, iar in cazul in care debitorul nu isi executa in acest mod obligatia, aceasta se duce la indeplinire prin executare silita, daca legea nu prevede altfel.
Potrivit dispozitiilor art. 580 ind. 2 Cod procedură civilă, "dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului"
Instanta retine ca in cauza obligatia Municipiului Craiova de predare a unei locuinte ce face obiectul unui contract de inchiriere este o obligatie intuitu personae ce nu poate fi adusa la indeplinire de catre o alta persoana (in speta de catre reclamanta), ci numai de debitorul obligatiei - Municipiul Craiova, impotriva acestuia existand, in caz de neandeplinire de buna-voie a obligatiei posibilitatea prevazuta de dispozitiile art.580 ind.3 C.p.c. si nu cea prevazuta de dispozitiile art. 580 ind. 2 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente instanta urmeaza sa respinga acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Craiova, ca neîntemeiată.
| ← UZUCAPIUNE-UN CAZ DE COPARTICIPARE PASIVA OBLIGATORIE | Rectificare Carte Funciară. Condiţii. Aplicarea legii civile... → |
|---|
