Cale de atac prevăzută pentru capătul principal de cerere. Judecarea cererilor accesorii. Casare cu trimitere
Comentarii |
|
În speţă, capătul principal este revendicare, iar cele accesorii sunt grăniţuirea şi servitutea, aceasta întrucât nu se poate stabili hotarul dintre părţi câtă vreme nu s-a identificat proprietatea fiecăruia şi dacă vreuna ocupă mai mult din terenul vecinului său. Faptul că atât grăniţuirea, cât şi servitutea sunt supuse atât apelului cât şi recursului nu mai prezintă relevanţă de vreme ce aceste capete de cerere au fost soluţionate împreună, iar capătul principal este supus numai recursului. Tribunalul a judecat ca instanţă de apel în compunere de 2 judecători prevăzută de lege pentru judecata apelului, şi nu ca instanţă de recurs, în compunerea de 3 judecători, aşa cum se impunea, ceea ce determină incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 1 C.proc.civ.
Secţia civilă, minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 1229 din 19 septembrie 2011
Prin sentința civilă nr. 4931/2007, Judecătoria Bacău a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții C.C. și C.T. în contradictoriu cu pârâții R.I., M.I., M.V.M. și U.P., a stabilit linia de hotar între proprietățile C. și M., a stabilit în favoarea reclamanților o servitute de trecere pe suprafața de 20 mp din proprietatea M. identificată în schița anexă a suplimentului la raportul de expertiză, a obligat reclamanții să plătească cu titlu de despăgubiri suma de 14.646,4 lei către pârâții M.V.M. și M.I., reprezentând contravaloare teren servitute, a respins ca nefondată acțiunea de grănițuire și revendicare în contradictoriu cu pârâtul R.I., a respins ca nefondată acțiunea de grănițuire în contradictoriu cu U.P., a obligat pârâtul U.P. să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 59 mp pe punctele de contur 301-901-102-701-301, a admis în parte acțiunea conexă formulată de R.I. în contradictoriu cu reclamant C.C. și T., a respins ca nefondată acțiunea de revendicare pentru suprafața de 23 mp, a obligat pe pârâții-reclamanți C. să-și ridice construcțiile (porți metalice) edificate pe aliniamentul 702-401-801 în aceeași schiță și a obligat pe pârâții M.I. și M.V.M. să plătească reclamanților suma de 710 lei (200 lei taxă expertiză, 500 lei onorariu avocat și 10 lei taxă timbru) cu titlu de cheltuieli de judecată, pe pârâtul U.P. către reclamanți suma de 1.200 lei (200 lei taxă expertiză și 1.000 lei onorariu avocat) cu același titlu și pe reclamanții C. către pârâții M.I. și V.M. 990 lei (taxă timbru) și către pârâtul R.I. suma de 508 lei (500 lei onorariu avocat și 8 lei taxă timbru), cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 371/17.12.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 70/180/2005 s-au admis apelurile civile promovate de către apelanții - reclamanți - pârâți C.C., C.T., apelantul - pârât - reclamant R.I. și apelanții-pârâți M.I., M.V.M., U.P. împotriva sentinței civile nr. 4931/2007 pronunțată la data de 4.07.2007 de Judecătoria Bacău în dosarul civil nr. 70/180/2005.
S-a schimbat în parte sentința apelată, după cum urmează:
S-a admis în parte acțiunea principală.
A fost obligat pârâtul U.P. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților C.C. și C.T. suprafața de teren de 48 mp, situată în Bacău, str. O., nr. 6, identificată în schița anexă la raportul de expertiză topo-cadastru efectuată de experții M., C. și D., ce face parte integrantă din prezenta decizie.
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile C. și U. pe aliniamentul punctelor 300-301-302-303-304-305-306-307-308-309, astfel cum a fost identificat în schița anexă la raportul de expertiză topo-cadastru efectuată de experții M., C., și D., ce face parte integrantă din prezenta decizie.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect servitute formulată în contradictoriu cu pârâtul R.I.
S-a înlăturat din sentința apelată dispoziția privind constituirea unei servituți de trecere pe terenul pârâților M.V.M. și M.I.
S-a admis în parte cererea conexă având ca obiect revendicare formulată de apelantul R.I. și au fost obligați apelanții C.C. și C.T. să lase apelantului R.I. în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 20,52 mp.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate în apel.
împotriva acestei decizii au promovat recurs reclamanții C.C. și C.T. și pârâții U.P. și R.I., recursuri declarate și motivate în termen, legal timbrate și înregistrate pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 70/180/2005.
I. Recurenții C.C. și C.T. au criticat decizia instanței de apel, susținând că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii. Solicită recurenții administrarea probei cu expertiză topo-cadastrală care să dispună măsurarea la calea O. a fronturilor proprietăților în litigiu.
II. Recurentul R.I. susține în esență că prin admiterea doar în parte a acțiunii în revendicare pentru 20,53 mp și nu pentru 23 mp au fost încălcate dispozițiile legale privitoare la dreptul de proprietate și principiile care cârmuiesc compararea titlurilor de proprietate.
III. Recurentul U.P. invocă nulitatea cererii de chemare în judecată deoarece aceasta nu ar avea un obiect determinat prin prisma dispozițiilor art. 133 C.proc.civ. De asemenea s-a susținut și că hotărârea instanței de apel ar cuprinde motive contradictorii și că motivele lui de apel nu au fost analizate. Sub un ultim aspect s-a invocat încălcarea și aplicarea greșită a legii.
în recurs a fost administrată proba cu înscrisuri.
Din oficiu instanța a invocat incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 1 C.proc.civ., dispoziții ce urmează a fi analizate cu prioritate, Curtea urmând să admită recursurile pentru acest motiv de ordine publică, pus în discuție la termenul din 27.06.2011.
Astfel, prima instanță a fost învestită cu soluționarea a trei capete de cerere: revendicare, respectiv grănițuire și servitute.
Ordinea în care părțile indică aceste capete de cerere nu are relevanță asupra stabilirii capătului principal și a celui accesoriu. în speță, capătul principal este revendicare, iar cele accesorii sunt grănițuirea și servitutea, aceasta întrucât nu se poate stabili hotarul dintre părți câtă vreme nu s-a identificat proprietatea fiecăruia și dacă vreuna ocupă mai mult din terenul vecinului său.
Revendicarea fiind capătul principal de cerere, iar obiectul litigiului fiind sub 1 milion de lei, acesta este supus numai recursului.
Faptul că atât grănițuirea, cât și servitutea sunt supuse atât apelului cât și recursului nu mai prezintă relevanță de vreme ce aceste capete de cerere au fost soluționate împreună, iar capătul principal este supus numai recursului. Mai mult decât atât, părțile nu au solicitat disjungerea acestor capete de cerere și judecarea lor separat, deci implicit au achiesat la soluționarea unitară a acțiunii, respectiv a căilor de atac.
Tribunalul a judecat însă ca instanță de apel în compunere de 2 judecători prevăzută de lege pentru judecata apelului, și nu ca instanță de recurs, în compunerea de 3 judecători, așa cum se impunea în lumina dispozițiilor legale sus-menționate, ceea ce determină incidența cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 1 C.proc.civ., în raport de care recursurile au fost admise, iar decizia tribunalului casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru rejudecare ca instanță de recurs.
(Judecător Sorina Ciobanu)
← Principiul unicităţii cotei de contribuţie a soţilor la... | Taxe judiciare de timbru. Citarea apelantului fără menţiunea... → |
---|